7,447 matches
-
sau minimalizată. Tabloul se încheie cu imaginea peștilor înotând spre Iona, semn al ironizării norocului de care eroul nu avusese parte la începutul evenimentelor, copleșindu-l, sufocându-l. în marea lui joacă, Dumnezeu a inventat hazardul pentru a induce omului aparenta lipsă a predestinării, a cercului strâmt, a ilogicului existențial (dacă totul respectă un tipar prestabilit, dialectica FIINȚEI nu mai are sens, devine absurdă și atunci omul nuși mai justifică rostuirea în lume). „Norocul” lui Iona este ironia sarcastică a sacralității
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
fiul său îl descoperă ca pe un om cinic, mai degrabă deist decât creștin. Concepția despre om la Dostoievski este, în definitiv, una optimistă: „Nu există individ, oricât de abject, în care să nu licărească un minimum de umanitate, în aparentul anonim și declasat sălășluiește o porțiune de geniu.” Atunci când Versilov renunță la drepturile câștigate prin proces asupra familiei Sokolski, fiul său, Arkadi Dolgoruki folosește cuvintele Evanghelistului Luca: „Mort a fost și a înviat, pierdut a fost și s-a aflat
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Brătianu 250. Excluderea a determinat convocarea Delegației permanente a organizației liberalilor georgiști din județul Târnava-Mare, care a consemnat înlocuirea provizorie a lui Ion Sân-Giorgiu cu Octavian Stănilă, vicepreședintele organizației. Nemulțumirea unora dintre fruntașii georgiști față de menținerea "Frontului Constituțional" și renunțarea aparentă la ideea reîntregirii forțelor liberale au determinat publicarea unor informații referitoare la intenția lor de a părăsi partidul. În aprilie și mai 1936, cotidianul "Curentul" semnala retragerea lui Constantin Banu de la conducerea organizației georgiste din județul Ialomița și intenția sa
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberală. Comunismul dogmatic a creat, potrivit georgiștilor, un partid care cerea adepților săi supunere necondiționată și sărăcie. Recompensele așteptate de comuniști (mândria de a fi apostoli ai cauzei, fericirea de a fi utilizați în folosul comunității) confereau acestui partid o aparentă superioritate morală. Punând în antiteză trăsăturile pozitive ale doctrinei liberale, autorul apreciază comunismul drept o doctrină "simplistă, [...] de regizare și de pasivitate"746. Dincolo de faptul că respingeau principii ale ideologiei comuniste care veneau în directă contradicție cu doctrina liberală, georgiștii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
socotește că trebuie să înceteze sistemul de a arunca asupra comunelor și județelor fără a le acorda mijloace suficiente, o bună parte din cheltuielile statului, pentru a obține o micșorare a bugetului său, sistem care nu realizează decât o economie aparentă iar nu reală, deoarece aceste cheltuieli constituie tot sarcini publice pe care contribuabilul le suportă. PNL va reorganiza finanțele locale cedând comunelor și județelor impozitele cu caracter local, percepute de stat [...] va prevedea sancțiuni reale și efective cotra abuzurilor autorităților
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
inexplicabil, figura unei mătuși - „frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură“ - dispărute din lumea aceasta cu mult înainte ca scriitorul să se nască. În consecință, respectiva siluetă feminină poartă doar un nume convențional-real, căci, altfel, ea nu are decât corespondență aparentă în realitatea memoriei, fiind, de fapt, o creație a imaginarului, pur fantasmală: „Făptură palidă ca lămâița, pierdută în celălalt veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, «logodnică de-a pururi», galactică plutind
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prezenți înaintea ochilor mei, treji în a-i evoca. Abeles, cu numele biblic rezonant cu care îl chemam și la joacă, un băiețaș manierat, simpatic, dolofan și îmbrăcat cu deosebită grijă, era fiul unui bancher evreu (ferestrele casei de cărămidă aparentă unde îl vizitam, inclusiv ale apartamentului lor, aveau în afară zăbrele negre de fier, burtoase în partea inferioară, ceea ce le dădea o anumită greoaie eleganță) locuind în orașul de sus, în imediata vecinătate a Străzii Domnești. În grandioasa sufragerie căptușită
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
evrei cumsecade, care, în pofida prevederilor contractului, a acceptat s-o părăsească, spre a ne face nouă loc. Am asistat cu plăcere și deosebit interes la zugrăvitul pereților, insistând să fie „futuristic“ (termen atunci la modă: pete de culoare stropite în aparentă dezordine pe fondul pastel), așa cum văzusem la proaspăta pereche ce se nuntise la Satu Mare și se stabilise după aceea în Cluj, într-o locuință somptuos mobilată și înzestrată cu tot tacâmul burghez al epocii de bunăstare care începea. Cu interes
