7,836 matches
-
de luare de decizie "clasice". Este evident că Adunarea, în comparație cu Înalta Autoritate (Comisia de azi) și Consiliul, se situează pe un plan secund în termeni de prerogative, însă această tendință se inversează începând cu anii 1970, o perioadă marcată de afirmarea legitimității Parlamentului și de implicarea acestuia în procesul decizional, cu atribuțiile care îi sunt conferite în materie bugetară. Adoptarea Tratatelor bugetare (în 1970 și 1975) culminează cu punerea în aplicare a unei dispoziții prezente în Tratatele fondatoare, și anume alegerea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în materie bugetară. Adoptarea Tratatelor bugetare (în 1970 și 1975) culminează cu punerea în aplicare a unei dispoziții prezente în Tratatele fondatoare, și anume alegerea membrilor Adunării parlamentare prin vot direct. Ulterior, fiecare tratat de reformă a contribuit substanțial la afirmarea rolului Parlamentului în procesul decizional, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să îl califice ca fiind "una din cele mai puternice adunări parlamentare din lume4". Istoria instituției este strâns legată nu numai de chestiunea legitimității și a deficitului democratic
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partide au fost catalogate rapid drept actori marginali ai integrării europene. Acestea erau dependente financiar de grupurile din Parlamentul European și nu aveau posibilitatea de a avea un impact asupra procesului decizional european altfel decât prin intermediul acelorași grupuri. În plus, afirmarea lor ca un actor politic vizibil în alegerile europene s-a dovedit a fi dificilă întrucât scrutinul pentru Parlamentul European era organizat la nivelul statelor membre de către partide politice naționale care prezentau candidați naționali ce discutau chestiuni de interes domestic
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
anii 1980. Partidele naționaliste și de extremă dreaptă nu au reușit întotdeauna să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv rezultate bune la alegerile europene datorită afirmării valorilor post materialiste în rândul unui electorat tânăr, în timp ce partidele etno regionaliste se bucură de succes datorită avantajelor pe care le pot obține în urma integrării 46. Pentru mare parte dintre ele, Uniunea Europeană este "un sprijin material pentru dezvoltarea economică" și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ci si "memoria instituțională" a acestuia. Procesul de democratizare a Uniunii trebuie examinat prin prisma acestor evoluții seminificative, dacă gradul de comparație este Adunarea creată în anii 1950 de către părinții fondatori. Dinamismul instituției și al deputaților săi, care au susținut afirmarea acestuia în arhitectura instituțională a Uniunii, trebuie reamintit deoarece acesta nu pune în lumină numai evoluția instituțională, ci și modul în care se construiește Uniunea Europeană. Parlamentul European și-a făcut auzită vocea într-o structură dominată, pe de o parte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
reflecta asupra lumii, de a formula și de a rezolva probleme pe baza relaționării cunoștințelor din diferite domenii. Ce teme de reflecție poate supune atenției elevilor aria curriculară de educație fizică și sport? Sugestii : * Sportul fenomen planetar; * Sportul - mijloc de afirmare ( fără bariere politice, etnice, economice, culturale, religioase) a națiunilor si a indivizilor; * Sportul - mesager al păcii, prieteniei și înțelegerii; * Educația fizică și sportul în politica educațională a națiunilor; * Recordmanul - expresie a potențialului maxim al speciei umane la momentul dat; * Performanțele
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
exprime în plan politic, potrivit propriilor interese, tradiții și structuri sociale, economice și religioase. Revenind la tema lucrării noastre și luând drept reper acest cadru teoretic cu rol fondator, vom căuta să identificăm momentul apariției orașului Bacău cu cel al afirmării libertății depline a locuitorilor săi - în special libertatea de autoadministrare - și a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecerea la o nou) etapă în evoluția industriei naționale, caracterizată prin politici protecționiste și eforturile statului român de a valorifica prin forțe proprii bogățiile solului și subsolului. De altfel, în epocă, apariția fabricii de hârtie Letea a fost echivalată cu afirmarea unei veritabile independențe economice de stat. Inițiativa formării unei societăți române pe acțiuni pentru fabricarea hârtiei a fost luată la 7 iunie 1879, principalul promotor al ideii fiind chiar premierul Ion C. Brătianu. În fruntea societății a fost numit băcăuanul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreprinderi au reușit să impună propriile Regulamente de ordine interioară. Acestea au avut menirea de a disciplina și califica forța de muncă, reușind să creeze, în același timp, și un regim de dependență a muncitorilor față de patroni. În aceste condiții, afirmarea principiilor capitaliste a vizat cu precădere creșterea ratelor de profitabilitate a întreprinderilor, în dauna politicilor sociale, abandonate unui primitivism cvasigeneralizat. Dealtfel, în această perioadă, personalul inferior angajat a „beneficiat” de condiții de muncă și o salarizare aflate la limita subzistenței
