6,732 matches
-
influențelor modelatoare, acordând "temperamentului" individual (expresie particulară a unui psihism colectiv, "specific"), factorului psihologic "inconștient", rolul decisiv în procesul creativității. E de reținut, în acest sens, ideea că imitația "formelor" occidentale nu se datorează atât prestigiului "formelor" în sine, cât admirației (unei predispoziții psihice înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații originale, apropiate de valoarea "formelor" împrumutate. Sensul argumentației din Istoria civilizației române
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru spațiile virtuale astfel: "Mândria în abilitatea cuiva de a stăpâni un mediu este un lucru pozitiv. Pentru oamenii ale căror vieți sunt controlate de părinți, profesori sau șefi, există o anumită atracție față de o lume în care competența și admirația colegilor sunt disponibile oricui are imaginație și curiozitate intelectuală". Comunitățile jucătorilor și cele de socializare sunt cele în care fenomenul dependenței este întâlnit cel mai frecvent și în cele mai acute forme. În același timp, aceste comunități se integrează cel
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religioasă / comunități religioase aparținând altor biserici decât cea din care face parte subiectul Un mesaj a primit codul + 1 dacă a conținut aprecieri directe, acord cu anumite credințe sau acțiuni, evaluare pozitivă a unei comunități sau a membrilor acesteia. Recunoștința, admirația, intenția de a se alătura unei comunități sau de a rămâne membru al acesteia au fost considerate atitudini pozitive. Codificarea unui mesaj cu 1 a presupus faptul că acesta conține fraze care exprimă dezacord, critică, evaluări negative ale uneia sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
partidul se laudă cu realizările, publicului nu-i rămâne decât iluzia lecturii. Reabilitarea de către politruci a intelectualilor cenzurați sau ignorați până în anii '60 coincide cu regăsirea generațiilor de către poeții tineri. Această reîntâlnire cu generațiile anterioare are efecte opuse: dispreț sau admirație față de înaintașii cu și fără talent, fideli ori dușmani sistemului. Desigur, și generațiile tinere au conformații diferite: unii servesc partidul, atrași de beneficiile pozițiilor oficiale, alții păstrează o cale de mijloc, un compromis între colaboraționism și artă pentru artă. În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui, mai ales că Securitatea intervine adesea, punând în pericol soarta persoanelor implicate. Intelectualii sunt uniți și de gratuitatea asumată a protestului prin care risipesc tăcerea din țară. Mircea Eliade povestește că unii dintre prietenii invitați la masă își exprimau admirația față de condițiile materiale. În 1951, refugiații sunt obișnuiți cu mesele sărăcăcioase din camerele de hotel sau restaurantele ieftine. Cred că, pe atunci, numai Rodica și Eugen Ionescu dispuneau de ceea ce exilații numeau "o adevărată masă de sufragerie""119, scrie Eliade
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
http://www.memoria.ro/ books/voci in vacarm.pdf Jela, Doina, Interviu cu Monica Lovinescu ("La apa Vavilonului"), http://www.memoria.ro/?location=view article&from name=Interviuri+din+presa%2C+carti%2C+colectii+personale&from=bG9jYXRpb249YXJ0aWNsZXM%3D&cid=121&id=972 Monica Lovinescu, "Admirația un dar rarisim în literatura română". Dialog cu Gabriela Adameșteanu, în Revista 22, 22.04.2002, http://www.revista22.ro/admiratia--un-dar-rarisim-in-literatura-romana-75.html II. REFERINȚE CRITICE A. Studii Jela, Doina, O sută de zile cu Monica Lovinescu, Editura Vremea, București, 2008
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
activitatea Fericitului Augustin care „învăța și predica în particular și în public, acasă și în Biserică, cuvântul mântuirii cu toată încrederea, împotriva ereziilor din Africa, îndeosebi împotriva donatiștilor, maniheilor și păgânilor; pentru aceasta el făcea cărți și improviza cuvântări spre admirația și bucuria de negrăit a creștinilor [ortodocșilor], care nu treceau sub tăcere, ci vesteau până unde puteau lucrul acesta. Și astfel, cu ajutorul Domnului, Biserica ortodoxă din Africa a început să ridice capul, după ce multă vreme zăcuse înșelată și apăsată prin
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de Aur și al Sfântului Chiril al Alexandriei, contemporanul lui Augustin. Opera literară a lui Augustin este cea mai întinsă și variată operă pe care a scris-o un autor patristic, cu excepția lui Origen. Contemporanii lui Augustin au înregistrat cu admirație prodigioasa activitate literară a marelui episcop hipponez. Cuvântul scris al lui Augustin întărea și încununa pe cel vorbit. Prezența tahigrafilor sau a secretarilor, care încercau să rețină discuțiile lui Augustin cu tot felul de oameni, reamintește situația similară din jurul lui
