9,186 matches
-
Istorie la Universitatea din București. A lucrat la Agerpres, „Contemporanul”, „Veac nou”, în redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ca șef al redacției de literatură universală. Debutează în presă cu un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
211-218; Raicu, Descoperirea, 114-134; Mircea Goga, Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Fanache, Vârstele poeziei, 46-62; Negoițescu, Ist. lit., I, 141-143; Țepelea, Rememorări, 162-167; Pop, Recapitulări, 6-11; Popa, Convergențe, 101-110; Popa, Estuar, 59-64; Nicolae Manolescu, Actualitatea lui Goga, RL, 1996, 12; Petrescu, Studii transilvane, 227-236; Locatarii de la Ciucea. Album Veturia și Octavian Goga, Cluj-Napoca, 1998; Dicț. esențial, 345-350; Ghițulescu, Istoria, 151-152; Dicț. analitic, III, 380-381, IV, 60-61; Eugen Simion, Introducere la Octavian Goga, Opere, I, îngr
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
remarcabilă a montajului reține în schimb atenția în O sută de ani de zile la porțile Orientului - în mod neașteptat, un roman. O supratemă a memoriei epice adună și împletește abil firele - la alți autori disparate - ale fabulației, metaliteraturii, istoriografiei, actualității politice și livrescului în textura uneia dintre puținele cărți optzeciste care validează cotitura postmodernistă târzie și mai curând anemică a literaturii române. Două lucruri sunt cu adevărat notabile în acest roman, imposibil de povestit sau de rezumat. Mai întâi regia
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
ed. 2, Brașov, 2002; Jurnal de bordel, București, 1995; Nutzi, spaima Constituții (Jurnal de Cotroceni), Craiova, 1998; Povestiri alese, București, 1999; Județul Vaslui în NATO, Brașov, 2002. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Stăm pe o carte, RL, 1985, 50; Dan Grădinaru, Actualitate și istorii la noii prozatori, RL, 1986, 26; Monica Spiridon, Viața, da!, RL, 1987, 8; N. Băciuț, „Un prozator se și face în timp, nu numai se naște” (interviu cu Ioan Groșan), VTRA, 1987, 8; Alexandru Condeescu, Setea de autentic
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
când au murit cangurii”, RL, 1985, 41; Sultana Craia, „Iarna când au murit cangurii”, LCF, 1985, 41; Sultana Craia, Sentimentalism și ironie, LCF, 1985, 49; Regman, Nu numai, 241-242; Dicț. scriit. rom., II, 523-524; Bogdan Ghiu, Un roman despre o actualitate posibilă, „Jurnalul național”, 2001, 17 decembrie; Mariana Ionescu, Note de lectură, „Jurnalul de București”, 2002, 463. D.Mr.
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
în prima sa parte și a epicului în cea de-a doua, în fine, sinteza sui-generis a celor două laturi în Rădăcini, text care „recuperând esența celor două etape anterioare, închide, de fapt, Opera”. În Profiluri epice contemporane (1987) cronicarul actualității literare propune un tablou al prozei din anii ’60-’80, clasată după criteriul generațiilor, promoțiilor și școlilor. Taxonomia e discutabilă - ca oricare alta -, ca și încadrările, ca și absența unor nume: A. E. Baconsky, Teodor Mazilu, Octavian Paler, Titus Popovici
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
același scop sunt aduse în discuție opiniile celor mai importanți critici și teoreticieni ai momentului; discutând, bunăoară, despre teatrul absurdului și despre Sartre, H. citează amplu din Martin Esslin, Domenach, Bernard Dort și René Girard, fiind interesată de aducerea „în actualitate” atât a criticului, cât și a obiectului criticii, autorul și opera sa. Studiul D. Anghel. Portret în evantai, apărut în 1972, și culegerea Studii literare (1978) sunt lucrări care îi vor consolida maniera analitică. Cartea dedicată lui Anghel, bine construită
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
tern al mediului social în care a văzut lumina zilei”. Studiul, compus din Structura biografică și Structura poetică, vrea să realizeze o permanentă legătură între om și artist, ceea ce face din D. Anghel „un personaj fascinant”, de o modernitate și actualitate surprinzătoare. H. va reveni ca exeget cu Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului (2002), o monografie de tip special, o adevărată „lectură de traducător”, după cum își caracterizează ea însăși demersul critic. Debutând cu un portret cu inserții memorialistice, volumul este organizat
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
și treptată stilizare în sensul caricaturii. Relatarea, aparent impasibilă, e condusă, în general, spre un final neașteptat, contrastant ori paradoxal-sinonimic, iar dialogurile vii, percutante, aglutinează deformări uneori funambulești ale vorbirii de zi cu zi ori clișee din cea mai strictă actualitate. Câteva proze (Accelerat 78, vagon 9, Mortonca, Basculanta albastră, Un șpriț, Întâmplare sentimentală) ilustrează un filon autobiografic și sentimental filtrat cu discreție. SCRIERI: Iubita mea, e ora indexării, Deva, 1994; Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea), Deva, 1995; Carte