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu precădere, faptele și evenimentele majore a avut drept consecință marginalizarea „obișnuitului”, a rutinei de zi cu zi. Plasată când la limita obscurantismului, când la cea a acceptabilului, „istoria minoră” își revendică, tot mai vehement în ultimul timp, dreptul la afirmare. Vom căuta să deslușim, prin intermediul tipologiei anunțată încă din Introducere, aspectele esențiale din viața cotidiană a locuitorilor orașului Bacău - viața de familie, gusturile vestimentare și alimentare, modalitățile de petrecere a timpului liber, principalele locuri de agrement, comportamentele sociale deviante ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de sorginte napoleoniană - Codurile Civil și al Familiei, despre care nu puțini au afirmat că sunt profund misogine. La nivelul secolului al XIX-lea spațiul românesc a înregistrat și tentative legislative reparatorii. Primele încercări legislative care au luat în discuție afirmarea principiului egalității dintre sexe au fost exprimate odată cu proiectul de constituție a Moldovei din anul 1822 (constituția cărvunariloră, realizat de Ionică Tăutu. Respectivul document vorbește de egalitatea bărbaților și femeilor în fața legii, „fără deosebire de obraji”. Găsind un mediu prielnic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
specialiștilor care combat tendința de biologizare a procesului pedagogic, de învățare mecanică, fără participarea gândirii. Problema este privită în contextul particularității activității de educație fizică: “timpul trebuie folosit rațional, iar densitatea să fie optimă”, G. Meiskson, 1966. Aspectul dezvoltării și afirmării personalității elevului, este o preocupare constantă a acestei lucrări și reprezintă unul din argumentele de bază al practicării într-o mai mare măsură a jocurilor individuale de luptă, care permit afirmarea personalității încă de la vârste fragede. Învățarea, în procesul educației
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
să fie optimă”, G. Meiskson, 1966. Aspectul dezvoltării și afirmării personalității elevului, este o preocupare constantă a acestei lucrări și reprezintă unul din argumentele de bază al practicării într-o mai mare măsură a jocurilor individuale de luptă, care permit afirmarea personalității încă de la vârste fragede. Învățarea, în procesul educației fizice, poate fi studiată, după cum spune M. Epuran (1980), și din punct de vedere psihopedagogic, ca reprezentând o latură esențială a procesului instructiv educativ. Din perspectiva psiho-pedagogică, eficiența învățării depinde de
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
astfel încât să nu se poată folosi de chiar deciziile propriului ministeriat etc.8 Nu e deloc o exagerare în a percepe opțiunea lui Titu Maiorescu de a se stabili definitiv în țară ca pe un sacrificiu, mai ales că o afirmare la una din marile universități ale Europei era mai mult decât posibilă. Alegând această opțiune, liderul "Junimii" își asuma și unele riscuri, dintre care cel mai mare era acela al contaminării cu chiar maladiile culturii românești, sau cu ceea ce Noica
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
timp ce poate fi considerat suficient pentru o nouă devenire sau insuficient pentru o națiune ce se dorește a fi, dincolo de toate, stabilă, unită, cu o amprentă inconfundabilă în spațiu și timp. Este totuși un timp al bulversării, al imposibilității afirmării și îmi argumentez acest aspect pe baza controverselor iscate în jurul evenimentelor din 1989. A fost un timp al devenirii, însă nu al afirmării. Poporul român și imaginea lui, atât acasă, cât și în lume, au suferit o cădere. Și, ca
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
unită, cu o amprentă inconfundabilă în spațiu și timp. Este totuși un timp al bulversării, al imposibilității afirmării și îmi argumentez acest aspect pe baza controverselor iscate în jurul evenimentelor din 1989. A fost un timp al devenirii, însă nu al afirmării. Poporul român și imaginea lui, atât acasă, cât și în lume, au suferit o cădere. Și, ca după fiecare cădere, se încearcă mereu o ridicare. Ici, colo, există aspecte pozitive care vorbesc despre unicitatea poporului român, despre puterea lui de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