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
imagini. Primăria constituie simbolul său major"2. În realitate, ofițerii regali joacă un rol din ce în ce mai important în gestionarea locală. "Neputând să fie o mică republică, (orașul) devine o mică birocrație"3, dependentă de regele care îi confirma și garanta funcțiile. Aparente libertăți municipale, alegerile pentru ocuparea funcțiilor de conducere ale orașului nu făceau în fapt decât să ratifice alegerile regelui. Astfel, această elită urbană ajunge să constituie cea mai bună aliată a monarhiei, care se opunea proiectelor acelora care, îndepărtați de la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
până în 2004, numărul celor cu probleme legate de locuință a scăzut de la 11 milioane (când Franța avea 50 milioane de locuitori) la 3 milioane (când populația Franței este de 60 milioane de locuitori)358. Două considerații temperează imediat acest progres aparent. Mai întâi, aceste cifre provenite din lucrările INSEE și confirmate de studiile Fundației "Abatele Pierre" pentru locuințele celor defavorizați nu includ persoanele găzduite pe ascuns la terți, pe cei care stau ilegal în locuințe goale, pe sezonierii instalați în locuințe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al XVIII-lea devine subordonat acestuia, iar Thierry Oblet identifică orientările puterii publice în privința orașului: convins de rolul benefic pe care îl are dezvoltarea urbană în creșterea economică, statul include orașul în "amenajarea teritoriului", controlul acestuia fiind important (cu toate aparentele "deschideri"); modernizarea socială a tradus, a pus în act o concepție structural-funcțională; în "Les Trente Glorieuses" (glorioșii ani '30) planificarea realizată de către stat nu "prinde" și "localul" în acțiune, acesta urmărind să aibă, eventual, asentimentul locuitorilor, nu participarea lor (rămânând
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atât acceptul de a primi statutul de emigrant în țara de origine, cât și acceptul de a fi primit ca imigrant în țara de destinație. Astfel se explică faptul că, în medie, starea de sănătate a emigranților este (cel puțin aparent) peste media persoanelor de vârstă similară din țările de origine sau de destinație (Mckay et al., 2003). Starea de sănătate a persoanelor care emigrează poate fi afectată însă chiar pe parcursul procesului de migrație, prin incidența unor riscuri epidemiologice în zonele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
te simți gonit, atunci ești nevoit să rabzi tot și să mori încetul cu încetul. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram eu. Nici acum nu sunt. Parcă pluteam pe deasupra lucru rilor, ca atunci când are loc moartea aparentă. Și cel mai mult m-a șocat că nu simțeam nimic. Ochii mei vedeau frumusețea vegetației, copacii ciudați, floriile necunoscute, ruinele și clădirile antice. Vedeam belșugul din magazine și mulțimea de obiecte noi, dar nu simțeam nimic. Eram uimită. Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
vorba doar de o reajustare a birocrației, de o adaptare la situație, sistemul în sine perpetuându-se. Schimbările produse de perioadele de criză sunt: instalarea arbitrarului, înlocuirea regulilor cu excesul de autoritate. "Flexibilizarea" pe care o produce criza este doar aparentă și are rolul de a evita schimbările profunde, de substanță. Câțiva ani mai târziu, în cercetările întreprinse în colaborare cu E. Friedberg (1977, p. 325) se contura o altă teză: schimbarea reprezintă un proces de învățare colectivă. Transformarea are loc
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
precum și elementele exterioare acesteia. Este binecunoscut faptul că în situații de schimbare, de reformă inițiată la nivel de sistem și repercutată la nivel organizațional, mediul/climatul acesteia suferă, de asemenea, schimbări majore, de obicei negative, ca rezultat al incertitudinii și aparentei dezorganizări. Aceasta nu înseamnă că stabilitatea conduce automat la apariția unui climat organizațional pozitiv. Dimpotrivă. Nu de puține ori, menținerea unui management defectuos, lipsa competitivității sau a cooperării, excesul activităților rutiniere etc., pot fi în egală măsură răspunzătoare de instituirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
puțin în plan teoretic, nu-și poate reproșa nimic, singurul aspect deficitar fiind absența tehnicii performante, la un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca principiu universal al existenței, alții încercând să-i
