9,188 matches
-
parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize micromonografice, relevă cu pertinență particularitățile fiecărui prozator: „magiile și miturile solare”, dar și „rezultatele excelente obținute prin utilizarea elementelor de fantastic în romanul psihologic și social” la Bontempelli, „plăsmuirile potențate satiric
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
Dumnezeu. Autorul introduce anumite etape în victoria lui Dumnezeu. În acest fel, justifică mai întâi persecutarea creștinilor (pentru o perioadă limitată) și apoi importanța parusiei. El reia în egală măsură tradiția potrivit căreia, prin întruparea lui Cristos, diavolul a fost alungat din cer. Capitolul 13 Capitolele 12 și 13 sunt unitare. În 12,12 se spunea deja: „Vai vouă pământule și mare, căci diavolul a coborât la voi, având mânie mare, căci știe că timpul lui e scurt”. Așadar, diavolul se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fiara din pământ alcătuiesc un fel de „treime a răului” care se opune deopotrivă Tatălui, Fiului și creștinilor. Nu trebuie uitat însă faptul că ne aflăm în cel de‑al doilea moment al dramei cristo‑cosmice: diavolul a fost deja alungat din cer (drept urmare cerul a fost purificat), iar acum el lucrează pe pământ. După a doua venire a lui Cristos, el va fi definitiv înlănțuit în adâncul pământului, ca și Supraveghetorii din 1 Enoh (Cartea supraveghetorilor). Este vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
uniuersa fraude). Astfel, în loc să ajute, ei provoacă pagube (plus laedentes); voind să vindece, ei distrug iremediabil. Ereticii, discipolii lui Carpocrat, operează la nivelul imaginarului, dând numai iluzia vindecării, căci ei nu sunt capabili „să redea orbilor vederea, surzilor, auzul, să alunge demonii (în afara celor pe care ei înșiși i‑au trimis) sau să‑i tămăduiască pe cei neputincioși, pe șchiopi sau paralitici”, în mod real, asemenea lui Isus. Adevăratele minuni sunt vizibile, se realizează întotdeauna sub ochii și cu participarea întregii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acordă totuși o atenție deosebită harismelor, conferite mai întâi Apostolilor și apoi, neîntrerupt, altor membri ai Bisericii. Minunile săvârșite de aceștia, accipientes gratiam, cu sprijinul întregii comunități, sunt reale, „palpabile” și în folosul celorlalți (ad beneficia reliquorum hominum). Unii harismatici alungă demonii, firmissime et uere, astfel încât cei exorcizați se pun în slujba Bisericii; alții scrutează viitorul, primesc viziuni și rostesc profeții; alții încă vindecă boli fizice per manus impositionem; în sfârșit, alții reușesc chiar să învie morții. Toate aceste harisme sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
încearcă să‑i învețe, pe rătăciți să‑i întoarcă pe calea Lui cea adevărată; se descoperă ușor celor care‑l caută cu credință; se deschide îndată celor ce cu trupuri neîntinate și inimă pură vor să bată la ușă. Nu alungă pe nici unul dintre robii Săi; de nimenea nu se scârbește socotindu‑l nevrednic de tainele Sale dumnezeiești; pe bogat nu‑l prețuiește mai mult decât pe sărac; pe sărac nu‑l disprețuiește pentru sărăcia sa; pe barbar nu‑l rănește
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cuvintele aripile sale ca de vultur [arată faptul] că regele Nabucodonosor s‑a trufit avântându‑se împotriva lui Dumnezeu. 2Pe urmă zice: Și aripile i‑au fost smulse (Dan. 7,4), întrucât i s‑a luat slava și a fost alungat din propria sa împărăție. Spune inimă de om i s‑a dat și s‑a așezat pe picioare de om, deoarece s‑a pocăit recunoscând, într‑un sfârșit, că om este, și l‑a slăvit pe Dumnezeu. 24,1După leoaică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primejdii, fie au fost atrași la uneltiri, fie au fost omorâți din pricina prieteniei regelui. Ce folos le‑a adus lor prietenia regelui? Departe de a fi fost îndestulați de darurile primite, au suferit încă și pierderea sufletului. Frica de Dumnezeu alungă din inima creștinului frica de oameni (iar împăratul nu este decât un om). Hipolit cheamă deci la o „nesupunere civilă” cu riscul pierderii vieții trupești, care nu este decât un „bun” secundar în raport cu viața veșnică a sufletului. În al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