presa este o afacere, iar discursul ei nu poate fi decât la limita dintre comercial și deontologic. Prin urmare, în evoluția lor, și discursul presei, și discursul religios al BOR pot fi considerate ca aflându-se în plină perioadă de afirmare a identității instituționale, sau mai bine zis de regăsire a identității și rolului pe care îl au în societatea românească, ea însăși având un curs și discurs schimbat substanțial în ultimi 22 de ani. În Declarația finală a participanților la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în egală măsură"155. Întregul editorial este de fapt un mesaj de atenționare față de incapacitatea BOR de a comunica și de a-și realiza imaginea în sensul percepției publice. În aceeași revistă se fac dese referiri la românism, naționalism și afirmarea valorilor autentice. Pe lângă acestea, discursul religios-naționalist se poate desprinde din evenimente sau acțiuni menite să atragă atenția. Anunțarea și urmărirea evenimentului "Drumul Crucii" este o relatare, o prezentare a unui fapt care, având conotații religioase, îmbină în derulare cauze istorice
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și noțiunea ei nu poate fi interdependență pentru că în timp ce o noțiune poate exista fără afirmarea uneia din notele sale, o notă nu poate exista în afara noțiunii din al cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca de altfel și terminologia folosită, ține cu consecvență metodologică de domeniul logicii clasice
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și importanța unei mame: „Dragostea de mamă față de copil este mai prețioasă decât toată averea de pe pământ.” în poezia românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea, imaginea mamei se asociază cu aceea a idealului de libertate și de afirmare națională, mama devine o forță de o demnitate neobișnuită, care mobilizează fiii pentru apărarea țării. Andrei Mureșanu reunește dragostea mamei pentru fii cu cea pentru patrie, în poezia intitulată inițial „Un răsunet” și devenită apoi imnul nostru național, „Deșteaptă-te
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ansamblul motivelor care susțin o activitate reprezintă motivația acelei acțiuni. De exemplu, scopul învățării fizicii este însușirea cunoștințelor de fizică, iar motive ale activității de învățare pot fi diferite: reușita la examenele ulterioare, dorința părinților, teama de pedeapsă, dorința de afirmare, curiozitatea, plăcerea produsă de studiul fizicii. O teorie des utilizată la studiul structurii motivației este „piramida trebuințelor (motivelor)” elaborată de A.H. Maslow. Ierarhia prezentată în continuare este valabilă pentru orice om; fiecare adult se află pe o anumită treaptă
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); trebuințe de autorealizare (nevoia
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
un scop: favorizarea adeziunii publicului. Un ansamblu de practici sociale, "toate lucrurile pe care viziunea provenită dintr-o concepție tehnicistă a progresului tehnologic are tendința de a le lăsa în umbră" (1982, pp. 13-14). Considerăm că miza esențială este tocmai afirmarea dimensiunii sociale a comunicării. Într-adevăr, nu întotdeauna se ține seama de acest lucru. Este ceea ce B. Miège (1989) indică extrem de clar cînd atrage atenția asupra unei duble mișcări care separă comunicarea de schimbările de/din societate: pe de o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
formă mai apropiată sau mai directă. Atunci se impune mitul prin tot ceea ce-1 particularizează, constituindu-se el însuși într-o credință coerentă și completă. In asemenea condiții, el nu-și mai revendică nici o altă legitimitate în afara propriei sale afirmări, nici o altă logică decît cea a dezvoltării sale libere. Și, fără îndoială, oricare ar fi situația, experiența arată că fiecare dintre aceste "constelații" mitologice poate răsări din cele mai îndepărtate puncte ale orizontului politic, poate fi așezată "la dreapta"și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acesta pare a fi beneficiat 31, "învățătorul, profesorul, ofițerul, avînd aceeași misie, se inspiră din aceleași tradiții și din aceleași virtuți", declara mareșalul în 1934 într-o manieră pe care Jules Ferry n-ar fi denunțat-o. Paradoxal, prin însăși afirmarea acestui cult al Conducătorului văzut ca ilustru oștean, dar care se manifestă prin precepte și lecții de morală civică, regimul de la Vichy își dovedește în chipul cel mai autentic fidelitatea sa față de un anumit sistem conceptual moștenit de la a III
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]