6,215 matches
-
rupe cuiva rărunchii de milă. Dialectal, în Banat, circulă și sinonimele bobric sau sămot. Rămâne însă greu de explicat de ce avem două cuvinte moștenite din latină cu același sens, mai ales că este vorba de două derivate de la aceeași bază. barbă, bucă, falcă, gură, măsea Termenii din titlu, care se referă la aceeași parte a corpului omenesc, și anume la cap, au fost grupați pentru că toți prezintă unele schimbări de sens față de cuvintele latinești din care provin. Barbă < lat. barba „păr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de la aceeași bază. barbă, bucă, falcă, gură, măsea Termenii din titlu, care se referă la aceeași parte a corpului omenesc, și anume la cap, au fost grupați pentru că toți prezintă unele schimbări de sens față de cuvintele latinești din care provin. Barbă < lat. barba „păr crescut pe bărbie și pe obraji“ are, în română, și sensul de „bărbie“, netransmis în alte limbi romanice. În latină, era folosit mentum, cu sensul de „parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior“. Rom. bărbie a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bază. barbă, bucă, falcă, gură, măsea Termenii din titlu, care se referă la aceeași parte a corpului omenesc, și anume la cap, au fost grupați pentru că toți prezintă unele schimbări de sens față de cuvintele latinești din care provin. Barbă < lat. barba „păr crescut pe bărbie și pe obraji“ are, în română, și sensul de „bărbie“, netransmis în alte limbi romanice. În latină, era folosit mentum, cu sensul de „parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior“. Rom. bărbie a fost explicat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
are, în română, și sensul de „bărbie“, netransmis în alte limbi romanice. În latină, era folosit mentum, cu sensul de „parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior“. Rom. bărbie a fost explicat ca provenind din derivatul *barbilia al lat. barba (cf. it. barbiglio, sp. barbilia) sau ca derivat al lui barbă, deci format pe teren românesc cu sufixul -ie. Rom. bucă „obraz“ < lat. bucca „gură“. Sensul latinesc s-a păstrat în toate limbile romanice care au moștenit cuvântul (cf. fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice. În latină, era folosit mentum, cu sensul de „parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior“. Rom. bărbie a fost explicat ca provenind din derivatul *barbilia al lat. barba (cf. it. barbiglio, sp. barbilia) sau ca derivat al lui barbă, deci format pe teren românesc cu sufixul -ie. Rom. bucă „obraz“ < lat. bucca „gură“. Sensul latinesc s-a păstrat în toate limbile romanice care au moștenit cuvântul (cf. fr. bouche, sp. boca); a existat și în română, așa cum o dovedesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste locuri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
temple în întreaga lume greco romană și templele sale erau, ca la egipteni, clinici și policlinici. Preoții săi erau și medici. în Epidaur se afla Templul său principal. în sculpturile care îl imortalizează, Asklepios e prezentat ca un înțelept cu barbă, cu o expresie de calm și bunătate, alături stându-i șarpele sofiei, sfetnicul curativ și profilactic. Și fiindcă o Istorie a Medicinei nu se adresează numai studenților în medicină și nici numai medicilor, și deoarece lumea tot mai mult are
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cunoscut-o teatrul. Unii, după modelul lui, au refuzat teatrul de text, alții i-au copiat concepția despre spectacolul complet, alții teoria despre cruzime. Teatrele de improvizație 31, ca Living Theatre al lui Julian Beck32, Odin Theatre al lui Eugenio Barba 33, Open Theatre al lui Joseph Chaikin34recunosc chiar ele importanța datoriei lor față de Artaud. Toți cei care utilizează marionete uriașe, ca Bread and Puppets în Statele Unite prin anii șaizeci, cei care-și fac să vorbească trupul prin mimat, dans, nuditate
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
