6,712 matches
-
cu parcurile sale oglinzi ale tuturor monumentelor, ale tuturor habitatelor, ale tuturor peisajelor lumii. O enciclopedie a copiei. O rază mare de soare făcea să sclipească acele vîrfuri himalayene, încingîndu-le cu o lumină caldă și arămie. În vreme ce de-a lungul bulevardului Binhai fațadele răsăreau într-o lungă frescă de scîntei multicolore. Îndepărtarea relativă a cerului și a mării conferea orașului un amestec de forță supranaturală și de volatilitate. Amar ca berea (Guiness) e glonțul patriei... Ce gust are trădarea? Și în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
morților, în Picardia! Sunteți doi scriitori geografici. Dacă ieșirile din Franța și din Paris sunt rare la Patrick Modiano, dvs., Jean Echenoz, ați parcurs lumea în lung și-n lat. Se pare însă că iubiți la fel de mult capitala ca autorul Bulevardelor de centură. J. Echenoz Mi-am petrecut copilăria în Sud, la Orange, unde m-am născut, apoi la Marsilia, Rodez, Aix-en-Provence. Cînd am ajuns la Paris, la 22 de ani, am avut imediat senzația extrem de puternică cum că acest oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
11, pe urmă în 19 și astăzi în 9. Rămîn fidel malului drept, în vreme ce dvs. ați trecut pe malul stîng... O frază din romanul dvs. m-a făcut de altfel să mă gîndesc la bunicul meu medic, care locuia pe bulevardul Voltaire. Cînd personajul dvs. spune: "Oamenii îmi sunt indiferenți, mai puțin Restif de la Bretonne, Tristan Corbière și Jeanne Duval", mi-am amintit că bunicul meu practica spiritismul. Găsise, pe același bulevard, o portăreasă care era un medium extraordinar. Prin intermediul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mă gîndesc la bunicul meu medic, care locuia pe bulevardul Voltaire. Cînd personajul dvs. spune: "Oamenii îmi sunt indiferenți, mai puțin Restif de la Bretonne, Tristan Corbière și Jeanne Duval", mi-am amintit că bunicul meu practica spiritismul. Găsise, pe același bulevard, o portăreasă care era un medium extraordinar. Prin intermediul acestei femei care își mîngîia un barbișon imaginar recitînd Les Amours jaunes, îl făcea să vorbească pe Tristan Corbière... . Timpul scrisorilor A fost odată ca niciodată un timp al catedralelor, a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic de metafizica indigestul curs de slavă veche o scenă de-amor cu ambii învinși după gratii frânghia de salvare scara lui Iacov la cer o pojghiță de argint a-nghițit acel "aerian bulevard" și doar bastonul tău de orb, Zahei, mai ciopârțește soarele în asfințit pe buzele vreunui bătrânel în loden de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare din urmă vine Domnul Amărăciune (capul plecat înspre dreapta, obrazul de cretă Botta
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
frumos și bronzat și dinții de porțelan în gură. În buzunar, un prezervativ cu gust de banană sau cu-n mic devil roșu în cap. E trendy să te cheme Ricardo, să fi văzut Matrix și Intacto, să ieși pe bulevard cu un 4x4 Frontera. Sau nu? E trendy să ai o amantă cu cît mai mult silicon și toată lumea s-o știe, să te invidieze cu cîtă grijă o mîngîi, să nu-i crape pielea, să nu-i strici lucrarea
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
ăla cărunt și care pute-a parai de la un kilometru. O să stea într-o vilă cu ieșire la mare, piscină și servitori mexicani. O să și-o tragă cu grădinarul, așa, să-și mai amintească de tinerețe, de meleagurile natale. Pe bulevard Îmi place pe bulevard, ai de toate. Poți să te lovești ca din întîmplare de una țîțoasă, să-i pui chiar, la oha, mîna pe cur. Nu zice nimic, se grăbește. Toți se grăbesc, asta-i mișto, parcă s-ar
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
pute-a parai de la un kilometru. O să stea într-o vilă cu ieșire la mare, piscină și servitori mexicani. O să și-o tragă cu grădinarul, așa, să-și mai amintească de tinerețe, de meleagurile natale. Pe bulevard Îmi place pe bulevard, ai de toate. Poți să te lovești ca din întîmplare de una țîțoasă, să-i pui chiar, la oha, mîna pe cur. Nu zice nimic, se grăbește. Toți se grăbesc, asta-i mișto, parcă s-ar mișca cu acceleratorul. Așa
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
pachete de țigări și chiștoace. Cîte-o javră se strecoară printre bulanele negre, argintii, roșii, galbene, maro ale gagicilor. Care tot freacă aerul dintre ele, pînă ăla, săracul, cred că ejaculează. Că altfel de unde cîte-o rafală de vînt, din senin, pe bulevard. Dactăr Nicu, Omul Păianjen Toate amărîtele din orașul acesta visează la dactăr Nicu, Omul Păianjen. El o să le rezolve toate problemele: cu coșurile de pe obraz, că nu le vine ciclul, cu șeful care le pipăie între picioare, cu examenul de la
