17,527 matches
-
subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la acest mod brutal, medieval, de exprimare a puterii seniorului și se axează pe simboluri și aluzii discrete, care impresionează prin măreția și bunul lor gust. într-o scrisoare particulară, arhitectul explică intențiile sale:„Așa cum soarele este emblema regelui, am ales cele șapte planete pentru a fi subiectul tablourilor din cele șapte părți care compun apartamentele, într un mod în care fiecare trebuie să reprezinte acțiunile eroilor antichității care au avut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de faptele maiestății sale. În același timp, în apartamentul reginei - cele șapte cameresunt ornate cu același tip de marmură. Picturile care vor orna plafonul vor trebui să reprezinte, de asemenea, acțiunile eroinelor antichității în raport cu cele șapte planete. “ întreaga echipa de arhitecți și artiști plastici trudea pentru a scoate în evidența puterea regelui și autoritatea monarhică. Ordinea oficială a saloanelor castelului era următoarea: Salonul Dianei (Diana era zeița romană a vânătorii; în astrologie este asociată cu Luna). Salonul lui Marte (Marte, zeul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din Belevi). Abia prin veacul al III-lea î.Hr., capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. Un exemplu elocvent îl constituie Olympiei-nul din Atena (174 164 î.Hr.)“. Conform memoriilor lui Marcus Vitruvius Pollio, un scriitor și arhitect roman, la scurt timp după moartea unei tinere femei, una dintre rudele acesteia a pus într-un coș câteva dintre bunurile sale pământești, pe care le-a îngropat lângă mormânt. În timp, din acel coș a răsărit un arbore de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și era punctul de atracție central al spațiului elenistic, datorită celebrelor sale preotese, numite Pitia (Πυθώ) care aveau menirea să facă diverse profeții. Apolo era numit Δελυίνιος Delphinios, adică Delfinul, iar ultimul templu dedicat lui Apolo a fost ridicat de arhitecții stilului corintic Spintharos, Xenodoros și Agathon. După prezentarea tuturor aceste informații, aparent disparate, vom rememora drumul parcurs: în toate religiile lumii regăsim cifra 12 și imaginea unui conducător simbol. Pe scurt amintim de cei 12 apostoli și Isus, de cei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
principiilor masculin și feminin. Lacurile reprezentau esența feminină, în timp ce fântânile arteziene reprezentau eternul masculin. Coregrafia fântânilor arteziene era însoțită de muzică. În fiecare boschet era ascunsă o mică orchestră, care începea să cânte atunci când trecea regele în timpul plimbărilor sale zilnice. Arhitectul Le Nôtre a dorit ca peisajul din jurul castelului să ofere un dublu înțeles vizitatorilor: legătura cu mitologia, cu antichitatea, cu istoria, dar, în egală măsură, și importanța imaginii soarelui. Spre deosebire de arhitectura peisagistică a castelului Vaux le Vicomte, unde s-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Vaux le Vicomte și replantați la Versailles. Lacurile au fost săpate pe o axă perfect perpendiculară și aveau o flotă în miniatură care, la dorința regelui, putea fi oricând lansată la apă și care putea declanșa lupte demonstrative. Însă, conform arhitecților zilelor noastre, elementul cel mai important pentru întreaga arhitectură a grădinilor o reprezintă Marele Canal, care servește drept suprafață suplimentară de refracție și iluminare a pâlcurilor de copaci de pe Aleea Regală. Această axă se întinde pe linia orizontului, pe uimitoarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și dezinteresat, pe cât era de generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
les manuscrits conservés à l'École impériale des beaux-arts, par MM. L. Dussieux, E. Soulié, Ph. de Chennevières, Paul Mantz, A. de Montaiglon, Dussieux susține că autorul planurilor ar fi fost Le Nôtre:„Ludovic al XIVlea, nefiind mulțumit de ideile arhitecților privind această clădire (Sera de Portocali, n.n), i-a cerut de multe ori să găsească o soluție. Întotdeauna Le Nôtre se scuza, pe motiv că talentul său era pentru grădinărit și nu pentru arhitectură. însă regele îl presa din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
După botez, care va avea loc devreme, voi merge la Luvru și de acolo voi continua spre Tuileries, de unde mă voi întoarce aici. Îți spun din timp programul meu pentru a putea lua măsurile necesare“. Deși lăudat de artiștii și arhitecții zilelor noastre, părerea multora dintre contemporanii lui Ludovic al XIV-lea privind Luvrul era rezervată. Colbert prefera Parisul, Bossuet numea palatul„orașul celor bogați“. Curtenii, în multe scrieri apocrife îl numeau „un favorit nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de două ori pe lună, în funcție de problemele care apăreau. în timpul consiliilor se făcea o excepție de la etichetă și miniștrii aveau dreptul să se așeze în fața regelui. Joia nu se ținea nici un consiliu, această zi fiind rezervată audiențelor particulare, în special arhitecților palatului și grădinarilor. Vinerea era dedicată confesorului său pe care îl reținea cât timp considera că este necesar. Uneori se confesa până la ora prânzului. Cu toate că regele utiliza cabinetul regal, mai ales pentru consiliile de stat, acesta putea fi transformat într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Universitatea Tehnică, ale cărei baze au fost puse prin anii 1937-1938). Un alt moment din viața Universității este marcat pe medalia inaugurării, în anul 1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatra fundamentală a 42 noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika Budești și unde „aviatorul român Vlaicu, cu aparatul inventat de dânsul, vine înspre Cetățuia, face mai multe ocoluri în jurul ei și coborându-se din ce în ce mai jos și primind multe aplauze...”. Aceeași Fany Șaraga, vegheată din umbră de soțul său
