4,271 matches
-
ton umoristic, că provincia este un: "excelent mediu de formațiune intelectuală, iar revistele ei, cu aparența lor de modeste rude sărăcăcioase și deaceea ținute cam după ușă de cele bucureștene, sunt respectabilele clocitoare care, dacă n-au scos pui de cântărețe întraripate din toate ouăle, căci o bună parte din ele au fost de rață, e destul că a dat uneori și câte o privighetoare"51. Într-un articol din Vremea, 1935, scris de Ion Călugăru (semnat I. Cg.), se arată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
sechestrate erau scoase la licitație. Sursele arhivistice ne indică faptul că, de regulă, artiștii care ajungeau în aceste situații limită erau cei din localitate. Iată și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită să renunțe la următoarele piese de mobilier: „dou) oglinzi bronzate, un bufet cu oglindă, o oglindă mare, patru canapele, dou)zeci de mese și patruzeci de scaune”. În mod evident, în zilele de sărbătoare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
colinde ardelene ca sfânt păzitor al caselor prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat scoaterea din limba română a numelui latin al păsării cântărețe a nopții luscinia și înlocuit cu privighetoarea. Putem conchide, așadar, că Sfântul Niceta a trăit în a doua jumătate a secolului IV și primul sfert al secolului V, într-o regiune de legătură între lumea răsăriteană și lumea apuseană. Dacoroman
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
un Nicolae Steinhardt, atunci titlul pus cărții sale despre suferință, Jurnalul fericirii, ne-ar bine dispune ca aflîndu-ne în fața unui iad distractiv (era de un comic debordant mărturisește Nicolae Balotă interpretarea, în celula de la Jilava, a piesei lui Eugen Ionescu Cîntăreața cheală de același... fericit Steinhardt; de altfel, amintitul memorialist recunoaște că "n-am rîs niciodată cu mai multă poftă decît în anii siniștri ai tiraniei staliniste"). Dacă nu ar subînțelege drama sublim-tragică a martorului anticomunist din Piața Universității, în 1990
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
număr. În care timp, Radu Varia nu contenește să-și fotografieze ilustra soție, ca și cum ar (am) asista neîntrerupt la una din mirobolantele ei acute. Totul reintră în normal, cînd imperioasa divă începe să cînte. Ce-a fost asta? Trucul marii cîntărețe, mimînd insignifiantul om de ordine? Extazul? Inegalabila voce. Dezarmant de originală și această carte a lui Ernst Jünger, acum în librării: Droguri și extaz (de unde și parafraza din incipitul nostru). Scrisă de matusalemul literelor germane pe la optzeci de ani! După
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altfel, nefiind fan al genului lejer, vocea aceea aproape inumană îmi părea de fapt a nimănui, pierdută, cum era, în turbionul topurilor. Pînă la showul televizat de-acum un an. Pînă la cel consumat recent. Mai ales acesta. În care cîntăreața cea fără corp în anii '90 avea în sfîrșit un corp... Ce corp! One man show-ul enigmaticei se transforma, în pupilele-mi dilatate, într-o euforie nu atît de dementă ca-n acei ani, oricum euforie. Vedeam cum o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vasului Beagle de Charles Darwin, iar în cuplu cu Mihai Berechet, în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele... Importante sunt versiunile, realizate în colaborare cu Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
1959 (în colaborare cu Radu Popescu); Ch. Darwin, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle, București, 1959 (în colaborare cu Radu Tudoran); Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 120; Popa, Dicț. lit. (1977), 102-103
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975). SCRIERI: Meleag nesupus, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e medic și lucrează în cadrul unui institut de cercetări, majoritatea personajelor sunt scriitori, pictori, muzicieni, elita culturală dinainte de 1989. Pentru a-i caracteriza, autoarea „inventează” o cântăreață, Stela Dobrian, care îi invită pe toți la masă. Ținta disprețului și a ironiei auctoriale este pictorița de talent, „produsul de lux al comunismului”, Sabina Josan, care, după ce a beneficiat de burse, călătorii în străinătate, cărți publicate în timpul regimului comunist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
2. "A fi sau a nu fi" satiric / 53 3.3. La vremuri noi, măști comice noi / 61 3.4. Modul parodic / 68 3.5. Parodia la Caragiale / 71 3.5.1. Înspre "labirintul de lentile" / 75 3.5.2. Cântăreața cheală "o parodie de piesă, o comedie a comediei" / 79 3.6. Modul ironic / 87 3.7. Sub semnul ironiei / 90 3.8. Diplomație postcaragialiană / 95 3.9. Modul grotesc / 99 3.10. "Simt enorm și văz monstruos" / 100 3
