6,861 matches
-
și convingerii sale că prezența lor conferea Transilvaniei o anumită specificitate, un caracter distinct, particular - o specificitate transilvană pe care istoricul maghiar a cultivat-o de-a lungul Întregii sale opere. Totodată, sublinierea originii latine a românilor constituia, pentru istoricul ardelean, o teză cu o mare importanță politică, Într-o perioadă În care, după cum scria, „mișcarea celor 64 de milioane de slavi” a readus În atenția istoricilor din regiune problema originii națiunii române. Kőváry cunoștea bine principalele opinii referitoare la originea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formarea poporului și a limbii române a jucat un rol important și elementul dacic, poate fi considerată o idee originală și interesantă În contextul epocii, dacă ținem cont de faptul că, până după jumătatea secolului al XIX-lea, istoricii români ardeleni, de la Petru Maior XE "Maior" , Damaschin Bojincă XE "Bojincă" și Eftimie Murgu XE "Murgu" , până la August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" și Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , susțineau cu multă convingere teza pustiirii totale a Daciei de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
originii latine a românilor, precum și a celei referitoare la prioritatea lor În Transilvania, nu Însemna că, prin aceasta, Kőváry ar fi manifestat vreo simpatie particulară față de români și față de rolul lor istoric În Transilvania. Dimpotrivă, În evoluția ulterioară a istoriei ardelene, Kőváry nu le acordă o importanță prea mare, afirmând următoarele: Cu toate că i-am amintit pe români atât de devreme, ei vor apare abia mai târziu pe scena istoriei, și nici atunci nu vor juca un rol deosebit. 3. Limba și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Conciliul de la Florența, din 1439, românii scriau cu litere latine, ceea ce este dovedit de inscripțiile daco-romane ieșite din săpături. El preia legenda respectivă, lansată În cultura română de Dimitrie Cantemir XE "Cantemir" și Îmbrățișată apoi cu multă căldură de Școala Ardeleană și de urmașii ei din prima jumătate a secolului al XIX-lea, din broșura Considerații asupra observațiilor lui Martin Schwartner despre români, publicată În 1812, la Pesta, sub semnătura „I.G.”, precum și din polemicile lui Petru Maior XE "Maior" cu Bartholomeus
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru care izvoarele folosesc, În mod tradițional, denumirea consacrată. 4. Românii și revoluția de la 1848 Românii sunt o prezență mult mai frecventă În scrierile dedicate de Kőváry revoluției de la 1848. Acest lucru se explică ușor dacă ne gândim că intelectualul ardelean a fost un participant direct la aceste evenimente dramatice, care au influențat În mod decisiv raporturile și reprezentările reciproce ale celor două popoare. În momentul izbucnirii revoluției maghiare, Kőváry László XE "László" , În vârstă, pe atunci, de 29 de ani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
majoritatea covârșitoare a românilor respinge hotărât această posibilitate și Începe să se orienteze din ce În ce mai mult spre sașii din Transilvania, „Împăcându-se - În opinia lui Kőváry - cu opresorul lor mai mic Împotriva celui mai mare”. Mișcarea lor este influențată - afirmă istoricul ardelean -, din ce În ce mai mult, de austrieci, ruși și de românii din Țara Românească. Legăturile cu rușii sunt posibile, după Kőváry, datorită legăturilor spiritual-religioase ale mulțimii răsculate cu țarul Rusiei, pe care Îl consideră capul lor bisericesc. Iar succesul românilor din Muntenia În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Avram Iancu, scrie istoricul maghiar, „ar fi putut să apară ca un erou al libertății, dar el dorea să fie un mântuitor, fără să-și dea seama că nu este decât o unealtă”, În mâinile reacțiunii. Cu toate că, după părerea istoricului ardelean, ambițiile prea mari ale lui Iancu au provocat victime În rândurile oamenilor nevinovați, totuși, Kőváry aprecia În mod pozitiv faptul că tribunul român a militat (privind lucrurile din perspectiva intențiilor sale) pentru o cauză dreaptă, cea națională, și nu pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să insistăm asupra câtorva aspecte. În primul rând, trebuie spus că, În comparație cu alți observatori maghiari, Kőváry este foarte bine documentat În ceea ce privește desfășurarea revoluției române, cunoaște revendicările, programele, petițiile formulate de români, conducătorii acestora, structurile lor organizatorice etc. În ceea ce privește opiniile istoricului ardelean cu privire la motivele ridicării la luptă a românilor, În 1848, ele sunt În acord cu viziunea predominantă În imaginarul politic maghiar al epocii vizavi de problematica românească. Astfel, deși recunoaște, ca punct de plecare al considerațiilor sale, faptul că românii din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este nuanțată În cazul lui Kőváry prin surprinderea unor motivații suplimentare ale mișcării românești, chiar dacă valorizarea lor diferă, desigur, de cea prezentă În viziunea românească. Astfel, Kőváry insistă asupra idealului Dacoromâniei sau vorbește despre tendințele de unificare confesională ale românilor ardeleni - năzuințe proprii elitelor revoluționare românești - cu toate că, este adevărat, le consideră niște proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că se arată revoltat de comportamentul pe care Îl atribuie românilor În timpul revoluției, Kőváry