58, 59, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 93, 96, 98, 100, 101, 103, 105, 116, 154, 169 Augier, 225, 234 Augustin, 25, 26, 128 B Baïf, 54 Balzac, 56 Barba, 265 Barba Eugenio, 265 Barrault, 237, 256, 263 Barthes, 285 Baty, 256, 275, 278 Baudelaire, 212, 238 Beaumarchais, 34, 46, 147, 152, 153, 154, 160, 161, 165, 166, 174, 175, 193, 220 Beck, 265 Becque, 235 Bellerose, 103 Bernhard, 288
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
63, 64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 93, 96, 98, 100, 101, 103, 105, 116, 154, 169 Augier, 225, 234 Augustin, 25, 26, 128 B Baïf, 54 Balzac, 56 Barba, 265 Barba Eugenio, 265 Barrault, 237, 256, 263 Barthes, 285 Baty, 256, 275, 278 Baudelaire, 212, 238 Beaumarchais, 34, 46, 147, 152, 153, 154, 160, 161, 165, 166, 174, 175, 193, 220 Beck, 265 Becque, 235 Bellerose, 103 Bernhard, 288 Blin, 256
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1966. 31 Vezi tomul 1 din Voies de la création théâtrale, consacrat în întregime teatrelor de improvizație. 32 Este una din experiențele cele mai deosebite în care, prin creație colectivă, niște interpreți vor să încerce să schimbe lumea. 33 Italianul Eugenio Barba, născut în 1927, este unul din elevii lui Grotowski. 34 Joseph Chaikin, american născut în 1935, care a făcut mai întâi parte din Living Theatre, a condus, din 1963 în 1973, Open Theatre pe care l-a fondat. 35 Este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
copii între șase și nouă ani, cu praștii, după copaci, la zece metri; încă o piatră zbură în scăfârlia poetului. Și înainte ca Victor Hugo să spună ceva, unul din mucoși, umilindu-se, ridicând capul și mângâindu-și imaginara viitoare barbă hugoliană, recită, imitându-l pe poet: Pan! Pan! Pan!!! Victor Hugo, adânc insultat, fuge să-i prindă. Copii se urcă-n pomi. Victor Hugo încearcă să se cațere dupe ei. Dar îl lovesc în cap cu ramuri, picioare goale, pietricele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
41. Discursul ironic lasă târziu să se întrevadă, exact ca în schița caragialiană Un artist, adevarata impresie produsă de acest cabotin mitoman din tagma Amicului X. Naratorul aparent naiv descoperă astfel că vestitul bărbier nu doar "rade", ci și "pune bărbi" în orice conversație care urmează reprezentațiilor de megalomanie date de clienții necontraziși fățiș, ci contestați categoric în lipsă, prin argumente care evidențiază propria-i experiență fantezistă. Frizeria devine un loc al propagării minciunilor sfruntate: un tenor pretinde că ar fi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu, după ce mai întâi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămâie"21, Algazy "este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurubat sub bărbie și împrejmuit cu sârmă ghimpată..."22, Cotadi "este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras"23
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reprezintă altceva decât "natura și formele sociale deja prelucrate în mod inconștient artistic de către frenezia populară" (în introducerea la "Contribuții la critica economiei politice")294, Gilbert Durand se întreabă retoric "oare de ce Karl Marx și-a lăsat să crească o barbă atât de stufoasă, cea mai frumoasă barbă din istoria modernă? Pur și simplu pentru că admira un bust grec al lui Jupiter (al cărui mulaj se afla, la Londra, în anticamera biroului său), Marx proiectându-se în figura unui Olimpian fondator
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deja prelucrate în mod inconștient artistic de către frenezia populară" (în introducerea la "Contribuții la critica economiei politice")294, Gilbert Durand se întreabă retoric "oare de ce Karl Marx și-a lăsat să crească o barbă atât de stufoasă, cea mai frumoasă barbă din istoria modernă? Pur și simplu pentru că admira un bust grec al lui Jupiter (al cărui mulaj se afla, la Londra, în anticamera biroului său), Marx proiectându-se în figura unui Olimpian fondator de timpuri noi."295 De fapt, începând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al artistului (vârsta fiind asociată unei definiții sociale în funcție de clasă: dacă în urmă cu 10 ani desenatorul