4,866 matches
-
Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună cu un alt bă tăuș de talie erculeană, Temelie Trancă, apărură beți în vecinătatea localului Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună cu un alt bă tăuș de talie erculeană, Temelie Trancă, apărură beți în vecinătatea localului Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unui „cunoscut compozitor sovietic contemporan”, au fost repede acceptate de același C.R. E de rîs, e de plîns? Am fost la Udești, la botezul nepotului meu, Tudor-Constantin, fiul Lucichii. Înainte de a intra în luncă, ne-a întîmpinat Radu. Era cam beat și confuz. Am aflat totuși că, în afară de noi, mai sînt încă trei perechi de nași. M-am simțit dintr-odată frustrat. „Moda” nepotistă, atît de răspîndită azi, e de vină. Cînd mi-am mărturisit stupefacția, L. s-a scuzat neconvingător
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
23, nici n-am putut să mă apropii, atît era de mare aglomerația. Următorul a venit după două ore. În fine, după ce m-am urcat, distanța pînă la compartiment mi s-a părut nesfîrșită: soldați care se întorceau din permisie, beți, vulgari pînă la nerușinare, țigani dormind pe jos între flegme și mucuri de țigară, fete lipite îndrăzneț de partenerii lor ocazionali, mormane de bagaje etc. În timpuri de criză, toți aceștia s-ar călca unii pe alții, s-ar (și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încît m-am ferit să zîmbesc. Deoarece tăcerea mea se prelungea, a simțit nevoia să mă asigure o dată în plus: „Da, domnul meu, perene!” Aplombul său nesănătos, tragicomic, m-a lăsat pur și simplu fără replică. Trebuie să fii ori beat, ori nebun (sau ambele), ca să-ți proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în petrecerea lui țin de o anume modă și maschează, conștient sau inconștient, o frică obscură față de un viitor parcă din ce în ce mai plin de riscuri. Cine nu simte în asemenea momente fiori de neliniște și mușcăturile îndoielii e, fără vorbă, ori beat ori imbecil. Cum să atenuez această stare anxioasă? încerc să întîmpin Anul Nou cu mînecile suflecate a treabă: e singura atitudine care-mi dă un sentiment confortabil de continuitate. *Prima caracteristică a „conversațiilor de pahar” e că sînt pline de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apoi un incident cu pavoazarea taxiului. O dramă deturnată în caricatură! Cît era viu, îl lingușeau, nu-l criticau nici la marginea județului (nu cumva să audă); acum, în mod la fel de laș, s-au lepădat de el. *Ieri, un tip beat se indigna că niște „afurisiți de copii” îi spuneau „poteră” patrulei militare de pe peronul gării. În replică, „afurisiții” l-au făcut „prost și urît”. „Nu se poate să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul, care, probabil, în acel moment, se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de preot care aluneca pe panta declasării. Se îmbăta des și era ridiculizat de tovarășii de pahar. Odată, chiar un frate de al lui N.B. și-a bătut joc de el. În ziua aceea, pe cînd popa dormea țeapăn de beat pe marginea unui șanț, l-a mînjit pe față cu smoală și i-a lipit pene. Strînsă repede, lumea făcea haz. Cînd s-a trezit, popa a fost șocat de spectacolul propriei decăderi. De atunci, s-a pocăit și s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt doar niște fantasme? L-am combătut vorbindu-i de propriile-mi experiențe, necontaminate de literatură. Inutil! Mi-a părut rău că n-am schimbat registrul, de la serios la comic, spunîndu-i vorba auzită zilele trecute de la un tip mort de beat (care-i reproșa tovarășului său de pahar, cu arătătorul dus la buze): „Pssst! Spui niște prostii originale!...” Am stat cam o oră la coadă la pîine. În spatele meu se afla un țigan orășenizat: fața smeadă, suptă, ochi negri, vioi, chică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fraza pare un nonsens și lipsită de haz. Freș, cu mintea limpezită de somn, imprevizibilul meu coleg de redacție a ținut să-mi rezume astfel un episod, ultimul, din aventura sa de noaptea trecută. Înțelesul