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adevărat, le consideră niște proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că se arată revoltat de comportamentul pe care Îl atribuie românilor În timpul revoluției, Kőváry crede totuși că, În principiu, acești compatrioți ardeleni „Îi simpatizează pe maghiari, iar În vremuri liniștite au sentimente atât de idilice”. Chiar dacă asemenea considerații nu fac decât să dezvăluie prezența altor clișee ale imaginii românilor În percepția maghiară (o imagine idilică a „bunului sălbatic”, a țăranului „autentic”, neafectat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era În acord cu imaginea de ansamblu a românilor În cultura maghiară a epocii. Se poate spune că a fost atras de acest subiect datorită „transilvanismului” avant la lettre pe care l-a cultivat. Istoricul maghiar a promovat această specificitate ardeleană de-a lungul Întregii sale opere, chiar dacă transilvanismul său nu intră În contradicție cu atașamentul față de națiunea maghiară și față de Ungaria, o Ungarie concepută În integralitatea frontierelor sale istorice, În conformitate cu gândirea timpului său. Dar Kőváry a scris o viață Întreagă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiind cele din 1853, 1858, 1871 și 1876. În aceste călătorii, Jókai va ajunge să viziteze cele mai importante centre culturale ale Ardealului (Oradea, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Tg. Mureș, Brașov, Făgăraș, Arad, Baia Mare, Satu Mare), să cunoască personalități marcante ale culturii maghiare ardelene (Mikó Imre XE "Imre" , Kőváry László XE "László" , Brassai XE "Brassai" Sámuel, Kriza XE "Kriza" János), dar și să intre În contact cu locuitori de diferite etnii din Secuime, din Hațeg, din Țara Moților, din zona Turzii sau Maramureș. Peste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Țara Moților, din zona Turzii sau Maramureș. Peste tot, Jókai se arată extrem de interesat de geografia și peisajul natural al acestor locuri, de legendele și tradițiile legate de cetăți, ruine, peșteri sau lacuri, În general, de istoria și cultura ardeleană. După cum era de așteptat, călătoriile scriitorului maghiar nu s-au consumat fără rezultate publicistice și literare. Impresiile și constatările sale s-au materializat atât printr-o serie de reportaje, descrieri de călătorie, note, eseuri sau articole politice, cât și În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reușit să Îl și Întâlnească pe acesta, cu ocazia celui de-al doilea drum efectuat În Țara Moților, În 1858, când va Încerca, fără succes, să stea de vorbă cu legendarul personaj. În anul 1851, Într-o scrisoare adresată istoricului ardelean Kőváry László XE "László" , Jókai Își exprima dorința de a scrie un roman despre Transilvania. Acesta va apare În anii 1851-1852, sub titlul Erdély aranykora („Epoca de aur a Ardealului”), având ca temă și cadru de desfășurare Transilvania principelui Apafi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
natural pitoresc și exotic, a cărui sălbăticie se armonizează perfect cu evenimentele. Prototipul real al lui Față Neagră este probabil baronul Vasile Nopcea, la care Însuși Jókai face o aluzie discretă, Într-un articol În presă, scris după moartea magnatului ardelean. Fără a atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cealaltă, adeseori bilingvă și biculturală - așa cum este atât de bine simbolizată În roman de dubla identitate a baronului Hátszegi. În acest cadru, animat de acțiunile spectaculoase și malefice ale lui Față Neagră, Jókai schițează o adevărată tipologie a societății românești ardelene, vie și bine conturată, ilustrată de personaje caracteristice, cum ar fi preotul Rubán Tódor, Aufklärer de provincie care predică necesitatea ridicării națiunii sale prin școală și cultură, prototip al intelectualului român fidel cauzei naționale; tânărul Makkabeszku Pável, Întreprinzătorul activ din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre români Din toată această trecere În revistă, fără Îndoială sumară, a scrierilor literare cu tematică românească ale lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" , reiese interesul puternic al romancierului maghiar față de români, În general, și față de problematica acestora În context ardelean, În special. După cum scrie la un moment dat, Jókai este conștient de faptul că