chiar viziunea lui Celsus), trage un semnal de alarmă înșelător, cu scopul de a elimina concurența care amenința coeziunea „sectei” sale: „El îl învinuiește apoi pe Mântuitorul, spunând că toate minunile sale au fost săvârșite prin vrăjitorie și că el alungă din preajma sa pe alții care, prin același fel de magie, ar fi putut face același lucru, lăudându‑se că le lucrează cu putere de la Dumnezeu. Dacă el are dreptul să‑i alunge, atunci, vinovat de aceleași greșeli, este el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au fost săvârșite prin vrăjitorie și că el alungă din preajma sa pe alții care, prin același fel de magie, ar fi putut face același lucru, lăudându‑se că le lucrează cu putere de la Dumnezeu. Dacă el are dreptul să‑i alunge, atunci, vinovat de aceleași greșeli, este el însuși necinstit; iar dacă el însuși nu este necinstit făcând acestea, cei care fac asemenea lui nu sunt cu nimic mai vinovați” (1, 6). Acuzațiile lui Celsus trebuie înțelese în contextul lor teologic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a înțeles a și stârpit acest cuvânt care stă în locul sfânt de care este străin, printr‑o interpretare adevărată, adică, prin lumina venirii lui Cristos. Și, de îndată ce își va da seama că acesta este urâciunea pustiirii, o va disprețui și alunga din locașul sfânt în care părea că își are locul” (Com. Mt. ser. 42). Ceva mai departe, în Com. Mt. ser. 47, Origen rezumă, printr‑un mic excurs teoretic, interpretarea pe care o dă figurii Anticristului. În același timp, el
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
depravarea, adulterul, nu va ține seama de calomnii și nu va crede în jurăminte. Va fi iubitor spre cei străini și spre cei săraci și milos. Apoi, va săvârși minuni: va curăți leproși, va face să meargă pe paralitici, va alunga demoni. Va vorbi despre viitor ca și cum ar fi prezent și va învia morți, va veni în ajutorul văduvelor, va fi apărător al orfanilor, va iubi toată lumea și îi va aduce pe cei ce se războiesc la iubire, prin cuvinte ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
său, Radu Tudose (fals profet autohton), un inginer arogant, avid de putere, fără scrupule. Țurcanu‑Anticrist produce miracole în serie, cu o ușurință deconcertantă. El amintește de un personaj al lui Soloviov prin aceea că minunile sale sunt menite „să alunge orice suferință și să aducă fericirea întregii lumi” (recunoaștem aici sloganul comuniștilor). În final, un supraviețuitor al Gulagului, Leon Templea, emigrat în Franța, pune capăt acțiunii distrugătoare a lui Țurcanu. Prin intermediul romanului, Dan Stanca propune o impresionantă parabolă a destinului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfinți/ Se va ridica asupra acestui popor și îi va pune zăgaz,/ Ei, cei călcați în picioare de cavalerii hrănite de necuviință./ Să dobândească pacea într‑o zi, ar fi fost mai presus de înțelegerea lor!/ Aceste triburi au fost alungate pentru ca toate tainele lui Cristos/ Să fie săvârșite de ele, până la sfârșitul lumii./ Celelalte au fost zămislite de ticăloșia a doi frați,/ Sub auspiciile lor, ele au luat calea uciderilor./ Oare nu au fost risipite cu dreptate aceste făpturi pătate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
triburi și jumătate, în versiunea siriacă, armeană, prima versiune arabă și cea mai mare parte a versiunilor etiopiene. Temeiul scripturistic al acestui număr se află la Num. 34,14 sq.; Deut. 29,8; Iis. Nav. 4,12: Dumnezeu i‑a alungat din pământul făgăduinței pe Ruben, Gad și jumătate din neamul lui Manase. În secolul al VIII‑lea î.Cr., triburile rămase credincioase descendenței davidice sunt Iuda și Veniamin. Celelalte zece au fost exilate de asirieni. Cf. nota 40, P. Geoltrain, în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în scenă personaje indecise, debusolate - un pianist bătrân, o femeie trecută, un obișnuit al cafenelelor, un pustnic -, care rătăcesc, lipsite de repere, într-o lume absurdă și caută să evadeze în spațiul oniric în încercarea lor zadarnică de a-și alunga singurătatea. Cu o operă textualistă în spiritul, nu doar în litera sa, Ș. se dovedește a fi unul dintre cei mai interesanți autori ai generației ’80. Bun cunoscător al literaturilor de expresie engleză, a tradus texte de factură diferită, de la
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
