5,281 matches
-
ascunse îndărătul măștilor. La rândul său, deputatul, deși știe prea bine cu cine are a face, dă impresia că nu poate pătrunde dincolo de anonimatul lor. Jocul poate așadar să înceapă. Paul de Cassagnac și doamnele mascate schimbă replici scabroase și aluzii fără perdea. Mergând și mai departe cu îndrăzneala, tânărul propune un bizar concurs de frumusețe. Ca toți "bon-viveurii din la Belle Époque, așezată sub semnul veșmintelor foșnitoare și al ciorapilor negri, jubilează când vede piciorul unei doamne, își pierde capul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
s-o atragă pe Marie, într-o seară de iulie din 1875, într-un ungher ferit și, "printre cuvinte nelămurite, strângeri de braț și clipe nesfârșite de tăcere", să-i declare că o iubește. Îi propune, "făcând tot soiul de aluzii", să-i devină amantă. Ce duș rece, ce umilință pentru Marie, care înțelege dintr-odată că d'Audiffret își bătuse joc de ea! Frumoasa rusoaică, îi șoptise cu înțeles aristocratul din el, era o fetișcană cu care flirtezi, dar pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o marjă de mișcare. Ca și fetele tinere, își exprimă dorința, dar în același timp și-o ascund. Cutează să se avânte, dar imediat se eschivează, recurg la aluzii, la jumătăți de măsură, la ambiguitate. Într-un cuvânt, rămân fidele, dar își acordă o oarecare compensație, o mică infidelitate ludică, iluzorie, cea a flirtului. Jocuri de oglinzi "Ați privit vreodată, întreabă Paul Bourget, într-un salon, o femeie tânără
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a voluptății fizice de care e copleșit un bărbat atunci când se bucură de atenția unei femei atrăgătoare". Ca și în cazul flirtului practicat de fetele tinere, și aici totul se rezumă la echivoc, la o atingere de-abia simțită, la aluzie. Și totuși, această femeie tânără și radioasă nu mai este, asemenea domnișoarelor, în faza de ucenicie. A trecut deja de un promontoriu și navighează, cu toate pânzele în vânt, către maturitate. Însă nu există nicio îndoială că tocmai asta o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oaspeți din stațiunea montană? Au bârfit, au dus vorba? Chiar dacă adulterul nu avusese loc, femeia lăsase să se vadă toate semnele compromițătoare ale acestuia. Tulburarea sa fusese suficient de evidentă pentru a da naștere la zvonuri, la tot soiul de "aluzii, clevetiri, taca-taca pe sub evantaie", la ""hm!"-uri... între domnii de la fumoar"46. În vreme ce o legătură reală se ascunde, se camuflează, această femeie care doar flirtase se expusese tuturor privirilor. Fără îndoială, nici cedând nu s-ar fi putut compromite mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bine. Fără îndoială, lucrurile astea nu erau tocmai îngăduite: fetele pe care le mustra conștiința dădeau fuga și se spovedeau a doua zi, regăsindu-se astfel cu conștiința nepătată". Conversațiile pe care le surprinde aici tânăra Simone "erau pline de aluzii și subînțelesuri", care au completat "învățătura barocă" pe care i-o pusese la dispoziție verișoara ei. Însă lucrurile descoperite cu acest prilej, departe de a o da pe brazdă pe tânăra inocentă, o șochează profund. Pentru nimic în lume, povestește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sunt și mai abitir cronometrate, iar decolteurile sunt măsurate la milimetru 111. Însă senzualitatea pe care o emană ecranul devine și mai înfocată. Realizatorii de filme caută să eludeze regulile codului Hays, în Statele Unite, sau regulile pudorii, în Franța, practicând aluzia și elipsa. Săruturile, mai ales, capătă o mare intensitate erotică. Sunt înflăcărate, languroase, sublime, deoarece simbolizează prin ele însele străfulgerarea iubirii carnale. Deoarece sunt asociate deopotrivă cu suflul cu sufletul, adică și cu buzele simboluri ale senzualității și dorinței trupești
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în piața Saint-Michel. Ce înseamnă asta? Cuvintele acestea misterioase, pline de promisiuni eliberează întâi de toate cuvântul, deschid porțile visului și ale imaginației. Nu erau numite toate aceste sloganuri, care au acoperit atunci zidurile Parisului, "flori de mai", ca o aluzie la cele "o sută de flori" ale Marelui Pas Înainte, simboluri ale ideilor novatoare în care Mao își punea toate speranțele? Ca o aluzie, în egală măsură, la reîntinerirea și poezia pe care primăvara le aduce negreșit cu sine? Știau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
