5,989 matches
-
grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai grotescul tinde să o circumscrie În tablou, ci și melancolia desprinsă din melancolia generală a locului, care o Înconjoară cu cîteva replici conținîndu-și propria persiflare Într-o scurtă meditație asupra bătrîneții („Vezi mîinile astea ? CÎndva au fost frumoase.”), cuvinte de o banalitate atît de directă Încît derapează În falimentul tuturor meditațiilor. Unul dintre angajații (puțini) ai hotelului - paznic, recepționer și șef de sală - este Pascal (să-i spunem astfel după numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Jean respiri ușurat cînd după replica lui intră sora Sharon Falconer (Simmons), cu un joc de o naturalețe uimitoare. Dar, indiferent de iritarea pe care ți-o provoacă dantura lui Elmer pe care și-o va expune chiar și la bătrînețe, aproape muribund, În Băieți răi , nu se poate să nu fii impresionat de momentele-n care-și schimbă extrem de rapid registrul și devine grav ca ghepardul lui Visconti momente din păcate destul de rare cît și, cu precădere, de adevăratele recitaluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pare ceva lipsit de finețe. Absența gestului poate Însemna că o Întreagă generație decimată, putrezită prin pușcării, a putrezit degeaba. Sau, mai rău, a meritat să i se-ntîmple ce i s-a-ntîmplat. Dovada fiind aceea că s-a dezonorat acum, la bătrînețe, cînd nimeni nu i-a cerut-o. Poporul putîndu-se gîndi deodată, În Întregime, la uluitoare Întrebări gradate. De exemplu, cine știe dacă acum decrepiții deținuți ai comuniștilor nu erau În bună măsură la fel de jalnici și oportuniști și-n ’45? În comparație cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
umanitare pe proprii soldați, zece mii de pușcași marini mîndria Statelor Unite fiind ponderat expuși radiațiilor terapeutice pentru a se studia efectele bombelor atomice În Pacific, pentru binele generațiilor viitoare, au murit astfel, de-a lungul a cîțiva ani, cei zece mii, de bătrînețe, provocată de diverse neoplasme intransmisibile, ceea ce nu Împiedică același guvern stelar să țipe ca lovit de meteorit din pricina a trei mocofani În tunică americană prinși cu creieru-n rucsac În vreme ce culegeau ciuperci. SÎrbești. Și, prin ciupercă, această Încîlcită Încrengătură de talofite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-l caute pe Richard al III-lea, șchiopătînd de la reumatism și ca să dea de Înțeles că nutrește o nemărginită dragoste pentru toți cei care l-au ajutat să ajungă pe podiumul pe care oricum ar fi ajuns, e infatuat din pricina bătrîneții care-l pîndește din culise, și, din generozitate, a lăsat impresia că simte aceeași dragoste adevărată și pentru ceilalți, tot restul lumii, cum ar fi albanezii ori Mihaela Rădulescu: „O noapte de dragoste adevărată este atunci cînd tremură carnea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zile Întregi fără să pună altceva În gură decît această fructă, pe care „o ronțăie ca pe mere”. Doamna din articol, plină de-un har ce pare că-i coboară de undeva nu prea de sus, ne informează brutal că „bătrînețea vine de la rugină”. Iar rugina „este-un zaț compus din multe săruri, dintre care cel mai periculos este calciul. Calciul iese din oase, urcă la cap, apoi trece-n ochi, de aceea apare anemierea privirii”. Și-atunci mănînci ceapă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
numai din români”. Altminteri pare pașnic, grăsuț, dar prea dezvoltat pentru vîrsta lui. Celălalt invitat, oșteanulscriitorulpoliticianul Theodoru, s-a menținut coerent pînă aproape de sfîrșit cînd, deodată, a lansat o grenadă lingvistică: „Cuvîntul jidan Înseamnă În Oltenia uriaș”. Așa-i la bătrînețe, Îți cade dragă etimologia. Pantalonu’. Ziarul Partidului Vostru oferă o mostră de păstrare a limbii și obiceiurilor aferente ei, descriind „vizita președintelui ION ILIESCU În județul Buzău”. „La coborîrea din elicopter, președintele a fost Întîmpinat de.” (...) „Apoi distinsul oaspete s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Încăperii, ai descoperi sicriul răpitor al scriitorului, de argint, iar Înăuntru, chiar pe el. Pentru că „felația În bibliotecă e Însăși esența ei”. Și ce mai povestește babalîcul Animal pe moarte ? Despre generația ’60, „o generație de felatoare minunate”, gînduri despre bătrînețe, despre pornografie, despre căsătorie, ce oribilă e, și cît este de Înțelept fiindcă a rămas burlac, el, „marele propovăduitor al fututului”, despre plăcerile pe care nu trebuie să ni le refuzăm, apoi scurte, Însă plicticoase eseuri despre anul 2000 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
