4,796 matches
-
contractase boala de ochi favus pe Giulia. Dar brevetul de doctor Îl salvase de la reexpedierea În Grecia. America avea nevoie de medici. Doctorul Philobosian rămăsese o lună În spitalul de pe insula Ellis, după care, sponsorizat de Organizația de Ajutorare a Armenilor, fusese primit În țară. În ultimele unsprezece luni trăise În New York, În sudul cartierului de est. ― Am șlefuit lentile Într-un cabinet de optometrie. De curând reușise să-și recupereze o parte din averea din Turcia și venise În Vestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și am zis: până și tătuca Stalin a înțeles care este soarta funcționarului și a suferit. Îți dai seama ce chinuitor trebuie să fi fost pentru el să stea la fiecare ședință de partid și să-i vadă fața de armean a lui Mikoyan, el, giorgian fiind, și să se gândească la împrumut. Apăsător. Problema mea însă nu e asta. Problema mea e alta: la ce naiba îi trebuiau lui Iosif Vosarionovici 200 de ruble? Și atunci am făcut următoarea deducție. Evenimentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Vasile Cristescu) el n-a crezut În Christos... El era un păgân, un antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea un nas mare, diform și era urât (Constantin Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449: „... sunt armeni verii Aurel (legionar) și Garabet Ibrăileanu, Cristache Solomon...”; Pag. 452: „Nae Ionescu, hindus și xenofob”; Pag. 462: „N. Paulescu-i dement, iar D. Gusti și M. Dragomirescu-s proști
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea un nas mare, diform și era urât (Constantin Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449: „... sunt armeni verii Aurel (legionar) și Garabet Ibrăileanu, Cristache Solomon...”; Pag. 452: „Nae Ionescu, hindus și xenofob”; Pag. 462: „N. Paulescu-i dement, iar D. Gusti și M. Dragomirescu-s proști”; Pag. 498: „Sima și Petrașcu, hoți de găini”; Pag. 515: „... tuturor leproșilor politici
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
un alt popor. ROMÂNIA E FRUMOASĂ PĂCAT CĂ E LOCUITĂ DE NOSTALGICI ȘI CONDUSĂ DE FOȘTI APARATNICI, RĂSPÂNDACI, SECURIȘTI, QED. Babă, anul trecut, 2013, am participat la FILIT la care invitat de onoare era Varujan Vosganian care vorbea de genocidul armenilor. O fostă colega de-a mea, de la CTCE s-a ridicat și l-a întrebat: Cu tot respectul, domnule ministru, cum de un om de calitatea dumneavoastră a fost ministru în guvernul USL? A râs și a dat-o cotita
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
un om de calitatea dumneavoastră a fost ministru în guvernul USL? A râs și a dat-o cotita. Am râs și eu, copilărisem în același oraș și îi dădusem cu dedicație cartea mea și el semnase cartea lui despre soarta armenilor. Ei bine, am hotărât să scriu și eu despre soarta celor de clasă exploatatoare, burghezo-moșierească, chiaburi, cei cu origine nesănătoasă, genocidul, calvarul lor pe un singur motiv, erau DUȘMANI DE CLASĂ, AI POPORULUI, AI CLASEI MUNCITOREȘTI, DICTATOARE cu detașamentul cel
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să spună niciodată, când făcea oferta asta cuiva, că pe primul disc este și My sweet lord, cuvinte magice, la care se aprindeau ochii tuturor. Dar cea mai mare senzație a făcut-o Radu G., un coleg cu figură de armean, cu sprâncene groase ca pictate de Baba, și care se ocupa intens de "muzici": el venise cu un album roșu, lăcuit sclipitor, pe care era o fotografie reprezentând sute de personaje așezate într-un grup ca un polip gregar, în fața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
noi, stătea cu capul în jos și înclinat puțin într-o parte, privea lateral cu ochii lui de culoarea urzicii și-și acoperea gura cu mâna. Takadjiev era cel mai în vârstă și cel mai voinic elev din clasă. Acest armean era iubit de toți pentru capacitatea lui uimitoare de a devia batjocura dinspre sine spre nota proastă pe care o primea. Spre deosebire de alți colegi, el nu purta pică profesorilor, ba chiar făcea haz mai mult decât noi toți de propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
