8,717 matches
-
IV, București, 1937-1944; Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, București, 1937; Capra neagră, cu desene de Mac Constantinescu, București, 1938; Populația românească de apă, București, 1938; Sufletul de la granițe, București, 1940; Il Danubio romeno, tr. Alfredo Mantero, București, 1941; Basmele Crivățului, cu desene de G. Löwendal și Lena Constante, București, 1943; Muzeul Brukenthal din Sibiu, Sibiu, 1943; George Vâlsan, după zece ani, București, 1945; Scrieri, I-II, introd. Perpessicius, îngr. Lucia Borș-Bucuța și Violeta Mihăilă, București, 1971-1977; Capra neagră, îngr
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Borș-Bucuța și Violeta Mihăilă, București, 1971-1977; Capra neagră, îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului, București, 1926; ed., în Itinerarii spirituale, pref. Modest Moraru, București, 1983, 88-144; Goethe, Versuri în românește, București, 1932, 21-23, 47-48; Basme rusești, cu desene de Lena Constante, București, 1946. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, I, 23, 377, 391-394, 446, 448, 704-706; Emil Isac, Emanoil Bucuța, CLI, 1921, 1; Lovinescu, Scrieri, IV, 526-529, V, 149-153, 269, VI, 126-127, 257-258, IX, 17-22, 37-41, 43-55
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
filosof cu totul altceva decât cea urbană. Ontologizând asemenea diferențe, el ajunge să considere până și „preistoria” nu o vârstă a omenirii, ci o modalitate continuă de a trăi în afara timpului măsurat și trecător. Gustul primitivității „naive”, „aurorale”, plăsmuitoare de „basme” are ca revers aversiunea pe care i-o trezește civilizația „rece”, „calculată”, „mecanică”. B. întâlnește aici curentul filosofic profețitor, de la Nietzsche la Spengler și Klages, al declinului Occidentului pozitivist și al prăbușirii încrederii lui în puterile rațiunii. Orientarea aceasta a
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția. Din cauză că utilizează copios zăcăminte imaginative folclorice, credințe obscure, reminiscențe ale unor practici magice străvechi, în ciuda subiectivității extreme, poezia lui dă o impresie stranie de obiectivitate. Deformarea fabulatorie a
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat câteodată, cu chemările lor melancolice, îndepărtate. Viața se urzește aici după modelul regnului vegetal. Totul dă sentimentul că răsare
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele mărturii, C. ar fi lăsat în manuscris și
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a realității. Dar încrederea s-a oprit la mijlocul drumului (...). «Torba» se leagă de vis, de basmul real care ține deschiși ochii somnoroși ai copilului de 6 ani. Dar și în această poezie există imagini care nu servesc ideea conținută. Iată un exemplu: organizatorul de partid este omul care luptă pentru realizarea viitorului: Ochii parcă sfredelesc prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre realitățile socialiste din Deltă. Astfel, în 1950, în colecția Cartea poporului (E.P.L.A.), publică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n noua noastră casă!(...) Dragi prieteni nu vă amăgesc, Nu vă spun că morții în războaie Trec în stele ca-ntr-un basm ceresc Și privesc cu ochii la văpaie. Sunt poetul vostru pe pământ, Din război mai port în ochi o ceață, Tinerețea voastră vreau s-o cânt Dragostea și setea de viață. Cum spuneam, cu totul alta era tonalitatea poeziei festivalului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teatral ca spectacolul Hamlet cu Tony Bulandra concentrează virtuțile cronicarului. Reflectând la arta actorului, A. conturează portretele unor mari artiști ai epocii: Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Const. Nottara, Gh. Ciprian ș.a. Poemul dramatic Odinioară (1919) descinde din tradiția literară a basmelor versificate și îmbină elemente de feerie cu cele ale teatrului istoric. Încetinită de numeroase tirade, eroice sau sentimentale, acțiunea dramatică se precipită spre final, cumulând răpiri, travestiuri, lovituri de teatru. Unele contradicții tipologice nu ocolesc figurile principale, altminteri bine individualizate
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
Un fragment din studiul monografic despre V. Alecsandri de N. Petrașcu apărea la rubrica „Litere”, alături de articole scrise de L. Bachelin (despre literatura populară), A. Demetriescu, T. G. Djuvara, profesorul botoșănean N. Răutu (Satira literară la români), L. Șăineanu (Din basmele românilor), Gh. Adamescu ( Viața militară în poezia poporului român). N. Ionescu, V. A. Urechia, N. Kretzulescu și G. I. Ionnescu-Gion participau cu lucrări dedicate unor probleme de istorie. Lui N. Bălcescu i se publică testamentul, inedit până atunci, iar lui
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
M. Kogălniceanu o scrisoare, de asemenea inedită, adresată în 1837 lui Gh. Asachi. Atenția dată folclorului este, de asemenea, remarcabilă. Se publică și câteva recenzii, printre altele la Poezii populare din Transilvania (1893), culegerea lui I. G. Bibicescu și Alte basme culese din gura poporului (1893), volumul lui D. Stăncescu. R.Z.