erau numite toate aceste sloganuri, care au acoperit atunci zidurile Parisului, "flori de mai", ca o aluzie la cele "o sută de flori" ale Marelui Pas Înainte, simboluri ale ideilor novatoare în care Mao își punea toate speranțele? Ca o aluzie, în egală măsură, la reîntinerirea și poezia pe care primăvara le aduce negreșit cu sine? Știau oare studenții din Mai '68 cu exactitate ce semnificație aveau cuvintele acestea? Sau se voiau, pur și simplu, ca orice revoluționari care se respectă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Populară a fost coaliția de stânga care a guvernat între 1936-1937. Reunea principalele trei partide franceze de stânga SFIO (secțiunea franceză a Internaționalei Muncitorești), Partidul Comunist Francez și Partidul Radical-Socialist (n. trad.). 117 Cântec-emblemă pe muzica lui Șostakovici. Autoarea face aluzie la Boum!, unul dintre cele mai cunoscute șlagăre ale lui Trenet (n. trad.). Pentru a înțelege la ce se referă autoarea, trebuie să cunoști versurile șlagărului Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză. Pe scurt, povestea este următoarea: Doamna Marchiză, plecată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al domnișoarei de Scudéry. În această reprezentare topografică și alegorică se regăsesc, sub forma localităților și a drumurilor, diferitele etape ale vieții amoroase, în viziunea "prețioaselor" epocii (n. trad.). 156 American Graffiti, comedie de George Lucas, Statele Unite, 1973. Autoarea face aluzie la eseul Le Mentir vrai din volumul cu același nume al lui Louis Aragon (publicat în variantă definitivă în 1980). Eseul, apărut pentru prima dată în 1964, constituie o reflecție asupra relației dintre adevăr și scriitură, dintre faptul istoric și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bonetă frigiană (bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789-1794 ca simbol al libertății), Marianne încarnează Republica franceză, fiind un simbol al valorilor republicane incluse în deviza "Libertate, Egalitate, Fraternitate" (n. trad.). Autoarea face aluzie la filmul lui Truffaut Les Quatre cent coups (în traducere literală, Cele patru sute de lovituri; în limba franceză, expresia înseamnă de asemenea a face fapte nesăbuite, excese, a nu te da în lături de la nimic) (n. trad.). 177 Michel Winock
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și provocări pline de umor contradicțiile sistemelor social și politic. Termen cuprinzător care desemnează o varietate de tendințe culturale dinamice din Londra de la jumătatea anilor '60 (n. trad.). Expresia originală în limba franceză este "être dans le coup". Autoarea face aluzie la cântecul Papa, t'es plus dans l'coup, cântat de Sheila în 1963 (n. trad.). Cu sufletul la gură (n. trad.). 180 Michel Winock, Chronique des années 60, Seuil, Paris, 1987, "Le temps des copains". 181 Philippe Labro, op. cit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cursă, la ore nu mai ridică mâna, nu mai făcea obișnuitele comentarii și discuții pe marginea compunerilor citite de colegi, evita să-și privească dascălul, făcându-se preocupată de citit sau de alte treburi. În schimb, profesorul nu renunțase la „aluzii” de genul: versuri din Minulescu care nu se prea potriveau cu contextul, necesitatea de a „grăbi” redactarea revistei școlii și mai ales, se apropiau din ce în ce mai mult unul de altul. Lăură era decisă s-o lase de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ea nu însemnau decât supraexcitare nervoasă. - Dă-mi pace, am destule lucruri mai importante de făcut decât dragoste...Nu-mi arde mie acum de dragoste și, în plus, n-am de gand sa ma dăruiesc unui maimuțoi bătrân, un bunic (aluzie la fiica lui ), de care el credea că Lăură nu știe nimic. Dar tupeul lui era fantastic, nu voia nicidecum să cedeze. - Dar mi-ai promis doar!.. - Și ce dacă ți-am promis? Uite, m-am răzgândit brusc. Am pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în viață și era ușor stingherita chiar. Au urmat obișnuințele lecturări de poezie și proza, apoi dezbaterile. Așteptăm să văd dacă vă folosi prilejul pentru a comunica public sosirea unui nou membru în cenaclu. Dar nu, nu a urmat nicio aluzie măcar, nici chiar un gest banal. Eram puțin cam descumpănita, poate pentru că venisem cu multe, multe idei preconcepute, sau poate că interpretasem greșit gestul lui. Mă așteptam la mai multă căldură că într-o familie de prieteni care au idealuri
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cum îi plăcea lui să se exprime - în limbaj codificat, el demarase deja și întrezărea dinaintea acestui vehicul obstacole greu de evitat. Nu-i mărturisise Laurei, dar ,,împrumutase" deja numele eroinei pe care ea avea s-o întruchipeze : doamna R. (aluzie probabil la realitatea imediată, bănuia Lăură ). Ideea îl făcea să se simtă el însuși ,,un erou", îi dădea noțiunea obiectivă a eului distinct și deosebit de ipotetica să proiecție că narator în român. Se oprirăƒ câteva minute la intrarea principala a