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
s-o exploateze. Lumea marelui oraș este una în care un personaj precum flaneurul dispune de o modalitate a cunoașterii care „salvează“ lucrul din statutul său de marfă și, concomitent, actualizează po ten țialitățile conținute în memoria colectivă a marilor bulevarde pe care le parcurge. Prin urmare, actul său epistemologic suportă o determinare eschatologică, în sensul schițat mai sus. În plus, prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și oraș: nu toate „descrierile“ urbane ale lui Benjamin fac să se ivească un astfel de personaj. Moscova, Napoli, Marsilia, Paris, Berlin intră în atenția sa, dar abia ultimele două sunt văzute cu ochii celui care străbate la întâmplare marile bulevarde și a cărui experiență este mediată decisiv de geamul cafenelei sau de vitrinele arcadelor. De ce mizează Benjamin pe această distincție - iarăși nu este clar. Ca o ipoteză, cititorul poate presupune că este vorba, în distincția realizată, de acele orașe aflate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
des Müßigganges wertvoller (?) sei als der der Arbeit.“ Este relevant faptul că recrutarea flaneurului se face, în bună măsură, din rândul jurnaliștilor. Din punct de vedere marxist, este stupefiant felul cum, în cazul acestora, orele petre cute hoinărind pe marile bulevarde sunt, de fapt, ore de muncă înscrise, așadar, în „valoarea produsului final“. Construcția jur nalistică a peisajului urban, redarea fantasmagorică a chipului acestuia, are ca origine o activitate ea însăși fantasmatică (etwas Phantastisches), în care munca și loisirul își schimbă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl recuperează ca memorie colectivă. Desigur, colportajul reprezentărilor nu este singura formă pe care metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre „caracterul“ unui spațiu urban nu este neapărat mediat de text: dispunerea bulevardelor moscovite, scaunul care stă mereu în fața ușilor din San Gimignano sau mai celebrele arcade ale Parisului sunt, la fel, simptome revelatorii ale orașului și căi de acces spre istoria pe care acesta o încorporează. Faptul că interesul cade, în lectura
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
volatilă, funcția ei de cunoaștere fiind subordonată funcției ei sociale. O secțiune din Passagen-Werk dedicată modurilor de iluminat inventariază aceste aspecte. Este vorba în primul rând despre extinderea activității în noapte: pe de o parte, transformarea Arcadelor comerciale în veritabile bulevarde ale nopții, pe de alta faptul că slujbele diurne nu mai cunosc, pe timpul nopții, o întrerupere veritabilă. Telegraful cere răspunsuri în timp real, lumina poate prelungi efectuarea sarcinilor dincolo de sfârșitul programului. Un fragment despre efectele electricității pe care Benjamin îl
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
primul rând o memorie, perversă și, uneori, cu totul indecentă: aceea a vremurilor „mai bune“ de dinainte de căderea Zidului, a „ostașului sovietic eliberator“, cum mi-a fost dat să aud fără să mi vină a crede, și a construcției de bulevarde largi, pe care ți-e frică acum să le traversezi. De asemenea, în aceeași logică a memoriei ideologice, o amintire a tiraniei și a indecenței comunismului, amintire care duce la dărâmarea Palatului Republicii de pe Unter den Linden, pentru a reconstrui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
profund. XII.2. Burghezul gentilom Nicolae Petrașcu Una dintre cele mai elocvente expresii ale acordului armonic dintre interior și interioritate pus sub semnul artei o constituie casa lui Nicolae Petrașcu, fratele pictorului Gh. Petrașcu, casă construită între 1913 și 1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu, după indicațiile lui Nicolae Petrașcu. Cu câțiva ani înainte, criticul de artă primise comanda construcției și decorării unei case pe care o realizează în stil neoromânesc, perspectiva arhitectonică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un spațiu delimitat, așa cum era agora în antichitate sau cum erau saloanele și bulevardele pariziene în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sau, mai recent, cum sunt mall-urile, târgurile ori parcurile tematice. Toate acestea repre-zintă spații ale turismului identitar, care permit schimbări de identitate în cadrul de siguranță relativă al baloanelor turistice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spații închise și infinite în același timp247. O