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
capitole se pun bazele unei hermeneutici a Sfintei Scripturi, iar în capitolul al patrulea se expun o serie de tehnici de predare. Principiile omiletice și catehetice pe care le propune au un fundament pedagogic evident, de o actualitate ce stârnește admirație. Iată câteva dintre aceste reguli: este bine ca un predicator creștin să întrebuințeze arta retoricii; predicatorul este dator să apere adevărurile de credință, să învețe cum se comite binele și să evite răul, să-și structureze discursul pe măsura subiectului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cu perioada actuală a Bisericii”. Prima treaptă a catehizării constă într-o povestire completă a istoriei Bisericii în care „trebuie să le cuprindem însă pe toate în treacăt și la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere”. Este vorba de o trezire a conștiinței creștine, de o stârnire a interesului, despre o acțiune a convertitorului din concepția pedagogică a lui Clement Alexandrinul, realizată prin expunerea meșteșugită a istoriei mântuirii
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să-l asculte, să se așeze, făcând aceasta cu smerenie și cu dragoste: „...se cade să-i reîmprospătăm buna dispoziție, spunându-i ceva venit dintr-o veselie de bun gust și potrivit cu subiectul în chestiune sau ceva demn de toată admirația și uimitor sau chiar ceva trist și mișcător”. 5) „Când suntem întrerupți” Când suntem întrerupți de la o activitate nu mai vorbim cu drag. Apare, în concepția Fericitului Augustin, faptul că: trebuie să facem ceva pentru ceilalți pentru că ar putea avea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
semne de oboseală”. În acest caz, Fericitul Augustin ne îndeamnă pe noi, profesorii de religie: „să-i reîmprospătăm buna dispoziție, spunându-i ceva pornit dintr-o veselie de bun gust și potrivit cu subiectul în chestiune sau ceva demn de toată admirația și uimitor sau chiar ceva trist și mișcător. Mai bine să ne referim chiar la persoana lui, pentru ca, atins în propria sa purtare de grijă, să se trezească, fără a-i afecta însă reținerea cu vreo duritate, ci făcându-ni
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
din memorie întreg Pentateuhul sau Cărțile Judecătorilor, ale Regilor și ale lui Ezdra sau toată Evanghelia și Faptele Apostolilor [...]. Trebuie să le cuprindem însă pe toate în treacăt și la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere și să fie plasate chiar în momentele cheie”. să se asigure un climat emoțional, prin folosirea de către profesor a intonației, mimicii și gesturilor din care să rezulte clar atitudinea pe care o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele case din bârne care au mai rămas prin împrejurimi.” dulce spune: ,, Ba nu, la aritmetică! “ Domnul inspector Ciubotaru de la Județeana Vaslui a tresărit, s-a sculat în picioare și privind cu admirație și cu milă totodată la Florica a întrebat ce este cu acest copil numai în cămașă fără mâneci, atât de micuț și cu atâta istețime. A chemat-o pe Florica la el, a luat-o în brațe și a sărutat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
una după alta pe lângă cei din sală arătându-le din treacăt câte o piatră ascuțită. Când ajungeau la scaunele lor erau nevoite să caute și să scoata alte obiecte și să pornească din nou una după alta stârnind în urmă admirația celor de la masa lungă, lungă parcă la nesfârșit, profilată în oglinzile paralele ale pereților, cu toate că cineva lansase ideea să se sisteze deplasările de la un scaun la altul, de la o persoană la alta și doar la urmă daca e ceva ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tinerilor înscriși în Cartea de aur din Veneția. [...] (justificânduse) Duc viața pe care o duce orice tânăr patrician. PIETRO (cu tristețe, parcă binevoitor): Este destul să te privească omul câteva clipe ca să vadă, nu te supăra, că te topești de admirație pentru ceea ce ești, pentru cine ești și pentru cum ești. [...] Spunemi ce faci altceva mai cinstit decât obositoarele isprăvi de a te îmbrăca, de a mânca, de a te dezbrăca și a te culca iarăși? CELLINO: Cred că principalul lucru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără să răspundă. 4. Perspectiva narativă este internă, subiectivă. 5. stilul direct: — Dar iubești?... Nu ești geloasă?... Nu ești neliniștită?... Nu cred în iubire. 6. Exclamația retorică are rolul de a evidenția implicarea afectivă a persona ju luina rator, reliefând admirația cu care o privește pe femeia de care este îndrăgostit. 7. Comparația utilizată în enunțul Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis se referă la senzația de irealitate, la starea de pace, de retragere din lumea reală, mediocră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a întins binefacerile și pe meleagurile locuite în acele vremuri frământate de strămoșii noștri, fie direct, fie prin călugării săi ajutători și colaboratori. III. Zelul după desăvârșire al Sfântului Niceta Una din caracteristicile prieteniei Sfântului Paulin cu Sfântul Niceta este admirația sa față de lucrarea misionară a marelui ierarh de Remesiana. Paulin este mișcat și impresionat de efortul lui Niceta de a se desăvârși, de a se apropria cât mai mult de Dumnezeu. Citările numeroase scrpturistice în cele două poeme demonstrează dialogul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
