6,475 matches
-
De la comanda socială la realizarea artistică, TTR, 1956, 2; Valeriu Râpeanu, Un valoros volum de nuvele, „Scânteia”, 1956, 22 decembrie; H. Zalis, „Drum fără întoarcere”, GL, 1956, 6 septembrie; Silviu Marin, Lucia Demetrius, „Ultima Tauber”, VR, 1956, 9; Ion Vlad, „Arborele genealogic”, „Făclia”, 1957, 2; Petru Vintilă, Cu Lucia Demetrius despre măiestria literară, LCF, 1961, 13; Al. Săndulescu, Virtuțile romanului, GL, 1961, 18; Ion Apetroaie, Lucia Demetrius, „Nunta Ilonei”, IL, 1961, 5; Miron Dragu, Analiza psihologică și cadrul istoric al acțiunii
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
prezintă pe Ștefăniță, domnitor despotic, torturat de orgoliu și neputință, om bicisnic, scelerat, caracter aflat la antipodul lui Ștefan. Pentru a-și impune puterea, el are de luptat cu amintirea sfântă a bunicului său, cu boierii din grupul lui Luca Arbore, bătrânul hatman care îl slujise cu credință pe Ștefan. Trebuie să înfrunte, de fapt, pe toți cei care îl mustră pentru nevrednicie, amintindu-i de vitejia și înțelepciunea lui Ștefan. Egocentric, obsedat de himera puterii, sfidător, nesăbuit și semeț, ajunge
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
1389/2006 pentru modificarea și completarea OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, Monitorul Oficial nr. 771/2006. Guvernanța corporativă 168 168 monitorizarea evaluării chestionarelor de control intern; consilierea pentru pregătirea activităților privind: elaborarea Listei obiectivelor și activităților; elaborarea Arborelui activităților; elaborarea procedurilor de lucru; elaborarea Registrului riscurilor. Auditorul intern trebuie să monitorizeze activitățile grupului de lucru până la implementarea în totalitate a noului sistem de control intern și să informeze sistematic managerul general asupra activităților grupului de lucru și asupra
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
-ul organizației se trece la actualizarea fișelor de post ale tuturor salariaților și a nivelurilor de management. Activitățile din Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, actualizată se transferă în organigrama entității în structura fiecărui compartiment și astfel se obține documentul Arborele activităților, care seamănă cu „un copac cu crengile în jos”, pe baza căruia se va efectua codificarea procedurilor operaționale de lucru. În continuare, activitățile cuprinse în listă se structurează pe acțiuni sau operații elementare, dacă se impune, cărora li se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor se recomandă să conțină și un istoric al riscurilor de la înființare până în prezent, sau din 1990 până în prezent; c. etapa de elaborare a procedurilor operaționale de lucru începe cu codificarea procedurilor pentru fiecare activitate, din cadrul compartimentelor, pe baza documentului Arborele activităților, elaborat în etapa de pregătire. În vederea realizării acestui obiectiv recomandăm utilizarea sistemului de numerotare zecimal, care va permite completarea ulterioară a documentului ori de câte ori se va impune. Rezultatele activității de codificare a procedurilor se transpun în Lista obiectivelor și activităților
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
obiectivelor și a activităților este documentul care stă la baza elaborării Registrului riscurilor și procedurilor operaționale de lucru și care concentrează toți pașii efectuați până în acest moment, inclusiv codificarea, prioritizarea și responsabilizarea elaborării Guvernanța corporativă 180 180 procedurilor pe baza Arborelui activităților, structurat pe organigrama entității. Elaborarea procedurilor presupune scrierea și formalizarea acestora în conformitate cu modelele documentelor conținute în cadrul normativ în vigoare 76 . În același timp, se impune asigurarea coroborării elementelor conținute în proceduri cu atribuțiile personalului entității stabilite prin fișa postului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor Coroborarea ROF-ului entității cu Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, care se va concretiza în: 1. actualizarea ROF-ului; 2. actualizarea fișelor posturilor prin stabilirea atribuțiilor de serviciu pentru fiecare post; 3. constituirea Arborelui activităților la nivelul entității prin transferarea activităților pe structura compartimentelor din organigramă în vederea codificării acestora și stabilirii responsabililor cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor de lucru; 4. codificarea procedurilor de lucru și stabilirea persoanelor responsabile; 5. prioritizarea procedurilor operaționale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
tutelară și în alte cărți), a mamei, a tuturor „rădăcinilor”, într-un perpetuu balans între viața mirabilă, în armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
1981, 37; Dinu C. Giurescu, Artă și arheologie, RL, 1982, 49; Zaharia Sângeorzan, „Memoriile lui Hadrian”, CRC, 1984, 6; Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura și istorie, CNT, 1984, 9; Ilieș Câmpeanu, „Artă imperiala a epocii lui Traian”, RL, 1984, 25; Grigore Arbore, Centrul și periferia, AFT, 1985, 1; Mircea Scarlat, O carte la care revii, AFT, 1987, 7; Dicț. scriit. rom., ÎI, 438-440. N.Br.