până la douăzeci de războaie, cu inamic din afară - evocați și în pisania de la Argeș: „[...] și au năpădit turcii cu multă apăsare, ca să ia patria noastră, țara Românească, și m-am ridicat domnia mea cu boierii, luptând în multe războaie, când fiind alungați, când gonind [pe dușmani], până când puterea și ajutorul lui Dumnezeu cel de sus [...] și ne-a dat Domnul Dumnezeu pace” - și dinlăuntru) și „încheoerea” („Acum zac singur aici, în mormânt mic, așteptând glasul arhanghelului, cea de pe urmă trâmbiță, învierea a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în pedeapsă”), dacă nu se opuneau unor astfel de dispoziții: „au să-l îndémne să facă céia ce iaste dreptul au să nu-i scrie diiata...”. Grija pentru suflet (aducătoare de liniște celui ce se apropie de moarte, căci îi alungă temerile atenuând cumva frica de expiere; „temându-mă eu de înfricoșatul ciasul morții, ca să nu vie fără de veste, aflându-mă la mare slăbiciune” - Maria, văduva lui Diicul Bengescu, la 14 august 1736529) îi asigură o brumă de confort și pulverizează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
folos ca literatura poporană să fie culeasă? Este cel mai mare folos pentru două argumente: întâi, că poporul a conservat-o instinctiv [...] și al doilea, că românismul, care este în colibe, trebuie dus și în palate, de unde este de secoli alungat”. Totodată, vorbitorul critică orientarea cosmopolită, prezentă în epocă, de introducere abuzivă în limba română a unor cuvinte străine: „Combină sunetele și aleargă la alte limbi străine, când n-aveau decât să colinde Dacia de la o margine la cealaltă ca să facă
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
regent), supranumit Lupul-cel-lacom (Kurde), să plătească o sumă de bani pe care, În calitate de supuși devotați, nu o datorau. În consecință, aceștia au refuzat cu Încăpățânare să plătească. Guvernatorul ceru atunci sprijin militar pașei din Bagdad, primind trupe cu ajutorul cărora Îi alungă pe ageli din Hit, consficându-le bunurile - măsură pentru care aceștia au jurat să se răzbune. O dată cu zorii zilei, un soldat veni și ne aduse la cunoștință că peste noapte li s-a tăiat gâtul, În timpul somnului, atât celor doi fii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
petrecură toate acestea, Sher Singh nu se afla În Lahore. În absența regelui, Dhian Singh le-a dat În judecată pe asasine, tăindu-le nasul, urechile și mâinile 223 În fața obștii adunate Înaintea biroului de poliție (kotoali), după care le alungă din oraș. Dar cum limbile le rămaseră nevătămate, femeile au susținut că nu făcuseră altceva decât să Împlinească voia lui Sher Singh, care le-a promis drept recompensă un jaghir (ceva pământ), și ca urmare au fost duse pe malul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plin alte plăceri lumești. Nu le-a convenit să audă această declarație care implica faptul că fachirul era un débauché șdesfrânatț 242. Cu toate acestea, au fost Înaintate mai multe plângeri, pe baza cărora Ranjit Singh a intenționat să-l alunge din Lahore. Haridas a anticipat intenția, fugind cu o katrany (femeie dintr-o castă indiană) În munți, unde a murit și a fost Îngropat după obiceiul țării. Fuga lui cu această femeie poate servi ca o mărturie (În contradicție cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
jara sau manter. E folosit pentru dureri inflamatorii, reumatice sau nervoase, mai ales la ochi, urechi, dinți etc. Cel care operează, bărbat sau femeie, se așază În fața pacientului ținând În mână o ramură verde sau un mic băț, cu care alungă, potrivit afirmației lor, spiritul rău din porțiunile afectate, lovind ocazional corpul pacientului cu instrumentul lor, spre În jos. La aceasta el adaugă un mic hocus-pocus prin murmurarea unor cuvinte care sună ciudat 268, iar la intervale lovește părțile afectate. Pulsului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sa toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune dintr-o suită de secvențe cinematografice, populate cu o serie de indivizi cu preocupări ce frizează libertinajul. Sylvia Vodiș, soția unui ins bogat, instruită, mondenă, practică amorul doar pentru a-și alunga plictiseala, într-un soi de înțelegere tacită cu partenerul ei de viață, de asemenea un libertin. Un personaj bine individualizat este Vlad, student, el însuși narator al romanului. Aventura erotică a lui Vlad, stăpânit de convulsii de gelozie, se aseamănă
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
din literatura română. Este istoria unei familii țărănești din Câmpia Dunării, din primăvară până în toamnă. Satul se cheamă Siliștea Gumești (ca și satul natal al autorului) și, reluat în alte cărți (Marele singuratic, Delirul), devine un fel de imago mundi. Alungate de istorie în alte locuri, personajele lui P. revin cu gândul sau cu pasul la Siliștea Gumești, drumurile lor trec totdeauna prin acest spațiu privilegiat, individualizat literar în chipul în care alte spații reale (Salinas - marea vale din romanele lui
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]