4,396 matches
-
narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează problemele de TIMP GRAMATICAL, MOD NARATIV și VOCE. 3. Studiul anumitor (seturi de) narațiuni în funcție de modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983; Genot 1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969 [1972b]. Vezi și LIMBĂ, GRAMATICA NARAȚIUNII, VORBIRE. narator [narrator]. Cel care narează, așa cum este el înscris în text. Există cel puțin un narator în fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
deja parțial conținut în sfîrșit, arătînd înțelesul timpului și/sau atribuindu-i înțeles, narațiunea descifrează timpul și arată cum să o descifrăm. În rezumat, narațiunea iluminează temporalitatea, ca și oamenii, ca ființe temporale. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Aristotle 1968 [1965]; Bal 1985; Barthes 1974 [1987], 1975; Benjamin 1969 [2000]; Booth 1983 [1976]; Bremond 1973 [1981], 1980; Brooks 1984; Chafe 1980; Chambers 1984; Chatman 1978; Courtés 1976; Culler 1981; Danto 1965; Van Dijk 1976a, 1976b; Doležel 1973, 1976; Freytag 1894; Genette 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
HETERODIEGETIC. Iliada, Tom Jones, Povestea a două orașe, Declinul și decăderea Imperiului otoman sînt narațiuni heterodiegetice (și în opoziție cu NARAȚIUNILE HOMODIEGETICE). Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune hipodiegetică [hypodiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Bal 1977, Rimmon-Kenan 1983. narațiune homodiegetică [homodiegetic narrative]. O narațiune al cărei NARATOR e un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HOMODIEGETIC. Gil Blas și Marele Gatsby sînt narațiuni homodiegetice, în opoziție cu NARAȚIUNILE HETERODIEGETICE. ¶Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATOR ABSENT; o narațiune care prezintă situații și evenimente cu o cantitate minimă de mediere naratorială (Dealuri ca elefanți albi). ¶Chatman 1978. Vezi și MIMESIS, REPREZENTARE. narațiune non-focalizată [nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de atitudinea de detașare a naratorului față de situațiile și evenimentele povestite. 2. O NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ. ¶Brooks, Warren 1959; Hough 1970; Magny 1972; Romberg
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și NARAȚIUNILE LA PERSOANA A TREIA (al căror narator nu este și personaj în situațiile și evenimentele povestite). O altă categorie este aceea a NARAȚIUNII LA PERSOANA A DOUA (al cărei naratar este personajul principal în situațiile și evenimentele povestite). ¶Bal 1985; Cohn 1978; Genette 1980, 1983; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Stanzel 1984; Tamir 1976. Vezi și VOCE. persona [persona]. Din critica ficțiunii narative, un termen folosit cu referință la AUTORUL IMPLICAT, și adesea la NARATOR. ¶Termenul e un cuvînt latin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu modul dramatic al lui Friedman: Ucigașii); (4) tip narativ auctorial homodiegetic (punctul de vedere aparține naratorului homodiegetic în postură de narator: Moby Dick); (5) tip narativ actorial homodiegetic (punctul de vedere aparține naratorului homodiegetic în postură de personaj: Foamea). ¶Bal 1977, 1983, 1985; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Cohn 1981; Doležel 1973; N. Friedman 1955b; Füger 1972; Genette 1980, 1983; Grimes 1975; H. James 1972; Lanser 1981; Leibfried 1972; Lintvelt 1981 [1994]; Lubbock 1965; Pouillon 1946; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Chatman 1978; Hamon 1981, 1982; Prince 1982; Zoran 1984. Vezi și DESCRIERE. specificație [specification]. Ritmul recurenței evenimentului sau a setului de evenimente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ. În "Ion făcea duș o dată pe săptămînă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
e clar, sau atunci cînd un rezultat anumit este cunoscut, dar nu se știe cum și cînd se va ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede prima
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of Texas Press. [Bahtin. 1982. Probleme de literatură și estetică. Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers.] . 1984. Problems of Dostoevsky's Poetics. Trad. Caryl Emerson. Minneapolis: University of Minnesota Press. [Bahtin. 1970. Problemele poeticii lui Dostoievski. Trad. S. Recevski. București: Univers.] Bal, Mieke. 1977. Narratologie. Paris: Klincksieck. . 1981a. The Laughing Mice; or, On Focalization. "Poetics Today" 2: 202-10. . 1981b. Notes on Narrative Embedding. "Poetics Today" 2: 41-59. . 1983. The Narrating and the Focalizing: A Theory of the Agents in Narrative. "Style" 17
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În orașul cu trei sute de biserici este ceva neprețuit... Bravo lui! De mult n-am avut așa impresie.") însă rezervat cu ironie față de cea a tînărului Emil Isac care îi solicita în anii 1911 o prefață: "O fată, intrînd în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la directorul de un an de zile... Măriile voastre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!" (25 de minute); aluzia aparent inocentă călăuzește cititorul spre esența relației: O blană rară "doamna Cuțopolu merge la bal, domnul Cuțopolu e oprit acasă de afaceri politice: ...o tînără slujnică unguroaică servește domnilor ceaiul și face patul domnului...", cînd aceasta nu e numită chiar de gura... păcătoasei: "Veta: Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