frazei e, așadar, următorul: deși beat, a ajuns acasă pe propriile-i picioare și cu hainele curate, dar dispus să replice grosolan, să drăcuie și să injure, dacă va fi primit cu ostilitate, lucru aproape inevitabil. Relatîndu-mi în mod criptic „bravura”, aștepta întrebări ca să coboare la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de om”. *Înfuriat de sancțiunile primite ieri, Nanianu mi-a spus, încă de dimineață (altminteri, desigur, n-ar fi făcut-o), că G. și-a exprimat intenția de a mă da afară din redacție: „și, dom’ Călin, nici nu era beat, băuse doar o bere!” Păream, probabil, destul de liniștit, de aceea a adăugat: „Să știi că avertismentul de a nu vorbi despre lucrurile discutate la crîșmă la asta se referea”. Informația sa mi-a fost confirmată, indirect, de Sp.: G. le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oile. Noi n-am vrut, dar ei ne-au amenințat că ne împușcă. Nu ne-am lăsat cu una, cu două. Spre seară, ne-am îmbrăcat femeiește și, apropiindu-ne de stînă, am încercat să le luăm înapoi. Deși erau beți, și-au dat seama ce vrem. După ce m-au prins, pe mine m-au legat de coada unui cal și m-au tîrît pînă sub Oadeci. Mă așteptam să mă omoare, însă acolo mi-au dat drumul. Turma au tăiat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa. În cimitirul Ghencea, pe „o vreme nasoală”, a băut pentru prima dată votcă „Smirnov”, americană! E.V. e dintre cei care, atunci cînd începe o poveste se ambalează, nu se lasă pînă n-o termină. Astfel, am aflat că groparii, beți de-a binelea, erau să răstoarne mortul, că la praznic a venit „lume nehalită”, că „Bobo”, soțul sau amantul (nici el nu știa precis) vară-sii, e un sîrb simpatic, cu vilă la Snagov și cu „mașină ultimul răcnet”, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și folosind cuvinte ordinare, mi-a spus ce crede despre români. La Bistrița, unde am vizitat o familie cunoscută de medici, am întâlnit o persoană comică, un chel, care ne-a fost prezentat drept ofițerul de Securitate responsabil pentru medici. Beat turtă, a vrut să ne provoace vorbind despre Dracula și familia lui de vampiri și pomenind și numele lui Ceaușescu. Știind că eu sunt cehoslovacă, a început să-și bată joc de discursul lui Ceaușescu din august 1968, imitându-i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unui detaliu din comportamentul tatei căruia multă vreme nu i-am dat atenție. S-a Întâmplat de câteva ori să fie invitat la cârciumă de țăranii care țineau să-l cinstească pentru Încheierea vreunei lucrări mai importante. Se Întorcea acasă beat criță, cu fața zâmbitoare și predispus spre gesturi tandre, atât de neobișnuite firii lui. Apoi Începea să plângă, cu capul pe masă, și nu era posibil să scoți vreo explicație de ce plânge. Încerca să răspundă, nu cred că știa nici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al versului și pentru a spori tensiunea și capacitatea de semnificare, sunt introduse o serie de simboluri și aluzii culturale: „din minciună în minciună / silabisind numele tatălui / eu fiul cufundat în umilință / copiind copiind / ca și cum aș zbura // iată corabia mea beată / cumpărată într-o zi / de toamnă / dintr-un bâlci al deșertăciunii // cum aș zbura cu aripile mele arse / din minciună-n minciună”; „ne-am strâns în jurul lămpii / sufletul meu citește / un pescăruș în inima mea / eu tac și orânduiala cea
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului scriitor e limpede: poeziile nu se mai scriu pe mătase și în odăi de lux, ci „Le urli când te întorci beat, târziu, sau în pivnița poliției le mângâi încet”. Spectrul morții (al războiului) domină un Carnet de campanie: „În evantalii de noroi, / moartea înșiră mărgele spre noi.” Bogat reprezentată este și erotica, pasional-carnală, dar și angelică, spiritualizată, în cheie elegiacă (Fecioară
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