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
ceea ce H. a publicat în zilele războiului, între februarie 1917 și martie 1918, în cotidianul „România”, scos la Iași de Mihail Sadoveanu. Sunt gândurile unui intelectual modern, căruia evenimentele tragice nu-i întunecă dreapta judecată. Note disparate, așternute sub imperiul actualității, se transformă pe neștiute într-un eseu dedicat conflagrației mondiale, coerent, scris cu eleganță și înălțime a perspectivei, cu multe observații profunde. Dintr-o eventuală istorie a eseului nu vor putea lipsi nici Călătorul romantic (1938) sau Cartea prieteniei (1939
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
război mondial. Însemnările din Castele în Spania (1946) revin la metoda încercată cu succes în Pe marginea epopeei, punând laolaltă într-un text doar aparent fragmentat reminiscențe, pagini de jurnal, încercări dramatice în cheie pirandelliană, consemnări diverse, izvorâte din contemplarea actualității, adnotări pe marginea cărților, articole ș.a. H. se dovedește și aici, ca și în culegerea de aforisme intitulată Confidențe (1940), un analist lucid și obiectiv al epocii sale și al oamenilor pe care i-a cunoscut, un moralist familiarizat cu
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
Unversitatea Humboldt din Berlin, precum și ABF din Freiberg și din Halle, specializate În pregătirea studiilor pregătitoare pentru străinătate (limbi străine). Conferințe libere și Învățământ obligatoriu Începând din 1947, o serie de prelegeri au fost consacrate problemelor politice și sociale de actualitate În toate universitățile. Cursurile propuneau noțiuni de bază de istorie materialista, aplicate schimbărilor democratice și antiimperialiste din agricultură și industrie În Germania, raporturilor politice internaționale după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, vieții culturale contemporane, politicii față de intelectuali și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noul partid, PDS. Soția sa a fost de asemenea membru al ȘED. Și-a explicat refuzul de a adera la vreun partid prin faptul că nici unul nu i se părea că răspunde În mod corespunzător problemelor pe care le ridică actualitatea. De fapt, se simțise lezat de tratamentul la care fusese supus, asemenea altor „vechi tovarăși”, de către nouă echipă conducătoare a PDS, care n-a găsit de cuviință să-l consulte, „deși știau că toată viața am avut o poziție critică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
frontierelor lor regionale, În funcție de apropierea de Europa politic unificată (Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, «PECO»), ceea ce deschide problemă limitelor Europei «Orientale» și a gradului de penetrare a ideii de Europa Occidentală În raport cu Rusia (vechea «problemă orientala», readusa În actualitate). B. Participarea inegala la mobilitatea științifică internațională. Unul dintre obiectivele fundamentale al acestor centre de excelență este acela de a ușura circulația internațională a cercetătorilor În cele două sensuri: programele și proiectele lor prevăd, În aceeași măsură, stagii În străinătate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dar și declinului studiilor de litere, În particular al limbii naționale În raport cu limbile și literaturile străine. În sfârșit, este vorba de declinul corelativ al unei categorii de «specialiști», criticii și istoricii literări, mai putin apți să intervină În problemele de actualitate sau să desemneze actualitatea problemelor, rezervate politicii și economiei. Se adaugă la acestea devalorizarea relativă a operelor publicate Între 1948 și 1989, revizuirile necesare ale cursurilor și manualelor școlare, aprecierea publicațiilor Întoarse din exil, locul atribuit literaturii de mărturie, controversele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de litere, În particular al limbii naționale În raport cu limbile și literaturile străine. În sfârșit, este vorba de declinul corelativ al unei categorii de «specialiști», criticii și istoricii literări, mai putin apți să intervină În problemele de actualitate sau să desemneze actualitatea problemelor, rezervate politicii și economiei. Se adaugă la acestea devalorizarea relativă a operelor publicate Între 1948 și 1989, revizuirile necesare ale cursurilor și manualelor școlare, aprecierea publicațiilor Întoarse din exil, locul atribuit literaturii de mărturie, controversele privind «literatura de sertar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