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a compensa neglijențele autorului. Dacă lectura nu ia opera foarte în serios, scriitura Deseperado nu poate supraviețui. Autorul Desperado abordează și scrisul și lectura ca pe un joc. Cochetează cu mintea eroului dar și a lectorului, cu înțelegerea, memoria, cu aparenta lor simplitate. Poate că pare simplă opera Desperado, dar această părere e foarte departe de adevăr. Ea e un joc serios al unui autor inventiv și nu poate exista fără un lector bănuitor. Un roman cum ar fi Rămășițele zilei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de catifea, care ascundea coduri de fier. Codul (convenția) care semnifică în fond imaginația însăși era mai puternic ca niciodată. Diferența era că în vest el apărea ca o îndepărtare de obscuritatea modernistă, pe când în est era terorizat de o aparentă claritate inofensivă și previzibilă a intenției, care de fapt a adus după ea nesfârșite ambiguități de limbaj. Autorii Desperado din vest au imaginat o mulțime de fețe ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare ale confortului occidental
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
povestirii, ori nu altfel decât ca figurație. Pianistul din The Unconsoled e înconjurat de o mare de oameni, dar pe niciunul nu ajungem să-l cunoaștem mai îndeaproape. Toți rămân măști fără viață. Tehnica jurnalului e în fond o revenire (aparentă) la romanul realist, picaresc, de aventuri; o revenire la nararea fără pretenții. Revenirea e doar pe jumătate, fiindcă ea se combină inevitabil cu Fluxul conștiinței (de la Joyce încoace, până și bestseller-urile cele mai rudimentare, romanele polițiste de acțiune și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
când de fapt își retrage emoțiile și ne lasă în compania unei simple foi de hârtie și a unor eroi deliberat goliți de orice reacție în afara neliniștii stârnite de senzația de gol. Romancier alb, care scrie despre pericolul roșu cu aparentă seninătate, Alan Brownjohn reușește și aici, ca și în poeme, să ne convingă de contrariul afirmațiilor lui. Romanul există printr-o imagine virtuală: o posibilă cameră obscură a ființei noastre de lector developoează o imagine pe care Brownjohn are mare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe ecran, la radio. A regizat zeci de piese și filme, pentru radio, micul și marele ecran. A primit nenumărate premii și distincții. Trăsăturile specifice pieselor lui Pinter sunt: spațiul sufocant de mic și fix, dialogul imprevizibil, conflictul aproape (sau aparent) inexistent, aerul de mister total (adesea confundat cu absurdul), pofta personajelor de putere asupra celorlalți, nevoia celor slabi de a supraviețui apărându-se (de unde și spaima constantă), nevoia de (coexistând cu ura pentru) trecut. Personajele principale sunt lupta pentru putere
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter "comedii ale amenințării", mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înainte de el. E un lucru care se întâmplă în orice mișcare poetică la începuturile ei. Diferența dintre Modernism și Desperado este că cel de-al doilea pare un etern început. Poezia Desperado și-a creat deja demult propria convenție de aparentă inexpresivitate, rigiditate, impersonalitate, care e mai longevivă tocmai fiindcă poeții Desperado sunt mai ageri decât mulți alții, mereu dispuși să se contrazică. Auto-contrazicerea vine încă de la T.S. Eliot. De obicei o convenție literară o devorează pe cea anterioară, caută să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Textul pare nostalgic, dar nu avem de-a face cu amintirea copilăriei în poem, ci cu afirmarea ieșirii poetului din banal. Șiretlicul e descoperirea poeziei, care pune lumea în echilibru pentru poet, dar nu și pentru copiii uitați pe maidan. Aparenta nostalgie a vârstei pierdute se preschimbă în bucuria creației, care înfrânge vârsta, află cheia ascunsă. Sensul vieții este poezia. Martor ocular e un poem enigmatic, o întrebare de fapt. Începe la timpul trecut și se încheie cu un semn al
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tine semnul că-ți respecți lectorul. Cred că respectul pentru înțelegerea cititorului e o trăsătură esențială a literaturii Desperado. Scriitorii s-au săturat de încifrări. Ei vor să-și recâștige publicul și reușesc. Este acesta motivul pentru care scrii cu aparentă simplitate (chiar dacă ascunzi o emoție incredibil de sofisticată)? FS. Într-un fel întrebarea conține și răspunsul. Mă bucur că menționezi această tensiune reală sau nu între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]