6,134 matches
-
spre apus și preotul îl întreabă de trei ori: „Te lepezi de satana? și de toate lucrurile lui? și de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau nașul: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a doua oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau nașul: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a doua oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde a doua oară: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a treia oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tămăduirea trupului. La urechi spre ascultarea credinței, la mâini și la picioare ca să-l urmeze pe Hristos și să lucreze poruncile lui. După ce-l unge peste tot trupul, preotul îl ia în mâini și ținându-l drept, spre răsărit, îl botează, afundându-l de trei ori în apa sfințită, zicând: „Se botează robul lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui. Amin. La a doua afundare: „Și al Fiului. Amin.” Iar la a treia afundare: „Și al Duhului Sfânt. Amin; acum și pururea și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
picioare ca să-l urmeze pe Hristos și să lucreze poruncile lui. După ce-l unge peste tot trupul, preotul îl ia în mâini și ținându-l drept, spre răsărit, îl botează, afundându-l de trei ori în apa sfințită, zicând: „Se botează robul lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui. Amin. La a doua afundare: „Și al Fiului. Amin.” Iar la a treia afundare: „Și al Duhului Sfânt. Amin; acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Rareori întâlnim rugăciuni și învățături mai frumoase
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unor atitudini pozitive când ele n-au fost astfel. Toate aceste obstacole sunt dublate și de o luptă intestină. Comunitatea însăși se confruntă cu dezbinări între facțiuni, cu interminabile conflicte, cu lupte absurde. Mai mult, o parte din evrei se botează, renunță la identitatea lor de neam, ceea ce-l amărăște extrem pe rabin. Altă parte, dacă nu aceeași, devine comunistă. Intervin confuzii între acești evrei comuniști prin care se aduce și în România suflul dezastruos al comunismului și evreii în general
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Este rezultatul unor intense căutări, așteptări, incubații. Jurnalul fericirii păstrează multe întâlniri culturale ale intelectualului încă nebotezat cu creștinismul. Aceste întâlniri pregătesc o ecloziune ulterioară, predictibilă de altfel. Credința lui Steinhardt nu apare de nicăieri. Cel care urma a se boteza era în expectativă. El își oferise disponibilitatea de a căuta, și deci se pusese prin asta în postura augustiniană: Nu Te-aș fi găsit dacă nu mai fi căutat. Închisoarea îi oferă doar perspectiva timpului limitat. Crede că, bolnav fiind
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în vremea lui Petru cel Mare, dar despre cea care a dezvoltat ideile acestuia cu privire la crearea unui mare imperiu al Rusiei, N. Iorga scria: “De fapt, Rusia, care visa la cucerirea Bizanțului, începând cu Ecaterina a II-a ce-și boteza nepoții Alexandru și Constantin, lăsându-se atrasă de călăuziri către >Calea Țarigradului>, era aproape singura (...) care reprezenta acum ideea bizantină”. Politica de modernizare, inițiată de Petru I, presupunea un contact nemijlocit cu regiunile dezvoltate ale Europei, și existența unor căi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în acest mare vas, tu care crezi că vei urca din nou spre Cel ce a trimis acest crater pe pământ, tu care știi pentru ce te-ai născut. Toți care au luat aminte la aceste cuvinte și s-au botezat în botezul înțelegerii, aceia au câștigat cunoașterea (gnosa) și au devenit oameni desăvârșiți, pentru că au primit înțelegerea"735. Propovăduirea înțelepciunii imemoriale și universale, a păcii universale, a împăcării universale poate salva omenirea de o catastrofă - acesta este conținutul mesajelor religioase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Universității "Petre Andrei" din Iași Valică MIHULEAC este doctor în filosofie (mențiunea "magna cum laude") al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domenii principale de interes: epistemologie, filosofia științei, logică, filosofie românească. A publicat studii în diferite volume colective: Petre Botezatu. Itinerarii logico-filosofice (1996), Ștefan Lupașcu: un gînditor pentru mileniul trei (2001), Existență, cunoaștere, comunicare (2002), Studii de istorie a filosofiei românești (2007), De Dignitate Philosophiae (2009). De asemenea, a publicat mai multe studii și articole în reviste de specialitate precum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să însemne mai mult decât simple "asemănări de familie". Desigur, lista aceasta ar putea fi extinsă. S-ar putea adăuga, de exemplu, Mihai Eminescu 444 Ion Heliade Rădulescu, D.D. Roșca, Constantin Noica 445, Emil Cioran 446, Mircea Florian sau Petre Botezatu 447. Dacă m-am oprit la cei enumerați mai înainte a fost și pentru că, în cazul lor, am găsit o anumită asemănare cu tematizarea lui Blaga. 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus Aproape în aceeași perioadă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
despre "prezența unei matrici filosofice holist-complementariste tipice în spiritualitatea românilor"746. Sunt amintiți, în acest sens, O. Onicescu, I. Barbu, C. Noica, C. Rădulescu-Motru, St. Lupasco, Șt. Odobleja, N. Georgescu-Roegen, Mircea Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu ordonator al operei sale"747. Printre aceste concepții se află și cea a lui Lucian Blaga cu privire la teoria cunoașterii luciferice și metoda antinomiei transfigurate 748. În acest sens, metoda antinomiei transfigurate este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990. Botez, Angela, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nr. 3-4, București, 1990. Botez, Angela, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București, 1993. Drăgănescu, Mihai, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București, 1993. Drăgănescu, Mihai, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Drăgănescu, Mihai, Profunzimile lumii materiale, Editura Politică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Formal: Pred (Imp) ≡ Imp (Imp) și Imp (Imp) ≡ Pred (Imp) (Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, p. 268). 36 Cf. Anton Dumitriu, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986, pp. 27-28. 37 Ibidem, p. 28. 38 De exemplu, Petre Botezatu distinge între "sensul modern de paradox logic" și "înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1986, pp. 27-28. 37 Ibidem, p. 28. 38 De exemplu, Petre Botezatu distinge între "sensul modern de paradox logic" și "înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are originea în latinescul contradictio, al cărui verb, contradicere, înseamnă literal "a spune opusul". În limba greacă, același
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
volumul aferent lucrărilor simpozionului. 446 Predilecția lui Cioran pentru gândirea paradoxală o semnalează Simona Modreanu, în "Paradoxul cioranian și logica terțului inclus", Revista 22, nr. 20, 10-16 mai 2011. 447 Teodor Dima sesizează faptul că ideea complementarității, pe care Petre Botezatu a descoperit-o odată cu elaborarea tezei sale de doctorat, a devenit un principiul ordonator al întregii sale opere, în orizontul ei ajungând la ideea de "antinomie metodologică" (Teodor Dima, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dima sesizează faptul că ideea complementarității, pe care Petre Botezatu a descoperit-o odată cu elaborarea tezei sale de doctorat, a devenit un principiul ordonator al întregii sale opere, în orizontul ei ajungând la ideea de "antinomie metodologică" (Teodor Dima, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, pp. 8, 28-29). 448 Constantin Noica, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982, p. 6
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Petre Botezatu a descoperit-o odată cu elaborarea tezei sale de doctorat, a devenit un principiul ordonator al întregii sale opere, în orizontul ei ajungând la ideea de "antinomie metodologică" (Teodor Dima, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, pp. 8, 28-29). 448 Constantin Noica, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982, p. 6. 449 Fapt considerat de către Basarab Nicolescu "o minunată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]