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
s-au înființat noi specializări, pentru ca, în anul 2008, Facultatea de Electrotehnică să devină, prin hotărâre de guvern, Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată. Medalia care ne-a prilejuit succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistică. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistică. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblema facultății: dinam, fulger, „diagrama reprezentativă pentru domeniul electricității, sinusoida curentului alternativ”, așezate pe carte și le proiectează pe un fundal de raze galbene, ca „simbol al electricității, adică a «soarelui electric
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acentrat și stilizat, prezintă fațada clădirii Institutului de Anatomie, văzută din sud-vest. Fațada acestui templu-simbol al științei medicale ieșene, concepută în stil neogrec dintr-o scară monumentală și șase colonade ce sprijină un fronton cu basorelief, operă de excepție a arhitectului Ștefan Emilian, părea a se fi impus ca simbol al învățământului academic medical din vechea capitală a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
receptate și cu semnificația lor masonică (în proiectul inițial erau propuse simbolurile cunoscute și istoricește acceptate, bufnița, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
izbește de rezistența la nou a unor tovarăși. Invariabil, oamenii muncii, în frunte cu secretarul de partid, îl sprijină pe tovarășul inginer, ale cărui idei revoluționare ajung să fie puse în practică, spre binele întreprinderii. Uneori, inginerul poate fi și arhitect, ca în Meandre (1967), care nu are însă happy-end. În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
George Vrancea (Cristea Avram) o alege pe a doua. Dar ritmul narativ rămâne firesc, personajele destul de convingătoare, situațiile - plauzibile. Asta până în ultimele trei minute ale filmului. Neli revine în Deltă alături de George, după un episod metropolitan, dulceag și fals, cu arhitectul Varlam (Victor Rebengiuc). Totuși, nu e capabilă să rămână. Alege orașul, unde tatăl ei (Emil Botta) e un ștab medical. Pentru că pe malul apei se desfășoară o nuntă, Neli vrea să danseze înainte de plecare. Și o face, cu ginerele tătar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vorba de un local rău famat, cu prostituție și droguri, ar mai fi putut trezi vreo vigilență antidecadență. Scenariul filmului, aparținând tot lui Mircea Săucan, e de-a dreptul scheletic : oportunistul încuiat Constantin l- a faultat dur în meserie pe arhitectul doldora de imaginație Petru și i-a mai luat și femeia. Însă fiul lui Constantin și al Andei trage la Petru, pe care îl admiră. Deși sunt oameni în toată firea, Petru se pupă cu Anda într-o biserică, fac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în loc să se ducă „la țară”, să plece din țară. Dacă orașul românesc e rău, Occidentul e iadul. De acolo nu poți să te întorci decât bolnav de nervi, ca studenta la filologie Doina din Rătăcire (1978), sau de cancer, ca arhitectul Andrei din Trecătoarele iubiri (1974). Finalmente, „rătăciții” pricep că locul lor a fost dintotdeauna în raiul mioritic socialist, pe care nu- l vor mai părăsi câte zile or avea. Portretul lui Ceaușescu intră tot mai des în cadru în filmele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
editorilor (IGLOO), și un amalgam de texte, subiecte oferite de către cititorii revistei, aceștia expunîndu-și opiniile asupra diferitelor evenimente, acțiuni din lumea înconjurătoare (Oglii). În unele texte se poate simți o tentă de aciditate, uneori mai acută După douăzeci de ani..., Arhitecții și demolările - alteori mai molcomă - Arhitectura contemporană în Caracal. Trebuie să atrag totuți atenția asupra faptului că proiectele pe care se axează revista din luna martie se află implicit numai pe teritoriul european. Întrebarea mea era: De ce numai Europa? De ce
Răspunsul performanței. In: Apogeul by Marta Enache () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1793]
-
miniștri. Cu toate acestea, notabilă este perioada în care Eugene Claudius Petit a fost ministru al acestei structuri, între septembrie 1948 și ianuarie 1953. Pentru a rezolva problema reconfigurării spațiului urban, acesta a apelat la unul dintre cei mai mari arhitecți vizionari ai lumii: Le Corbusier. 3.1.4. Le Corbusier și conceptul „Modulor” Importanța deciziei de a apela la arhitectul de origine elvețiană se explică prin faptul că Le Corbusier propunea o viziune arhitecturală puternică, neviciată de perspectiva dezvoltatorului imobiliar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1948 și ianuarie 1953. Pentru a rezolva problema reconfigurării spațiului urban, acesta a apelat la unul dintre cei mai mari arhitecți vizionari ai lumii: Le Corbusier. 3.1.4. Le Corbusier și conceptul „Modulor” Importanța deciziei de a apela la arhitectul de origine elvețiană se explică prin faptul că Le Corbusier propunea o viziune arhitecturală puternică, neviciată de perspectiva dezvoltatorului imobiliar care urmărește în primul rând profitul material-financiar. Spațiul de locuit nu mai era privit doar din punct de vedere strict
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care urmărește în primul rând profitul material-financiar. Spațiul de locuit nu mai era privit doar din punct de vedere strict arhitectonic, ci mai ales din perspectivă umană, comunitară, pentru a crea un cadru favorabil interacțiunii sociale. În această idee, vizionarul arhitect propune conceptul modulor, o scală antropometrică a proporțiilor, care îndeplinea sarcina de pod între două scale considerate incompatibile: sistemul imperial și sistemul metric. Astfel, la solicitatea ministrului Claudius - Petit, Le Corbusier împreună cu echipa sa de arhitecți dezvoltă planurile pentru prima
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]