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
I. Roșca și I. N. Polychroniade. Tot ca autor de versuri participa la alcătuirea acestui calendar și B. Delavrancea, care republica poezia Plecăm, extrasă din ciclul Poiana Lungă - Amintiri, apărut în anul 1878. P. Ispirescu dădea trei frumoase prelucrări de basme populare, iar A. Lupu- Antonescu, schițe cu caracter social. Erau republicate și câteva dintre poeziile lui Al. Depărățeanu și G. Mulțescu, precum și o serie de proverbe turcești din colecțiile lui Anton Pann. G. O. Gârbea își tipărea în calendar și
AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285499_a_286828]
-
în timpul nostru va fi mai puternică atunci când opera sa nu va fi raportată la modelele sale, producând impresia de inactualitate, ci supusă unui proces de înnoire a formei, prin apelul la un limbaj adecvat gustului cititorului de azi. Atât traducerile basmelor eminesciene, în proză și versuri, cât și poeziile traduse în germană stau mărturie pentru această strădanie stilistică. Cele din urmă, considerate „versuri foarte libere, foarte poetice” (Dieter Roth), au apărut și la Madrid, în 1989, anul centenarului morții lui Eminescu
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
neueren rumänischen Literatur [Istoria literaturii române mai noi], Viena, 1943; Vasile Voiculescu, Magische Liebe [Iubire magică], București, 1970, Das Traumrehlein [Căprioara de vis], București, 1974; G. Bacovia, Versuri - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Mihai Eminescu, Märchen [Basme], București, 1972, Das Märchen vom Prinzen Tränenreich [Făt-Frumos din lacrimă], București, 1975; Lucian Blaga, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, București, 1974, Die Geschichte von den zehn Brüdern [Povestea
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de nuntă, descântece, colinde, basme, zicători și proverbe, legende. Ecouri din Alexandria, cea mai răspândită carte populară la români, se întâlnesc la cronicari, la scriitori de la începuturile literaturii noastre moderne, iar mai târziu la D. Bolintineanu, I. Creangă, P. Ispirescu, G. Coșbuc, O. Goga, I.
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
și să se arate curtenitor, mai cu seamă față de acel pacient, ultimul poate, înaintea perioadei sărbătorilor... Tu ai fost cea care, înaintea plecării noastre, aveai să-mi anunți moartea omului pe care-l așteptam zadarnic în orașul împodobit ca-n basme. O cameră de hotel anonimă, trupul său pe care n-avea să-l revendice nimeni, lucrurile sale personale scotocite cu grijă. Erau, desigur, căutate cele două dischete pe care n-avusese vreme să le recupereze. Așteptasem așadar un mort... N-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este gata sau nu să își înfrunte individualitatea. Singurătatea evocă în plus, la modul simbolic, tema orfanului, care este angoasa cea mai puternică a copiilor. Oricât de dramatică ar fi condiția orfanului, ea este o caracteristică a numeroși eroi din basme și din mituri. La fel ca abandonul, absența protecției parentale îl obligă pe individ să se depășească, să găsească în el resursele necesare pentru a-și construi un drum în viață și a-și atinge scopurile. În lucrarea sa Psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și din mituri. La fel ca abandonul, absența protecției parentale îl obligă pe individ să se depășească, să găsească în el resursele necesare pentru a-și construi un drum în viață și a-și atinge scopurile. În lucrarea sa Psihanaliza basmelor, Bruno Bettelheim evocă abandonarea eroului ca o încurajare la depășirea condiției sale și ca o confirmare a emancipării ființei. Abator Abatorul este în mod simbolic un loc de sacrificiu. Cel ce visează se percepe probabil ca victimă a unei situații
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
situează totuși mai puțin în registrul infantil. Candoarea sa nu se asociază cu tinerețea, ci cu feminitatea. Înseamnă că subiectul este slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei - să se lase dominat și să cadă în capcana altora (mama vitregă din basm). Această interpretarea este valabilă atât pentru visul unui bărbat, cât și pentru cel al unei femei. Pentru femeie se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei - să se lase dominat și să cadă în capcana altora (mama vitregă din basm). Această interpretarea este valabilă atât pentru visul unui bărbat, cât și pentru cel al unei femei. Pentru femeie se adaugă o semnificație de frumusețe și de seducție, deaorece căprioara este animalul privilegiat în poezie, ales pentru a reprezenta și a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bătrânețea: a celui care visează sau a celor din jur, la care poate găsi sfaturi și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou. În vis, simbolizează supunerea față de o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trimite la oralitate, la un libido devorator, la aservirea față de instincte. Asociat cu foamea insațiabilă și vorace, «o foame de lup», el pune problema transgresării lucrurilor interzise. Din acest motiv, este expresia dorinței, a tentației și a ademenirii periculoase din basmul Scufița Roșie. Astfel, deși fetița este sfătuită să nu se abată din drum, ea cedează dorințelor sale inocente: să culeagă flori, să alerge după fluturi, dar care în realitate sunt o încălcare a sfaturilor primite. Pentru că nu reușește să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
inocente: să culeagă flori, să alerge după fluturi, dar care în realitate sunt o încălcare a sfaturilor primite. Pentru că nu reușește să-și învingă dorințele, fetițe sfârșește prin a cădea în capcana întinsă de lup. În vise, ca și în basme, lupul îl confruntă pe subiect cu forța interioară, cu puterea voinței și cu stăpânirea instinctelor. Simbolizează și un mediu amenințător, competiția sălbatică și nemiloasă în care intră o persoană pentru a obține sau a-și menține puterea. Legenda vârcolacului face
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la fel ca și o povestioară fără perdea). Simbolismul puternic negativ al porcului prezintă însă și nuanțe: - în imaginea scroafei: simbol al fecundității, de unde și reprezentările a numeroase divinități cu mamele de scroafă; - în imaginea porcului, așa cum o găsim în basme: purcelușii exprimând vulnerabilitatea ființei în raport cu atacurile repetate ale lupului. Dihor Mai ales mirosul lui dezgustător îi dă dihorului semnificația în vis. Exprimă repulsia și dezgustul inspirate de pulsiunile percepute de către supraeu drept reprobabile sau de atitudinea celor care calomniază, înșală
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]