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
tinere sunt teribil de mândre și ultranaționaliste și, în consecință, foarte sensibile la orice li se pare că ar pune la îndoială legitimitatea lor. Ucraina se găsește exact în această situație, și de aceea reacționează paradoxal, adică violent, la orice aluzie, nemaivorbind de declarații explicite, privind istoria, vechimea, drepturile ei etc. Ucraina suferă, pe de altă parte, pentru că se știe "vinovată". Ea posedă teritorii importante luate de la alții de către fostul Imperiu Sovietic și moștenite de ea în mod cu totul nelegitim
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ei etc. Ucraina suferă, pe de altă parte, pentru că se știe "vinovată". Ea posedă teritorii importante luate de la alții de către fostul Imperiu Sovietic și moștenite de ea în mod cu totul nelegitim. De aceea reacționează atât de violent la orice aluzie privind această realitate și își arată imediat "colții" spre țările din ale căror teritorii s-a "înfruptat": Rusia, Bielorusia, Polonia, România. Dintre cele patru, doar Rusia a formulat, aproape explicit, pretenții teritoriale -, dar numai dacă Ucraina va adera la NATO
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Sovietice în 1948, adică după Pacea de la Paris. Este adevărat că Insula Șerpilor a fost cedată URSS în condițiile unui dezechilibru uriaș de forțe între aceasta și România, dar în procesul verbal de predare-primire nu există nici cea mai mică aluzie la faptul că România ar fi cedat în urma unei amenințări. Dimpotrivă, acolo se subliniază apăsat că cele "două țări și popoare" au căzut de acord, de bunăvoie și nesilite de nimeni, să facă acest pas... Așadar, nici Insula Șerpilor nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nici nu se putea opune aderării noastre la organizațiile sus-amintite. Ea ne invită la o sporită colaborare economică, dar și la una politică și diplomatică în zonele unde interesele noastre se intersectează: Marea Neagră, Estul european, unele organizații internaționale. Mesajul face aluzie, în acest context, la bunele relații, în diferite domenii, pe care Rusia le are cu țări importante din NATO și UE, fără ca aceasta să impieteze asupra apartenenței și fidelității țărilor respective la aceste organizații. M-am bucurat când am auzit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de debut literar , eu fac dovada că Începutul este făcut de Alexandru Gh. Tăcu cu altă carte - „Întoarcerea la izvoare” publicată În 1979, cu meritele de mare performanță, ca poeziile de acolo și de atunci, nu au nici un vers, nici o aluzie de glorificare la adresa partidului și „conducătorului său iubit”, cum era obiceiul și mai bine zis, nevoia de a deveni autor. Asupra cărții „Omul interzis”, criticul Ioan Holban observa bine În iunie 1993 și subliniază că volumul conține poezie politică, dar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
forță!), Ochi tragic și Peisaj pentru Alină (mi-au plăcut foarte mult), Revoltă microscoapelor, Sensul celest, Elegie, A ieși de sub timp, Am trecut peacasă, Murise Alexandru Ț, Binomul lui Newton, Codrii. Mi-au plăcut ce deosebire poeziile cu elemente sau aluzii autobiografice și asta nu pentru că mă regăsesc În ele În măsura În care copilăria sau adolescență evocate ne-au fost comune, ci pentru că sunt pur si simplu frumoase. În această ordine de idei, am fost mișcat să mă aflu printre cei evocați de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ajuns în situația de a cunoaște și de a gîndi ei înșiși preceptele biblice, fără interpunerea și fără interpretarea clericilor. Din acest motiv, în comunitățile protestante din Anglia, Germania, Suedia etc., s-a răspîndit cunoașterea Bibliei și au devenit frecvente aluziile la textul ei: a întoarce și celălalt obraz, fructul oprit, a se spăla pe mîini, a da primul cu piatra etc. Acest fenomen s-a extins ulterior și în zonele neprotestante, dar el nu a putut fi inițiat în comunitățile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oprit, a se spăla pe mîini, a da primul cu piatra etc. Acest fenomen s-a extins ulterior și în zonele neprotestante, dar el nu a putut fi inițiat în comunitățile catoli-ce, unde cunoașterea Bibliei este nulă și astfel de aluzii nu pot fi înțelese. Aici, ca și la popoarele ortodoxe, acestea au devenit inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]