despre Mecanic, acesta înainta ușor în fruntea celorlalți tovarăși ai săi, iar frații Mendoza făceau același lucru în extremitatea opusă. Atâția ani în care urmărise dușmani de-a lungul și de-a latul câmpiilor și selvei africane îl determinaseră pe armean să se decidă pentru o tactică despre care știa din experiență că obișnuia să dea rezultate excelente atunci când reușea să-i oblige pe cel mai bine plasați franctirori să iasă din ascunzătoarea lor. Înaintând mereu, fără să se piardă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
umor: Sper cel puțin să aibă idee ce înseamnă un steag alb și să nu-mi zboare creierii înainte de a deschide gura... Ieși afară sub violentul soare al dimineții, fluturând improvizatul steag, și imediat unul dintre răniți îl întrebă pe armean: — Crezi că or să-l asculte? Nu știu - replică celălalt. Singurul lucru pe care-l știu e că acum trebuie să stăm liniștiți și tăcuți, ca să nu ne consumăm energia, pentru că, la urma urmei, aici energia înseamnă întotdeauna apă. Așa încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a spart în aer. Se putea crede că nesperata mărturisire avu strania virtute să tulbure pentru prima dată un om în aparență imperturbabil, care după câteva clipe de șovăială scoase un lung fluierat și apoi îi aruncă o privire înghețată armeanului: — Tu ai știut? întrebă și, în fața gestului mut de încuviințare, insistă: Ai știut din primul moment și n-ai spus nimic? — Ce puteam să fac? protestă cel vizat. Când am văzut cum cădea în picaj, majoritatea oamenilor se aruncaseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
momentul să facem bancuri proaste - spuse. Când o să se afle asta, puținul prestigiu care ne-a mai rămas o să se ducă pe apa sâmbetei. Cine o să vrea să ne mai angajeze altfel decât ca bătăuși la discotecă? - Se întoarse spre armean și-l întrebă: Ești gata? — Am altă soluție...? veni răspunsul acru. Cu cât terminăm mai repede, cu atât mai bine. — La drum, atunci! Și liniștește-te; tuaregul s-a jurat că nu ești în primejdie. Și tu îl crezi? Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
gravă, de morală a istoriei. Rețetele de mâncare turcești și armenești, care abundă în roman - cam ca în romanul Laurei Esquivel, Ca apa pentru ciocolată -, ar rămâne la nivel pitoresc-gratuit-drăguț, dacă n-ar fi completate de notele grave ale genocidului armenilor din 1915, de pildă. Aici e de găsit cheia amestecului câștigător. E o rețetă, dar funcționează și nu putem decât să ne uităm melancolici în propria grădină, unde nimeni nu pare să vrea să încerce asemenea rețete care relaxează și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
trecut, pentru că senzația de autenticitate e maximă, e una dintre reușitele majore ale romanului. De fapt, așa cum știu profesioniștii literaturii, totul e documentare. Elif Shafak povestește cum a petrecut luni de zile în vizite la familii de americani de origine armeană, cum le-a ascultat poveștile și le-a gustat mâncărurile, până când s-a impregnat de toate aceste realități suculente și tragice totodată. Povestea familiei Tchakhmakhchian, armeni nevoiți să emigreze în Statele Unite în urma prigoanei și a genocidului la care sunt supuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
cum a petrecut luni de zile în vizite la familii de americani de origine armeană, cum le-a ascultat poveștile și le-a gustat mâncărurile, până când s-a impregnat de toate aceste realități suculente și tragice totodată. Povestea familiei Tchakhmakhchian, armeni nevoiți să emigreze în Statele Unite în urma prigoanei și a genocidului la care sunt supuși în Istanbulul începutului de secol XX, te face pe tine ca cititor să vrei să încerci rețetele de fassoulye pilaki, karniyarik, chureck sau bastirma, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de secol XX, te face pe tine ca cititor să vrei să încerci rețetele de fassoulye pilaki, karniyarik, chureck sau bastirma, dar și să citești puțin pentru a vedea cam ce s-a întâmplat în 1915 cu nenumăratele familii de armeni din Turcia, într-o vreme pe care turcii înșiși nu mai vor să și-o amintească, pentru că se petrecea înainte de 1923, adică de nașterea statului modern și laic, de care sunt, pe bună dreptate, atât de mândri. Această dublă reacție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de toată lauda. Și uite ce mai spune vodă: „cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați... să poată ceti orânduiala bisericii după cum se cuvine”. Citind în cele cărți, am dat și peste un suflet de om - armean fiind - care nu vrea moarte pentru moart, deși la mijloc se afla fratele său, ucis de un țigan. Asemenea suflete găsești rar de tot și tocmai când te aștepți mai puțin. Aș vrea să ascult povestea asta, dragule. E vorba