e pur și simplu Soarele. (Iar în imaginea asta, lângă mine, ca în realitatea acestei scene, e Bogdan.) Sigur, era și oboseala. Am fost obosită ani de zile. Nu știu ce-a fost asta, eu ziceam că s-a grăbit bătrânețea, dar nu bătrânețea era. Țin minte cum, atunci când Danda nu știa încă să meargă, o puneam în premergător, umpleam o canapea cu jucării și mă întindeam pe alta, la distanță de câțiva metri. Umbla de colo-colo, venea cu câte o
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
simplu Soarele. (Iar în imaginea asta, lângă mine, ca în realitatea acestei scene, e Bogdan.) Sigur, era și oboseala. Am fost obosită ani de zile. Nu știu ce-a fost asta, eu ziceam că s-a grăbit bătrânețea, dar nu bătrânețea era. Țin minte cum, atunci când Danda nu știa încă să meargă, o puneam în premergător, umpleam o canapea cu jucării și mă întindeam pe alta, la distanță de câțiva metri. Umbla de colo-colo, venea cu câte o jucărie, și tot
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
de memorii despre anii petrecuți la Departament. Oare s-ar putea să Împrumut dosarul cazului Loren Atherton? Și, te rog, fără știrea lui Preston sau a lui Ed. Nu vreau ca ei să-și Închipuie că m-am ramolit la bătrînețe. Sper că această scurtă completare Îți va fi de folos. Urările mele cele mai bune lui Helen și mulțumesc că mi-ai oferit ocazia de a mai fi o dată polițist. Al tău, cu prietenie, Art De Spain NOTE DE TRANSFER
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se mai întoarce, pentru că știa că nu va alege nimic greșit, cu spiritul ei pragmatic. Nu s-a lăsat copleșită nici când rândurile prietenilor și prietenelor ei se răreau, dispărând cu adevărat, sau numai închiși în casele lor de neputințele bătrâneții, pentru care ar fi fost nedrept să-i învinuiască. Nu toată lumea i se asemuia. Ea mai păstra încă energie, își vizita fratele, îndemându-l să mai cânte la vioară, cu toate că degetele nu-l mai ascultau, sosea pe neașteptate în casele prietenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de televizorul vechi, dar prinzându-le într-un colț al vederii și pe cele două femei încremenite, una cu palmele așezate pe genunchi, frământându-le fără oprire, cu buzele întredeschise a uimire, cealaltă puțin adusă de spate, nu atât de bătrânețe, cât de miopie, aplecându-se să vadă mai bine prin sticla tulbure și probabil neștearsă a ochelarilor, mărunțind din buze de parcă ar fi psalmodiat. Dar toate astea erau ca și cum nu le-ar fi văzut și doar târziu și gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
clipa asta, dar încă sunt. Prea se gândește la povestea asta a încăprezenței în lume. Două săptămâni, cât a stat în spital și de două săptămâni, de când e acasă, n-a existat zi în care să nu fi cugetat la bătrânețea ei. E sigură, foarte sigură acum, că a ajuns la capăt. Nu contează că acest capăt o să fie mâine sau la sfârșitul anului, important e că ea îl simte aproape. La spital, pe masa de operație, înainte s-o adoarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acum nu mai era stăpân pe toate urmările faptelor sale, nu mai intuia ce s-ar putea petrece mai departe. Se dereglase ceva în sistemul ce i se păruse trainic. Nu îmbătrânise, dar așa își imaginase lipsa de energie din preajma bătrâneții. Zile întregi nu se întâlnea cu nimeni, își petrecea serile închis în casa încuiată și cu jaluzelele coborâte, citind. Alegea cele mai dificile texte, în care mintea i se adâncea ca într-o ceață. Sau texte aparent cu totul rupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru a explica de ce fusese visul atât de înfricoșător. Adevărul este că îl recunoscusem pe bărbatul care se aplecase deasupra patului. Îl recunoscusem pentru că eram eu. Eram eu, bărbat matur, privindu-mi sinele tânăr și fața mea era devastată de bătrânețe și brăzdată ca o sculptură veche de urmele suferinței. Fotografia era una dintre pasiunile tatei. Avea un aparat mic într-o cutie de piele și un blitz improvizat de el, iar în loc de cameră obscură acoperea ferestrele de la baie cu hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în oglinda toaletei de bărbați mai târziu în aceeași