malurile Istrului (Dunării) se desfășoară o intensă activitate de evanghelizare, împletită cu o rodnică acțiune de romanizare a „populațiilor barbare” aflate printre dacoromani. Misionarismul Sfântului Niceta l-a impresionat pe Paulin, iar personalitatea patristică a misionarului dunărean i-a stârnit admirația, exprimată în cuvinte de laudă. La rândul său, Sfântul Niceta lua cunoștință de viața liturgică de la Nola, de teologia de acolo; intra în legătură cu numărul mare de credincioși veniți la sărbătoarea Sfântului Felix (ale cărui moaște se aflau în acest orășel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
celor mai înalte idealuri ale perfecțiunii umane și creștine, căci „dovedea prin faptele sale omenia și era vrednic de societatea regilor”. Cassiodorus îi dedică amicului său Dionisie, magistrul de ars bene judicandi de la Academia din Vivarium, un portret în care admirația, afecțiunea profundă și recunoștința se împletesc armonios. E un portret în care viața empirică și atitudinile practice ale celui evocat evidențiază trăsăturile lui creatoare și spirituale. După traducerea făcută de Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan C. Alexe, acest portret este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-n scrisul corect și izvor și principiu"32 Cu alte cuvinte, se poate considera că scrierile lui Descartes nu au făcut decât să întărească, să coaguleze, o aspirație deja existentă, care s-a împletit într-un mod extrem de fericit cu admirația Antichității: "Clasicismul rămâne, nu produsul exclusiv al unei rațiuni definitiv victorioase, ci produsul acelei subtile ecuații dintre rațiune și cultul frumosului antic."33 Consecința primordială a raționalismului estetic va fi credința în existența unor reguli universale și imuabile care să
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
au conturat istoricul Disputei. O primă confruntare, desfășurată între 1653 și 1674, privea noțiunea de miraculos pe care doctrina clasică o impunea mai ales în ceea ce privește epopeea sau tragedia în scopul de a suscita și a susține interesul, curiozitatea, dar și admirația publicului. Miraculosul clasic își deriva substanța din două modalități de percepție pe de o parte, acest concept presupunea integrarea în cursul evenimentelor a unui factor de variație printr-un incident neașteptat, o peripeție etc., iar pe de altă parte, miraculosul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
anterioare privind miraculosul sau limba inscripțiilor, se afirma acum explicit și cu o destul de mare forță persuasivă. Ceea ce se contesta, de fapt, era calitatea de modele absolute a anticilor, superioritatea acestora. În liniile doctrinei clasice, imitarea anticilor era justificată de admirația pentru perfecțiunea artistică a operelor acestora, o imitație supusă astfel principiului rațiunii. Scopul scriitorului clasic este de a crea opere atemporale, ferite de un succes trecător și iluzoriu, opere care să dăinuie. Or, lecția oferită de Antichitatea greco-latină vizează tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ai etapei anterioare, erau deja morți. Acest ultim spasm al conflictului dezvăluie, în fapt, aceleași mecanisme ce țin de raportarea la trecut ce se poate face într-o manieră orgolioasă și disprețuitoare sau într-o manieră ce presupune respect și admirație. O cale de mijloc este însă sugerată de abatele François de Salignac de la Motte-Fénelon prin Scrisoare asupra ocupațiilor Academiei, concepută în 1714, dar publicată postum în 1716. Este un ultim text care marchează sfârșitul conflictului prin găsirea unei tonalități conciliante
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de fapt aici frustrarea generației tinere, noi, căreia nu i se recunoaște forța creativă fiind umbrită de perfecțiunea trecutului. Ideea se regăsește și la Fontenelle: "Nimic nu a împiedicat mai mult progresul și nu a limitat mai mult gândirea ca admirația noastră excesivă pentru antici."66 Se face critica principiului autorității, dorindu-se eliberarea de servitudinea scolastică. În acest sens, conceptul de erudiție este redefinit, presupunând o acumulare a informațiilor, nu prin studiul lui Aristotel, Hipocrate sau Ptolemeu, așadar nu prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]