Ardealul este patria a patru religii și a patru națiuni (sic!), dar pământul este animat de o a cincea religie și națiune, care, din punct de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca omologii lor englezi, că românii nu sunt decât niște urmași nevrednici și degenerați ai faimoșilor Înaintași. Un asemenea topos literar, des Întâlnit (ilustrând contrastul dintre gloria strămoșilor și decăderea contemporanilor), nu lipsește nici din imaginea de sine a românilor ardeleni din epoca respectivă. Cu toate acestea, nu am Întâlnit nici o situație În care reprezentarea trăsăturilor fizice ale românilor să fie influențată În sens negativ de o asemenea paralelă. Dimpotrivă, Într-un text aparținând unui autor român (preotul greco-catolic Mihail Dulișcovici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul Nagy Ferenc XE "Ferenc" , care scrie În anii 1830-1840 și aparține generației romantice. După cum vom vedea, noul model cultural, romantic, Își va pune amprenta asupra considerațiilor sale dedicate feminității românești. Referindu-se la românii din Covasna, el consideră mai Întâi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicului și marca data de naștere a romantismului plastic maghiar. Aprecierile lui Nagy, datând din anul 1839, evidențiază persistența clișeelor mitologizante („statura iunonică”) până la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și influența filoelenismului, care face ca etalonul frumuseții, inclusiv pentru țărăncile ardelene, să fie identificat tot În clasicul profil grecesc. Cu toate acestea, descrierea este dominată de perspectiva romantică, pe care o mărturisesc imaginile expresive folosite de autor („culoarea fascinantă”, „ochii răpitori”). Privirea lui Nagy este condusă acum de sentiment, percepția este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrare publicată În anul 1847, intitulată Statistica Ardealului, el menționează faptul că „femeile românilor sunt În unele locuri foarte frumoase, iar În jurul Covasnei de-a dreptul admirabile”. Acest lucru, adaugă el imediat, „se poate datora Însă și vopsirii lor”. Istoricul ardelean critică aici predispoziția excesivă spre cochetărie, tendința de a purta prea multe podoabe, obiceiul fardării obrajilor, păcate atribuite româncelor și de alți autori, fie ei maghiari, români sau germani. Această trăsătură era blamată atât de iluminiști, cât și de romantici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
caz, explicația sa antiromantică și „științifică” poate fi considerată și o perdea de fum retorică, destinată să mascheze replica ofuscată la adresa micului sacrilegiu antinațional comis de naivul său predecesor romantic. Un alt jurnalist, care semnează „Békásy”, autor al unor Peisaje ardelene publicate În anul 1848, simte și el nevoia, la fel ca Nagy Ferenc XE "Ferenc" , să Îmbine referința livrescă de sorginte clasicistă cu observația spontană, ca modalitate de punere În pagină a Întâlnirii sale cu româncele. El mărturisește În fața cititorilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Békásy”, este vorba mai puțin de modele culturale specifice care fasonează un anume tip de reprezentare, cât de subiectivitatea unui bărbat ce rememorează privirea unei femei pe care n-o poate uita. Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor, cunoscut istoric și prozator ardelean, Împărtășește o viziune ambivalentă, asemănătoare celei pe care am Întâlnit-o În cazul lui Kőváry. Într-un text publicat În anul 1850, el evidențiază combinația dintre farmecul și frumusețea naturală a româncelor, pe de o parte, și portul destul de Încărcat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
făcut studiile În Țările de Jos și a predat teologia, filosofia și limbile orientale la Colegiul Reformat din Cluj-Napoca. Această puternică tradiție religioasă din familia Incze Își va pune amprenta și asupra memorialistului de la 1848. Sentimentele antihabsburgice ale nobilului protestant ardelean, confruntat cu politica absolutistă a Împăraților catolici, se vor metamorfoza, la 1848, În convingerile militantului kossuthist, apărător al „libertății maghiare”, amenințată de aceiași Habsburgi opresivi și de „camarila” lor vieneză. Serviciul civil sau militar, În cadrul birocrației scăunale și provinciale, precum și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
localitatea Sárd, „a fost omorât În 1848 de tabăra românească” șaz olá tábor ölte megț, lucru care, desigur, a marcat și el amintirile memorialistului. De asemenea, alți doi veri, mai Îndepărtați, Mihály și Sámuel, au lucrat la 1848 În cadrul Guberniului ardelean (primul, În calitate de secretar, iar al doilea, de conțopist). Viața liniștită de funcționar provincial cu preocupări culturale a lui Incze József XE "József" cunoaște Însă o turnură dramatică În anul 1848, când acesta Împlinea 49 de ani. Participă la revoluție și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]