noapte, nu mi-a venit să cred ce-am văzut.. Era fața care mi se arătase într-un coșmar cu peste treizeci de ani în urmă: fața unui bătrân, răvășită de bătrânețe și zbârcită ca o veche sculptură de urme de suferință. Era aproape două când infirmiera a venit în sala rudelor să mă trezească. Eram cufundat într-un somn adânc. N-a spus nimic și eu n-am întrebat-o de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-i urmărească mereu cum se descurcă. O interesa să-i vadă cum Își croiesc Încet drum pe stradă - bărbatul, Îngrijit, Într-un costum de culoare Închisă, ca un antreprenor de pompe funebre, băiatul, răbdător, serios, frumos - ca alegoria tinereții și bătrîneții, se gîndea Kay, pictată de Stanley Spencer sau alt pictor modern și prețios ca el. După ei, sosea o femeie cu fiul ei, un băiețel vag șchiop, cu ochelari. Apoi urma o bătrînă indiancă, suferind de reumatism. Băiețelul șchiop rîcÎia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
patruzeci și șase de ani - și cînd o să te trezești dimineața și-o să privești partea aceea imensă de cearșaf neîncrețit. Încearcă să fii galantă cu asta... Nici măcar n-o să avem copii, nu uita, care să aibă grijă de noi la bătrînețe. — Dumnezeule, zise Mickey. De ce nu ne tăiem gîtul acum și să terminăm o dată cu totul? — Dac-aș avea nervii suficient de tari, zise Binkie, chiar s-ar putea s-o fac. Acum trăiesc doar pentru stație. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zărit într-un balcon nesfârșit, cuprindeai în palmă lumea care aluneca, te uitai dar nu vedeai nimic; ochi imobili, o mâna flexată, o bosă părăsită de toți... ești singură, sunt singur suntem triști, suntem disperați două păpușele defecte - una de bătrânețe și alta de tinerețe - în fiecare dintre noi.
Balcoanele by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83917_a_85242]
-
l-a ținut sub cizmă, Iar nevasta sub papuc! Cadou De ziua lui, a șefului cel nou, Soția i-a promis, sfârșind ocara, Că o să-i ia, desigur, un cadou... Pe-acel ce i-l va face secretara! Însurat la bătrânețe S-aibă-un fiu i-a fost mai greu, Dar el, fiind un bun creștin L-a ajutat și Dumnezeu, L-a ajutat și un vecin! Poveste de iubire Azi poveste e: Cică s-au iubit Chiar și după ce S-au... căsătorit
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
fericită. Oricât de mult ar fi fost puse la Încercare relațiile de familie, un bebeluș le poate reînnoi. Când s-a născut Emily și mama a venit să ne vadă la spital și și-a pus mâna ei pătată de bătrânețe pe cea a nou-născutului, am Înțeles felul În care o fiică a ta te poate ajuta să suporți mai ușor gândul morții propriei mame. M-am Întrebat atunci, dar nu am Îndrăznit niciodată să Întreb, dacă o ajuta și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Voastre, nu au îndrăznit niciodată să pretindă. Sper să păstrez întotdeauna loialitatea și devoțiunea pe vi le datorez și nu mi-am făcut griji în privința alegerii Voastre; de aceea, nu îmi întoarceți rău pentru bine, încercînd să mă convingeți la bătrînețe să mă îndepărtez de sfintele reguli pe care le-am ținut, grație Domnului, pînă în prezent, timp de treizeci și șase de ani de episcopat. Cît despre promisiunile pe care domnia Voastră mi le faceți, nu pretind să vă cer nimic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
intrat pe poartă, legănându-se, precum Chitul mării, pe valuri și scârțâind strepezit, fiindcă, deși se ținea bine, cum se ține, sub sulimanuri, o cucoană mai trecută, totul era numai o sclifoseală: se vedea că, pe la articulații, o prindeau sărăturile bătrâneții. Abia aici, în curtea largă, s-a dat jos de pe canapeaua din spate și cel de al treilea necunoscut, care avea plete crețe, o față cam ascuțită și oleacă de bot, cu dinții puțin ieșiți înainte. Purta un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care se vede arcuită o frumoasă mustață de husar, apucă hățurile îndemnând blând micuța Rosinantă. Tactul copitelor pe caldarâm este din când în când acoperit de tusea și strănuturile birjarului. Sănătos! Mulțumesc, domnule ofițer. O năpastă de răceală. Deh, slăbiciunile bătrâneții! Din cauza nasului înfundat vorbele ies pe gură odată cu un bâzâit constant al nărilor. Zgribulit, își ridică peste urechi gulerul lat al mantalei lungi, din postav negru, încinsă cu o curea de piele. Da' ce să facem, c-așa-i rânduiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]