era cel în costum, cu cravată și păr îngrijit, acum el este cel care se prezintă invariabil în blue-jeans, cămăși înflorate, plete și barbă) și introduc în producțiile lor aluzii subversive din punct de vedere social și politic, precum Reiser, Cabu, Gébé, care se desprind din redacția Pilote (unde i se opun lui Goscinny) și editează incredibilul Hara-Kiri.702 Banda desenată se construiește în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în ibid., vol. 1, p. 198. S-a mers până la a-l compara pe Guevara cu Cristos. Încă din 9 octombrie 1967, cadavrul revoluționarului este descris explicit prin referințe la Mântuitor: "chipul lui era angelic, senin, frumos, cu părul și barba crescute, astfel cum artiștii îl redau pe Isus. Aspectul lui fizic și îmbrăcămintea, menite să impresioneze orice observator, arătau cum un bărbat care avea puterea și gloria în Cuba, printr-un gest neobișnuit și surprinzător, se dezbracă de tot și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
parcă ar scoate limbi de flăcări și fum!.. Primăvara și vara era mai liniștit. Și așa, cumplitul supliciu a ținut zile, luni și ani... până ce bietul om a sfârșit înghețat și sfâșiat de fiare... Era moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu; bătrân cu barba stufoasă, bătută de bruma vremilor, cam la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Și, înainte ca Anton să-și deschidă gura, ea cu un ultim efort, îl învăluia într-o privire cu o dragoste fără margini și, rămase cu ochii țintă, într-ai lui... lacrimile continuând să-i curgă pe obrajii fără viață. Barba îi căzu în piept, cu ochii larg deschiși, privindu-l până în suflet, și, zâmbindu-i de dincolo de viață... În acelaș timp, când își dădu sufletul, copilul scoase un țipăt care îi înfricoșă pe toți din casă, iar de afară, de la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
creastă, devreme și se suise la vreo două sulițe pe cer. Era pe la 1881... în ajun de Sânt-Ilie... La casa pădurarului, în ceardac... dondănit molcom de oameni. Anton povestea întâmplări, din război, cutremurătoare și despre Anul mântuirii... Bătrânul Toma, cu barba sprijinită în pumn, pufăind rar tabac, asculta cu fața încremenită. Și Domnica, sora lui Anton, cu Anuca în poale, netezindu-i cu degetele rășchirate părul pe creștet, asculta cu răsuflarea tăiată; doar, era vorba și de Ion, bărbatul ei, căzut
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Numa Dumnezău Sfântu știe!.. În casa padurarului se lăsă o tăcere apăsătoare, care‟i cuprindea din toate părțile,... - Hm?!..făcu boierul Șipoteanu, căzând pe gânduri. Se prea poate, să fie doar legendă, și legendele nu mor niciodată!.. - Mda!.. murmură în barbă bătrânul Toma, și după o vreme continuă... Din pâlcul de sate împrăștiate colo și colo pe dealurile Fălciului până în vatra satului nostru, ar fi nenumărate întâmplări, multe din ele... legende, care merg și vor merge din gură în gură, cât
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înainte de a muri... Nu-ți vroiam răul, Antoane!“. Regretele îl mușcau de inimă... odată, s-a pomenit strigând; „Doar, știi că n-am avut de-ales!“. - Ai spus ceva, Antoane?! îl întreba bătrânul Toma. - Nu, nu! ..mormăi el ceva în barbă. De atunci, prin jurământ, legat, n-a mai ucis lup, decât fiind forțat de împrejurări. Dar, acele imagini, l-au mai încercat. Adevărul era că sosise vremea să-l elibereze, să-l redea mamei lui, pădurea. Nu degeaba lupul este
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
capcanele pe umăr dispăru prin desișuri. Bătrânul Chifu era un bărbat uscat, ‟nalt și ciolănos, posomorât, dar cu o privire arzătoare, părul des, căzut pe frunte, mâinile și degetele lățite ca labele de lup. Chipul măsliniu și prelung, spânatec, o barbă țepoasă și neagră. Avea ceva tainic, trist și totodată vehement în el. Ca înfățișare era un om normal. Deși stângaci, totuși cuviincios, fără mari plecăciuni, cu o demnitate și o stăpânire de sine care impresionează. Întreaga sa făptură este impresionantă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]