5,686 matches
-
dar de sens opus, ale umerilor din aceeași parte cu bazinul, antrenați fiind de mișcarea brațelor (încrucișată față de picioare) simultan cu o ușoară torsiune a trunchiului. Amplitudinea oscilațiilor transversale crește odată cu vigoarea mișcărilor efectuate de picioare, implicit cu viteza de alergare. Aceste oscilații au rol deosebit în deplasarea alergătorului și sunt discutate în literatura de specialitate; ele pot fi utile, favorizante, în diferite limite, dacă acestea sunt depășite oscilațiile devin factor perturbator. Structura de bază a pasului de alergare (mecanismul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
viteza de alergare. Aceste oscilații au rol deosebit în deplasarea alergătorului și sunt discutate în literatura de specialitate; ele pot fi utile, favorizante, în diferite limite, dacă acestea sunt depășite oscilațiile devin factor perturbator. Structura de bază a pasului de alergare (mecanismul de bază) nu se schimbă; unele modificări ale acestuia sunt date de viteza de deplasare, de energia (forța) impulsiei. Astfel, la valori ridicate ale impulsiei (alergări de viteză) crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestea sunt depășite oscilațiile devin factor perturbator. Structura de bază a pasului de alergare (mecanismul de bază) nu se schimbă; unele modificări ale acestuia sunt date de viteza de deplasare, de energia (forța) impulsiei. Astfel, la valori ridicate ale impulsiei (alergări de viteză) crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este determinată de viteza alergării; oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nu se schimbă; unele modificări ale acestuia sunt date de viteza de deplasare, de energia (forța) impulsiei. Astfel, la valori ridicate ale impulsiei (alergări de viteză) crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este determinată de viteza alergării; oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergări de viteză) crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este determinată de viteza alergării; oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele faze: * startul și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele faze: * startul și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări de garduri și de obstacole
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele faze: * startul și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări de garduri și de obstacole, la care fazele acestora sunt: * startul și lansarea de la start (alergarea până la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergările de mare fond către alergările de viteză, prin mișcări încrucișate: brațe - brațe; braț - picior. Probele de alergări sunt structurate pe următoarele faze: * startul și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări de garduri și de obstacole, la care fazele acestora sunt: * startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard/obstacol); * trecerea gardului/obstacolului; * alergarea (deplasarea ) între garduri/obstacole; * finișul/sosirea. * Startul și lansarea de la start, este faza care cuprinde toate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de alergări sunt structurate pe următoarele faze: * startul și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări de garduri și de obstacole, la care fazele acestora sunt: * startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard/obstacol); * trecerea gardului/obstacolului; * alergarea (deplasarea ) între garduri/obstacole; * finișul/sosirea. * Startul și lansarea de la start, este faza care cuprinde toate pozițiile și mișcările efectuate de alergător în scopul începerii alergării cu eficiență maximă. În funcție de obiectivul urmărit
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și lansarea de la start; * deplasarea pe parcurs; * finișul/sosirea . Excepție de la această structura fac probele de alergări de garduri și de obstacole, la care fazele acestora sunt: * startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard/obstacol); * trecerea gardului/obstacolului; * alergarea (deplasarea ) între garduri/obstacole; * finișul/sosirea. * Startul și lansarea de la start, este faza care cuprinde toate pozițiile și mișcările efectuate de alergător în scopul începerii alergării cu eficiență maximă. În funcție de obiectivul urmărit se utilizează startul de jos sau startul din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sunt: * startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard/obstacol); * trecerea gardului/obstacolului; * alergarea (deplasarea ) între garduri/obstacole; * finișul/sosirea. * Startul și lansarea de la start, este faza care cuprinde toate pozițiile și mișcările efectuate de alergător în scopul începerii alergării cu eficiență maximă. În funcție de obiectivul urmărit se utilizează startul de jos sau startul din picioare. Lansarea de la start este condiționată de faza următoare (deplasarea pe parcurs) și constă dintr-o accelerare până la atingerea vitezei de regim a alergării (optimă). * Deplasarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
scopul începerii alergării cu eficiență maximă. În funcție de obiectivul urmărit se utilizează startul de jos sau startul din picioare. Lansarea de la start este condiționată de faza următoare (deplasarea pe parcurs) și constă dintr-o accelerare până la atingerea vitezei de regim a alergării (optimă). * Deplasarea pe parcurs începe în momentul atingerii vitezei de regim (a vitezei optime) și are la bază pasul alergător lansat, care poate fi executat în tempo maximal, submaximal, moderat, etc. În toate cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
optime) și are la bază pasul alergător lansat, care poate fi executat în tempo maximal, submaximal, moderat, etc. În toate cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului (fără a scădea viteza de deplasare), în scopul depășirii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului (fără a scădea viteza de deplasare), în scopul depășirii unor adversari apropiați sau a ,,câștigării” de timp. 4.1. Alergările de viteză Alergările de viteză sunt alergări pe distanțe de 50 până la 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe distanțe clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului (fără a scădea viteza de deplasare), în scopul depășirii unor adversari apropiați sau a ,,câștigării” de timp. 4.1. Alergările de viteză Alergările de viteză sunt alergări pe distanțe de 50 până la 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe distanțe clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri (50 mg; 60
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului (fără a scădea viteza de deplasare), în scopul depășirii unor adversari apropiați sau a ,,câștigării” de timp. 4.1. Alergările de viteză Alergările de viteză sunt alergări pe distanțe de 50 până la 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe distanțe clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri (50 mg; 60 mg; 100mg/110mg; 400
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
titlul de prim „sprinter modern” deoarece a fost înregistrat cu o performanță de 9,4 secunde, pe distanța de 100 m start lansat, în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din categoria probelor ciclice ale atletismului, se execută cu viteză maximală (9 - 12 m/s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din categoria probelor ciclice ale atletismului, se execută cu viteză maximală (9 - 12 m/s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid sau lactacid și de tip mixt în cazul probelor de 400 m și 400 mg. Studiile cinetice au pus în evidență faptul că
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]