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decursul istoriei o țară a emigrărilor ci una a imigrărilor, lucru care vorbește de la sine, în ciuda situației politico istorice a țărilor românești. La noi au venit și s-au stabilit, în decursul timpurilor, numeroase minorități naționale, în mod compact (greci, armeni, evrei, bulgari, germani, turci, ruși, ucraineni ș.a.). Referindu-ne la exilul românesc din perioada de după cel de al doilea război mondial, el a urmat una din cele două atitudini, cunoscute și la alte popoare. Unii au fost adepții dictonului: „ubi
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
conceptul cauzalității avem de-a face cu o intenție a gândirii care-și dilată prea mult anvergura și vizează astfel incorect propria ei finalitate: ca un alergător care-și ia un elan disproporționat față de săritura pe care-o execută. Un armean avea o prăvălie de cafea, ca mai toți armenii. Și mirosea bine la el în prăvălie, ca în orice prăvălie de cafea. Intră unul la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a gândirii care-și dilată prea mult anvergura și vizează astfel incorect propria ei finalitate: ca un alergător care-și ia un elan disproporționat față de săritura pe care-o execută. Un armean avea o prăvălie de cafea, ca mai toți armenii. Și mirosea bine la el în prăvălie, ca în orice prăvălie de cafea. Intră unul la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți armenii, se întreabă în sinea lui: „Ce-o fi
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pe care-o execută. Un armean avea o prăvălie de cafea, ca mai toți armenii. Și mirosea bine la el în prăvălie, ca în orice prăvălie de cafea. Intră unul la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți armenii, se întreabă în sinea lui: „Ce-o fi vrând omul ăsta de mă întreabă dacă sunt armean? Trebuie să aibă el ceva cu armenii...“ Și-i răspunde atunci armeanul: „Măi, omule, tu vii la
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
avea o prăvălie de cafea, ca mai toți armenii. Și mirosea bine la el în prăvălie, ca în orice prăvălie de cafea. Intră unul la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți armenii, se întreabă în sinea lui: „Ce-o fi vrând omul ăsta de mă întreabă dacă sunt armean? Trebuie să aibă el ceva cu armenii...“ Și-i răspunde atunci armeanul: „Măi, omule, tu vii la mine în prăvălie să întrebi de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în orice prăvălie de cafea. Intră unul la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți armenii, se întreabă în sinea lui: „Ce-o fi vrând omul ăsta de mă întreabă dacă sunt armean? Trebuie să aibă el ceva cu armenii...“ Și-i răspunde atunci armeanul: „Măi, omule, tu vii la mine în prăvălie să întrebi de cafea sau să vezi dacă-s armean?“ Omul se scarpină puțin în ceafă și zice: „Păi, vreau
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
la el în prăvălie și-l întreabă: „Măi, tu ești armean?“ Armeanul, bănuitor, nu ca toți armenii, se întreabă în sinea lui: „Ce-o fi vrând omul ăsta de mă întreabă dacă sunt armean? Trebuie să aibă el ceva cu armenii...“ Și-i răspunde atunci armeanul: „Măi, omule, tu vii la mine în prăvălie să întrebi de cafea sau să vezi dacă-s armean?“ Omul se scarpină puțin în ceafă și zice: „Păi, vreau și cafea. Dar n-o vreau decât
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
o fi vrând omul ăsta de mă întreabă dacă sunt armean? Trebuie să aibă el ceva cu armenii...“ Și-i răspunde atunci armeanul: „Măi, omule, tu vii la mine în prăvălie să întrebi de cafea sau să vezi dacă-s armean?“ Omul se scarpină puțin în ceafă și zice: „Păi, vreau și cafea. Dar n-o vreau decât dacă știu că ești armean.“ „Fii liniștit, ia cafea câtă vrei, că sunt armean get-beget“, îi răspunde armeanul. Și omul: „Pfui, fir-ar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]