7,924 matches
-
un plod, Cozmin Gusă." (Lavinia Șandru, o prostituată care a jucat în filmulețe porno, România Mare, 8 septembrie 2006) Răspunzând la acuzațiile Laviniei Șandru legate de posibilitatea ca Vadim Tudor să fie colaborator al fostei Securități, revista România Mare nu argumentează contrariul cu probe, ci recurge la injurii și atacuri la persoană, catalogând-o pe deputatul Partidului Inițiativa Națională drept "curva liliputană", "idioată", "proastă". În aceste condiții, discursul jurnalistic este nu își mai respectă identitatea, întrucât obiectivitatea sa nu mai există
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rezilierea contractului între Loteria Română și cotidianul național Ziua. În ianuarie 2006, acest cotidian a realizat o investigație cu privire la posibila privatizare a companiei de stat Loteria Română. Loteria Română a anulat contractul de publicitate pe care îl avea cu cotidianul, argumentând că acesta a publicat informații cu caracter vădit denigrator la adresa Loteriei. Repartizarea publicității nu este uniformă. De cele mai mari sume de bani beneficiază, în ordine, televiziunile și cotidianele centrale, pentru ca radio-urile și ziarele locale să beneficieze de sumele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Paris la 6 septembrie 1918, alături de alte personalități ca Take Ionescu, Octavian Goga, Constantin Mille, Traian Vuia etc. Acest Consiliu Național Român avea rolul să facă cunoscute opiniei publice mondiale interesele României privitoare la desăvârșirea unității naționale și, totodată, să argumenteze legitimitatea acestora. Nicolae Titulescu și dr. Ioan Cantacuzino au semnat la 4 iunie 1920, la Trianon, Tratatul de pace cu Ungaria, prin care se recunoștea unirea Transilvaniei cu România. În viziunea titulesciană, dreptul internațional reprezenta principala „armă“ pentru apărarea păcii
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al Uniunii Sovietice față de Franța este în avantajul nostru“. Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie ruso-română" În concepția titulesciană și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra Uniunii Sovietice, fie că ajunge la un acord cu ea. Mai mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri apropierea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra U.R.S.S., fie că ajunge la un acord cu ea. Mai mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri, apropierea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62, f. 379. 51 48 România pemtru ca guvernul sovietic să fie în măsură să argumenteze dorința populației pentru unirea cu U.S.S.R. la Conferința de la Viena. Un grup de persoane a fost trimis de Comitetul Central al Rusiei Comuniste pentru a convinge pe țăranii din Basarabia. Scopul acestora este de a forma detașamente de partizani care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Nistru și implicit apartenența Basarabiei la România. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Tratatul nu a mai putut fi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
soluții nu poate fi aplicat cu eficiență. Creșterea sectorului serviciilor a fost sugerată de economiști ca fiind o parte a progresului natural în care dominația economică se schimbă de la agricultură către industria producătoare de produse și apoi către servicii. Specialiștii argumentează că pe măsură ce beneficiile rezultate din cererea de servicii devin mai mari decât cele pentru produse, resursele vor cunoaște o mișcare de dirijare către servicii. În aprecierea cercetării-dezvoltării și proiectării serviciilor trebuie luate în considerare diferențele între bunuri și servicii deși
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
beneficiile rezultate din cererea de servicii devin mai mari decât cele pentru produse, resursele vor cunoaște o mișcare de dirijare către servicii. În aprecierea cercetării-dezvoltării și proiectării serviciilor trebuie luate în considerare diferențele între bunuri și servicii deși unii autori argumentează ca atât marketingul cât și concepia trebuie să se supună acelorași reguli fundamentale, indiferent pentru ce sunt făcute: bunuri sau servicii. În termenii proiectării este posibil să se recunoască trei elemente distincte în pachetul de servicii (elementele fizice, serviciul explicit
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra U.R.S.S., fie că ajunge la un acord cu ea. Mai mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri, apropierea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62, f. 379. 51 48 România pemtru ca guvernul sovietic să fie în măsură să argumenteze dorința populației pentru unirea cu U.S.S.R. la Conferința de la Viena. Un grup de persoane a fost trimis de Comitetul Central al Rusiei Comuniste pentru a convinge pe țăranii din Basarabia. Scopul acestora este de a forma detașamente de partizani care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Nistru și implicit apartenența Basarabiei la România. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Tratatul nu a mai putut fi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
este de a încuraja, de a sprijini sau de a stimula oamenii să continue să-și îndeplinească cât mai bine serviciile. Contrar prejudecății de a considera angajații în vârstă mai lenți și mai puțin capabili sau dispuși să învețe, Mayo argumentează că, dacă organizația crede că acești angajați vor avea rezultate bune și se comportă ca atare, atunci și angajații respectivi vor avea rezultate corespunzătoare. În unele cazuri, organizațiile cer sprijinul unor manageri specializați în consilierea carierei, iar în unele situații
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
Nici nu e de mirare că proiectele de antropogenie politică au fost atât de strâns înșurubate cu programele de gestionare politică a trecutului, ținând cont de faptul că J. Locke (1961, 317-319) [1689, Cartea II, cap. 27, §§9-10], de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]