câmpului, printr-un discurs adesea aluziv și eufemistic. Pierderea de sens ideologic al opoziției Între «tradiție» și «modernitate» explică În bună măsură interesul manifestat la sfârșitul anilor ’80 pentru postmodernism. Cererea partidului de a produce opere literare reflectând problemele de actualitate și În același timp vigilenta cenzurii față de orice inovație În acest gen au Împins autorii spre trecut, romancierii contribuind și ei, alături de criticii și de istoricii ideologi la re-realizarea timpului prezent. Ieșirea din «literatura socialistă» Prăbușirea regimurilor comuniste, abolirea cenzurii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de a se prezenta ca reprezentant atât al «elitei intelectuale», cât și al «societății civile» pe cale de a se naște, căreia i-a stimulat În bună măsură manifestările. Revista să «22» a devenit o publicație de referință pentru dezbaterile asupra actualității politice și culturale. În raport cu grupurile concurente, aliate sau adversare, GDS a reușit să dureze, relativă să stabilitate fiind datorată În mare parte acestei poziții intermediare și echilibrului pe care a reușit să-l mențină Între forțe aflate În opoziție. Trei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Diskurse von Intellektuellen în der DDR, Herausforderungen Historisch-politische Analysen, Herausgegeben von Wolfgang Schmale, Dr. Dieter Winkler, Bochum. Larionescu, Maria (2001), The State of the Romanian Sociology since 1989, București/Budapesta. Larionescu, Maria (coord.) (1996), Școala Sociologică de la București. Tradiție și actualitate, Metropol, București. Larionescu, Maria, Sandu, Dumitru (2000), „The challenge of transition în romanian society and sociology”, În Nikolai Genov și Ulrike Becker (coord.), Social Sciences în Southeastern Europe, InformationsZentrum Sozialwissenschaften, Paris-Bonn, pp. 136-191. Lazăr, Marius (2002), Paradoxuri ale modernizării. Elemente
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, revistă de actualități și literatură apărută la București din decembrie 1918 până în aprilie 1920 (cu o întrerupere de două luni), sub direcția lui E. Lovinescu. Purta subtitlul „Magazin ilustrat lunar”. Articolul-program, Ce voim să facem..., semnat „Lectura pentru toți” (dar redactat de director
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
nimic nu se poate face mai bine această topire decât prin scris și prin imagine.” Sub idealismul acestei mize, strategia ad-hoc a publicației nu adoptă „o direcție literară hotărâtă”, ci promovează o tematică „în marginea vremei”, „actualizînd literatura și literaturizând actualitatea”. Se argumentează cu înflăcărare necesitatea unei literaturi militante, „patriotică, de solidaritate națională”, dar cu angajamentul de a publica „înainte de toate o literatură. Cu nici un preț nu vom renunța la cerințele estetice ale scrisului.” Ca temă cardinală se anunță întoarcerea cu
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Moșoiu. Ambiționând să devină „un fel de arhivă literară și ilustrată a războiului”, revista consacră spațiul rubricii „Epiloguri” retrospecțiilor nonfictive - cu precădere memorialistică sau analize și reportaje în marginea unor fapte eroice sau acte politice majore, dar și a unor actualități care sunt consecințe ale trecutului recent. Octavian Goga e autorul comentariului Pleacă și Maniu, G. Rotică al portretului Ion Grămadă, Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparține evocarea De ziua Anului Nou, elogiul Femeile noastre în război poartă semnătura reginei Maria, iar E.
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
totuși sesizabilă. Cu o literatură modestă - versurile lui Paul Bărbulescu, N.N. Angelescu, Mihail Ilovici, Aurel Chirescu ș.a. și prozele lui George P. Capagea-Rosetti, Bogdan Agapie, Tache Belimace, Mihail Ilovici -, L. se manifestă ofensiv în critica de la rubricile „Cronici mărunte”, „Recenzii”, „Actualități”. O adeziune la „memoria clasicilor” arată At. Alexandrescu în notele intitulate Sacrilegiu, care contestă premierea de către Societatea Scriitorilor Români a lui Ion Barbu și a lui Lucian Blaga, și în Săptămâna poeziei, unde conchide că publicul e interesat de Panait
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Texte și documente”. În 1995 Mircea Anghelescu scrie editorialul „Limbă și literatură” la patruzeci de ani, în care evocă perioada de început a publicației. El constată că materialele nu aveau „nici o temă centrală sau o idee coagulantă”, erau „lipsite de actualitate, cu un risc ideologic scăzut”, evidențiind totodată că revista s-a bucurat de colaborarea unora dintre cele mai prestigioase personalități ale cercetării literare și lingvistice: Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie, Dan Simonescu, Aram Frenkian, Petre V. Haneș ș.a. De remarcat sunt
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]