diverse ipocrizii ale comportamentului și prin ritualurile vieții cotidiene. Apoi, constituindu-se că o serie de "tablouri" sau de "scene", construcții narative care domină toată jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (scenă primei întâlniri, scena căsătoriei, scena la bal, scena la teatru, scena în trăsura etc.) și alegând, între personaje, pe cele care au conexiuni cu scenă: acrobați, actori, actrițe etc. Paralelă între universul românesc și reprezentarea teatrală este curentă la Zola. Prin exploatarea dimensiunii teatrale, Zola da românului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care montează spectacole politice, mondene și private. Actori pe diferite scene sociale și politice vor deveni și descendenții săi cei mai capabili Eugène Rougon și Aristide Saccard. Confruntarea real/ireal creează o permanentă atmosferă de spectacol, consemnata în La Curée: baluri costumate, personaje deghizate, spații organizate că scena. Astfel, reprezentarea La Blonde Vénus este o punere în abis care prefigurează carieră curtezanei în Nana. Concluzia este că limitele între cele două universuri sunt destul de vagi: "Ce monde de théâtre prolongeait le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
asupra libertinajului, seducției, căsătoriei, divorțului, schimbări la nivel de societate, ce țin de libertatea individului. 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate Ceea ce contează la Paris este de a fi omniprezent la marile recepții și la micile evenimente 243. Balurile, expozițiile, spectacolele de teatru sau cursele de cai sunt ocazii de defilare publică. Ceremoniile, mult mai numeroase la Paris, decât în altă parte, sunt ocazii de întâlniri și afișări. Franța a păstrat o tradiție a ceremonialului inspirată de uzanțele vieții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
liber: plimbări pe Champs-Elysées sau în pădurea Boulogne, în grădinile Tivilo și Luxembourg, pe terase, vizite care preced dineurile, seri la Operă, serate muzicale la Théâtre-Français sau Théâtre-Italien, spectacole la Panorama-Dramatique, la Opéra Comique sau la Variété, ruletă din Palais-Royal, baluri la Tuileries, călătorii la Versailles sau la Fontainebleau. Aceste spectacole se succed fără întrerupere. Oamenii importanți au nevoie de marcarea superiorității lor prin frecventarea saloanelor la modă, afișându-se pe scenele cele mai importante ale mondenității. Sfera vieții mondene se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întâlnire secretă: "Georges et Sidonie se rencontraient au théâtre" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.116]. La teatru, Fréderic descoperă, în spatele măștilor purtate și de spectatori (lucru semnificativ!), ca domnnul Arnoux are o amantă 247. Bălul că spectacol Secvență balului joacă un rol important în economia românului, mai ales la Zola, unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
descoperă, în spatele măștilor purtate și de spectatori (lucru semnificativ!), ca domnnul Arnoux are o amantă 247. Bălul că spectacol Secvență balului joacă un rol important în economia românului, mai ales la Zola, unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute tremblante dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aux Tuileries. (...) C'était, pour elle, la note aiguë de șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile în alte circumstanțe, cum ar fi cea a imperatorului de către Clorinde: "Dans un bal, au ministère de la Marine, où elle était allée en Dame de cœur, avec des cœurs de diamants à son cou, à șes poignets et à șes genoux, elle avait fait la conquête de l'empereur" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
corpul feminin ține de o reglementare strictă, de o interzicere, valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines du demimonde" [Zola, La Сurée, p.193]. Doamna Deberle propune și regizează numeroase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines du demimonde" [Zola, La Сurée, p.193]. Doamna Deberle propune și regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines du demimonde" [Zola, La Сurée, p.193]. Doamna Deberle propune și regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden care-l imită pe cel al maturilor. Inversarea rolurilor între lumea copiilor și cea a adulților provoacă adeseori confuzie, dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile copiilor au și funcții suplimentare, cum ar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden care-l imită pe cel al maturilor. Inversarea rolurilor între lumea copiilor și cea a adulților provoacă adeseori confuzie, dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile copiilor au și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției, de unire a familiilor, de educare a generațiilor tinere, pregătind căsătorii endogamice, întărind coeziunea dintre familiile prietene sau apropiate. Plimbarea Secolul al XVII-lea a făcut din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toaletele noi. Spre deosebire de sedentarismul vieții provinciale, viața tumultuoasa a capitalei oferă numeroase manifestări la care Pariziana dorește neapărat să participe: "Ne faut-il pas dans l'espace de douze heures avoir vu l'Opéra, la revue, la foire; avoir assisté au bal; au pharaon? Puis îl lui est aussi impossible de manquer l'audience du ministre, que la danse du petit-diable. Leș femmes, menant la vie la plus dissipée, se montrant partout, ont mis dans leur genre de vie la mobilité de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]