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Crăciun Fostini, V. Gh. Butnaru, Constantin Goran, Ion Sân-Giorgiu, Răzvan Chivăran, Cornelia Buzdugan, I.M. Georgescu, Const. Asiminei, I. Constantinescu-Delabaia, Adelina I. Gârdei (poezie), I. Brătescu-Voinești, Victoria Grecu, Zoe Apostolescu (proză), Tr. Popa, Maria Ciorea, I. Simionescu, Petru Caraman, Alex. P. Arbore, Alex. Marcu, Eugenia Munteanu, Viorica Isopescu, Radu Vulpe (articole, studii, consemnări). În general, C.c. își respectă programul propus. Sunt oferite publicului școlar informații diverse cu caracter geografic (prin intermediul notelor de călătorie), cu caracter arheologic și istoric, economic etc., majoritatea
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
și culturale. Din cauza activității sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice românești, este expulzat în România de guvernul țarist (1907). S-a reîntors la Chișinău în 1917. C. a debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în fața cititorului un scriitor plin de umor și de candoare, universul copilăriei fiind evocat prin simboluri delicate. În
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
se interiorizează în încercarea de a surprinde înlănțuirea vârstelor, trecerea spre crepuscular fiind un corolar firesc. Intuiția vegetalului rămâne dominantă, dar apare și imaginea unui univers autodevorator. În 1981 a obținut Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara pentru Arbore genealogic, volum unitar tematic, dar novator: „Care e prima amintire? Reptila/ cu ochii săi bulbucați, ficși hipnotizând un copil/ costeliv, un mediu sensibil, ai spune acum,/ fără instinct de apărare? Sau puiul/ de iepure sărind orbește în bătaia însetată -/ ca
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de copilărie și de moarte. SCRIERI: Priveliștile, Timișoara, 1977; Orele orașului Arad (în colaborare), Arad, 1978; Nori luminați, București, 1979; Scara interioară, Timișoara, 1980; Arbore genealogic, București, 1981; Întâmplări crepusculare și alte poeme, București, 1984; Elegie în grădină, București, 1987; Drumul cu ființe, București, 1990; Un Li pe drumul mătăsii (Jurnal chinezesc), Arad, 1997; Pielea poetului, Arad, 2000; Carte vie, Arad, 2003. Repere bibliografice: Ulici
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
tehnologii generice, aceste firme și-au creat un potențial tehnologic și industrial propriu, solid și coerent, pe care Îl valorifică prin produse foarte diverse pe piețe variate. Strategiile tehnologice ale firmelor japoneze au fost reprezentate sub forma unui „bonzai”, un arbore ale cărui rădăcini sunt tehnologiile generice, trunchiul este potențialul tehnologic propriu dezvoltat de către firmă, la care se adaugă sectoarele, subsectoarele și cuplurile produse/piețe (fig. 37). Alte firme se dezvoltă, În principal, urmând logica comercială. În acest caz, axa privilegiată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
refacere sistematică a sarcinilor anterioare. În schimb, producția suplă se caracterizează prin eliminarea tuturor consumurilor inutile de resurse și pe controlul strict pentru prevenirea apariției defectelor. Producătorii perfectează relații strânse cu câțiva furnizori, descrise de Garrahan și Stewart ca un „arbore genealogic” sau ca un lanț de aprovizionare structurat ierarhic (Garrahan și Stewart, 1992, p. 27), În cadrul căruia clienții au cea mai mare putere de influență. Datorită sistemului de livrare just-in-time, furnizorii se concentrează geografic În preajma clientului, iar acesta menține stocuri-tampon
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lor adecvată și promptă asigură firmelor un important avantaj concurențial. 3. Clienții și furnizorii reprezintă o altă categorie de parteneri privilegiați. În mod tradițional, subcontractanții japonezi sunt integrați cu clienții lor Într-un lanț de aprovizionare organizat ierarhic, numit și arbore genealogic. În cadrul producătorilor simpli, relația se extinde și la nivelul controlului de calitate și al coordonării temporare a livrărilor, sporind gradul de influență a clientului. Pe de altă parte, prin controlul presiunilor politice, a comisioanelor oculte și a relațiilor de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poeme și în engleză, fiind, de asemenea, autoarea unei antologii, A Canvas of Poems (1993), care adună bune traduceri ale poeților de limbă română din Israel. Propriile sale poezii sună la fel de bine în engleză. Dintre cele adunate în antologia colectivă Arborele memoriei, alcătuită de Radu Cârneci (1997), de referință este poemul omagial Beethoven, a cărui idee este ascensiunea prin transfigurare și artă. Muzicianul bolnav, surd și ros de sărăcie, își așază mental notele negre pe plafon, unde ele alcătuiesc un ciudat