a doua caracteristică importantă a orașului constă în utilizarea la scară largă a luminilor și a reclamelor luminoase în fața hotelurilor, de-a lungul principalelor puncte de atracție ale orașului, cum ar fi bulevardul Las Vegas, sau, cum este denumit în mod curent, the Strip. Scopul reclamelor luminoase este dublu: pe de o parte, se creează contrastul între orașul care celebrează viața douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și deșertul lipsit de viață; pe de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spate; noaptea, este o sursă de lumină. Ziua se rotește, iar noaptea devine un joc de lumini; conține efecte pentru prim-plan și distanță". Astfel, se creează efectul paradoxal de negare a luminii naturale în cazinou și a nopții pe bulevard 248. Unele firme sunt însoțite de spectacole de stradă care ilustrează tema hotelului. În fața hotelului-cazinou TI (fost Treasure Island) are loc în fiecare seară un spectacol înfățișând bătălia dintre vasul piraților și vasul englezesc pe o lagună artificială asemănătoare celei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
proiectat după principii consecvente, și se va baza probabil pe elemente incompatibile suprapuse, a căror unitate nu este fixă și stabilă, ci se formează în timpul procesului de alăturare a elementelor opuse ori nepotrivite. Conform opiniei lui Venturi, ordinea de pe Strip, bulevardul central al Las Vegas-ului, este complexă pentru că ,,nu avem de-a face cu ordinea superficială, rigidă a proiectului de renaștere urbană sau cu modernul "design total" al megastructurilor [...] ordinea bulevardului se manifestă la toate nivelurile [...] Nu este o ordine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ori nepotrivite. Conform opiniei lui Venturi, ordinea de pe Strip, bulevardul central al Las Vegas-ului, este complexă pentru că ,,nu avem de-a face cu ordinea superficială, rigidă a proiectului de renaștere urbană sau cu modernul "design total" al megastructurilor [...] ordinea bulevardului se manifestă la toate nivelurile [...] Nu este o ordine dominată de experți și ușor de perceput. Ochiul în mișcare, corpul în mișcare trebuie să prindă și să interpreteze o varietate de ordini flexibile, în schimbare 250". O astfel de ordine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la această emisiune timp de un an și ceva, apoi am fost la una de cultură, apoi la știri și la concerte transmise cu ajutorul carului de reportaj. Pentru RTL am făcut vreo doi ani o emisiune de seară, o emisiune bulevard. După un timp începi să te plictisești, pentru că este o meserie destul de tehnică. E o senzație destul de plăcută că lucrezi într-o echipă, știi că se termină emisiunea, te duci acasă, ai scăpat de program. A doua zi începe din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
față și pe viitor sănătate: asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, nr.62.006 din 20 iunie 1945 (...). Am decretat și decretăm: Decret Lege, pentru recunoașterea Asociației <<Tineretul Progresist din România>> cu sediul în București, str. bulevardul Schitu Măgureanu, nr.4. Se recunoaște persoana juridică de utilitate publică și interes Național <<Tineretul Progresist din România>> (subl.ns.)”. Urma raportul ministrului Justiției și scurta sentință nr.29/11 mai 1945 a Tribunalului Ilfov, secția civilo-corecțională: „...din examinarea statutelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
arhiva Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, toate aceste bunuri strict spitalicești au fost ridicate de soldații ruși din dispoziția personală a „gloriosului” mareșal Rodion Malinovski. În semn de adânc și umil respect, comuniștii bârlădeni ai anului 1948 vor reboteza un bulevard cu numele acestui jefuitor! Referindu-se la starea celor șase farmacii din oraș, Weinfeld scria: „...în locul celor 6 farmacii publice complect distruse (subl.ns.), o parte din farmaciști s’au asociat într’o farmacie cooperativă care s’a deschis în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
morcovi. În apropiere de Poarta Brandenburg, clădirea Reichstag-ului se înălța ca un spectru de piatră, sfredelit și devastat, al de-mocrației asasinate. Era o vreme blîndă de tot, cerul era albastru, nu se zărea nici țipenie de om, piețele și bulevardele erau triste și pustii. Mă aflam în apropierea a ceea ce rămăsese din ambasada Franței, cu liniile sale clasice, care privea către cele o mie de ferestre oarbe ale hotelului Adlon, distrus de flăcări. Ceva mai încolo, ruinele ambasadelor și reședințelor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]