aflat la confluența durerii și plăcerii - un fel de sadism modern care exaltă trauma ca singură experiență individuală - mai rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la generația beat din care descinde trash-ul, a fost preluată În Franța de scriitoare. Limbajul crud, cinismul, experiențele liminare, drogurile, violența, prostituția, muzica disco (preferată la apariție, spun studiile culturale, de homosexuali) și muzica house - tot ceea ce structurează atît de fluid viața eroilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
el nu face altceva decât să repete în secolul al XXI-lea gesturile lui Eugen Ionescu (din Nu) sau ale lui Tudor Arghezi (din Flori de mucigai). Modelele sale sunt multiple, de la Villon, Charles Bukowski, Henry Miller, Bob Dylan, generația beat (Jack Kerouac, Allen Ginsberg) până la cele autohtone - Dimitrie Stelaru, G. Bacovia, Nichita Stănescu. Sunt amestecate în stilul său și elemente șocante din cotidian: Paraziții și BUG Mafia, viața de cartier cu limbajul ei specific, hip-hop, grafitti, cyber-punk etc. Ilustrativ este
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
I. devine implicit un poet al străzii, într-o subcultură a manelelor și a telenovelei, într-o țară ficționalizată, unde „necuvintele” au fost înlocuite de „subcuvinte”. El urmează, involuntar, un destin macedonskian, dorind să fie „trist” și „anarhist”, „nebun” și „beat”, un poet al României violate vers de vers, propriul cobai într-o lume searbădă, a foamei, mizeriei și frigului - România e iubita drogată și prostituată -, creația sa simbolizând „boala” și „moartea” unei întregi literaturi. „Nebunia” este tema predilectă, alături de „sinucidere
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
figură prin excelență a textului și textuării. Împreună cu Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, C. a debutat în volumul colectiv Aer cu diamante (1982), adevărat manifest al poeziei Cenaclului de Luni de la Filologia bucureșteană: citadinismul frust, boema generației beat, antilirism și antimetaforă, invazia obiectuală, poetic este absolut tot ne-poeticul, insurgență imagistică, poză hippy, realitatea îngropată în poem (Caragiale și Joyce, Beatles și Ginsberg), realismul cinic parazitat de psihedelismul devorator al inflației lexicale, parodierea marilor școli poetice, cultul derizoriului
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
m-am dus, dar când mi se părea că maiorul se întoarce cu picioarele în sus, când mi se părea că eu sunt cu picioarele în sus!" Nu știu cum a scăpat, dar nu l-a simțit. Sau l-o fi simțit beat dar dintr-un sentiment mai uman s-a făcut că nu vede. De fapt, pentru perioada cât am stat acolo și l-am cunoscut pe acest maior Ionescu, nu s-au petrecut grozăvii: nu era un tip agresiv, intra în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cățelușul Bobi, îl lătra de mama focului pe rus de îndată ce ieșea din casă, îl simțea poate străin de tot, cine știe? Probabil din cauza mirosului, că aveau rușii un miros specific. Îl conducea pe rus până la veceu numai în lătrat. Venind beat din aplicație, căpitanului i s-a pus pata pe câine, urlând că de ce nu-l iubește și pe el, și a început să tragă cu pistolul. Nu a nimerit câinele, ci era să nimerească un porc pe care-l avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe el, și a început să tragă cu pistolul. Nu a nimerit câinele, ci era să nimerească un porc pe care-l avea mătușa mea acolo. Eu m-am dus la căpitan și l-am tras încoace: "Omori porcul!" Și, beat cum era, îmi arăta noile modele de pistoale și mi-a dat și mie pistolul să trag și am tras în bătaie de joc în plopii mătușă-mii, până a căzut o creangă de plop pe jos. Atunci m-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o creangă de plop pe jos. Atunci m-a luat rusul și m-a pupat, lăudându-mă că sunt un bun ochitor. Mama i-a zis rusoaicei, Zâna, despre căpitan că face scandal. El mai avea un singur cartuș și, beat fiind, a tras prin geam și era s-o nimerească pe mama, dar cartușul a ricoșat de ceva și a ieșit prin tavan. Atunci a venit rusoaica. M-a chemat de am ajutat-o și l-am băgat în casă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]