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
de Marcel Breslașu). A colaborat cu versuri, articole, cronici și eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, pentru volumul Cântând dintr-un arbore), al Academiei Române (1978, pentru Temerile lui Orfeu) și al revistei „Ateneu” (1983, pentru Sonete) ș.a. Debutând mai târziu decât confrații de generație, C. are avantajul de a se conforma relativ puțin temelor de circumstanță și, pe de altă parte, de
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
referitoare la pădure, vânătoare și pescuit. SCRIERI: Noi și soarele, București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu și Eugène Van Itterbeck, București, 1997; Heraldica iubirii, pref. Radu Enescu, București, 1999. Antologii: Arborele memoriei. Antologia poeților de limbă română din Israel, pref. Roxana Sorescu, București, 1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un cuvânt al autorului, pref. trad., București, 1969; ed.
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
București, 1995. Repere bibliografice: Vladimir Streinu, Poezia miturilor, LCF, 1966, 39; Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1967, 2, 5; D. Micu, Umbra femeii, GL, 1968, 39; Sorianu, Glose, 174-178; Victor Felea, Reflecții contemporane, TR, 1971, 13; Const. Ciopraga, Cântând dintr-un arbore, CRC, 1971, 30; Sorianu, Contrapunct, 85-96. Laurențiu Ulici, Devenirea poetului, RL, 1972, 20; Grigurcu, Teritoriu, 148-153; Poantă, Modalități, 102-106; Daniel Dumitriu, Banchetul, CL, 1973, 10; Mircea Tomuș, Lirica lui Radu Cârneci, RL, 1974, 13; Cristea, Un an, 238-240; Petroveanu, Traiectorii
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
București, 1976; Italo Rocco, Auzi cum bate pământul!, București, 1976; Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, București, 1980; Eugenio Montale, Quaderno di quattro anni. Caiet pe patru ani, pref. trad., București, 1981; Salvatore Settis, „Furtuna” interpretată (Giorgione, comitenții, subiectul), pref. Grigore Arbore, București, 1982; Umberto Eco, Numele trandafirului, Cluj-Napoca, 1984; Francesco Arcangeli, Giorgio Morandi, București, 1987 (în colaborare cu Mara Chirițescu); Fernanda Pivano, Hemingway, București, 1988; Teresa Maria Moriglioni Drăgan, Poeme, București, 1989; Dan Petrașincu, Gândirea vedanta, București, 1996 (în colaborare cu
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
poezie (1942) și Premiul Fundațiilor Regale (1935). Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă a poemelor, marcate pe de o parte de un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
nu este sfârșitul vieții, ci o altă formă a ei. Procedeele narative mai puțin obișnuite motivează, în parte, excesele de artificialitate în limbaj. Epicii nu-i lipsește totuși vigoarea nici atunci când există multă aplicație psihologică (Ultimul proces al primului-procuror Eugeniu Arbore). Năzuința către realizări cu sigiliu artistic pare să explice, în cazul lui G., gustul în distingerea valorilor estetice. A scris, cu simț al proporțiilor, despre Eminescu, Caragiale, Blaga, Sadoveanu, Rebreanu, Slavici, Alecsandri, Vlahuță ș.a. Contribuția lui la istoria literaturii române
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
lui Vasile Pârvan, Cernăuți, 1929; Înspre soare, Cernăuți, 1929; Concepția istorică a lui Nicolae Iorga, Cernăuți, 1931; Concepția vieții în poeziile lui Alecsandri, Cernăuți, 1931; Eurasia spirituală, Cernăuți, 1931; Poezii, îngr. Constantin Loghin, Cernăuți, 1934; Ultimul proces al primului-procuror Eugeniu Arbore, Cernăuți, 1934; Eminescu și Bucovina (în colaborare cu Teodor V. Ștefanelli), Cernăuți, 1943; În satul Eminovicenilor, București, 1943; Mihai Eminescu, îngr. și pref. George Muntean, Iași, 1977. Repere bibliografice: Constantin Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, Cernăuți, 1938, 210-218
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]