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tehnica zig-zag-ului", astfel denumită după titlul rubricii recurente din "Ghimpele", "Claponul", "Moftul român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan Tzara. Asociațiile verbale aleatorii imprimă personajelor o structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la Moșii (Tablă de materii). În Sfaturi, 1893
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scenă a legendei referitoare la adulterul Afroditei, la care asistă, ascuns după coloanele palatului, un reporter nerăbdător să dezvăluie totul în Curierul Olimpului. O analiză mai detaliată se impune, însă, în cazul piesei Englezește fără profesor, devenită în varianta franceză Cântăreața cheală, despre care se poate demonstra că întruchipează paradigma demersului literar parodic total. 3.5.2. Cântăreața cheală "o parodie de piesă, o comedie a comediei"99 Sintagma "o comedie a comediei", prin care Eugen Ionescu își caracteriza retrospectiv prima
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să dezvăluie totul în Curierul Olimpului. O analiză mai detaliată se impune, însă, în cazul piesei Englezește fără profesor, devenită în varianta franceză Cântăreața cheală, despre care se poate demonstra că întruchipează paradigma demersului literar parodic total. 3.5.2. Cântăreața cheală "o parodie de piesă, o comedie a comediei"99 Sintagma "o comedie a comediei", prin care Eugen Ionescu își caracteriza retrospectiv prima sa "antipiesă", relaționează parodia extremă care vizează referenți multipli, cu un tip de comic al absurdului derivat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a comediei"106, moment ce marchează deja pătrunderea pe un teren specific avangardei literare. Forma și conținutul sunt deopotrivă afectate, modificările în spirit parodic pornind chiar de la titlu, ales după principiul dadaist al arbitrariului absolut: "Unul din motivele pentru care Cântăreața cheală a fost intitulată așa, este că nici o cântăreță cheală sau pletoasă nu-și face apariția. Amănuntul acesta ar trebui să fie suficient"107. Subtitlul "antipiesă" justifică atât intriga circulară, construită "prin aglutinarea de întâmplări mărunte, prin derularea mecanică a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mentalității mic-burgheze legate de cutare sau cutare societate. Este vorba îndeosebi de un fel de mic-burghezie universală, mic-burghezul fiind omul ideilor primite de-a gata, al lozincilor, conformistul de pretutindeni: acest conformist este dezvăluit bineînțeles de limbajul său automat. Textul Cântăreței chele sau al manualului de învățat engleza (sau rusa, sau portugheza), alcătuit din expresii gata făcute, din clișeele cele mai facile, îmi dezvăluia tocmai prin asta, automatismele limbajului, ale comportamentului oamenilor, "vorbirea pentru a nu spune nimic", absența de viață
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în acest fragment o justificare convingătoare în similitudinea viziunii critice asupra conformismului universal. În ceea ce privește nivelul superior al parodiei, denigrarea limbajului însuși, "vorbirea pentru a nu spune nimic" este o formulă ce caracterizează perfect tipul de conversație noncomunicativă exersată de personajele Cântăreței chele. În lucrarea Understanding Utterances, Diane Blakemore analizează în capitolul Relevance un exemplu asemănător prin lipsa de relevanță a replicilor succesive, cu acel "puzzle verbal"112 jucat de cuplurile piesei lui Eugen Ionescu. Exemplul prezent este însoțit de următoarea remarcă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ceea ce ilustrează este destul de serios. Participanții la acest dialog, pur și simplu nu se comportă ca vorbitori normali, raționali. De fapt, nu este clar nici dacă ei încearcă cu adevărat să comunice ceva"113. Aplicată dialogului ionescian, observația susține interpretarea Cântăreței chele drept o "tragedie a limbajului" exprimată cu mijloacele comicului. Noncomunicarea, suspendarea principalei funcții a limbajului reprezintă, de fapt, decesul tragic al acestuia, deces reperat de Diane Blakemore într-o circumstanță reală și transpus de Eugen Ionescu în artă nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
starea de luciditate a vorbitorilor, de capacitatea lor de a raționa, ca și de consensul acestora în ceea ce privește observarea unui cod de norme specifice, cu rolul de a înlesni transferul informației. Prezumția de raționalitate, inerentă comunicării, nu este acordată personajelor din Cântăreața cheală, creatorul lor afirmând categoric: "Cei din familiile Smith și Martin nu mai știu să vorbească pentru că nu mai știu să gândească"116. Explicația nefuncționalității limbajului este, deci, lipsa suportului rațiunii, instalarea "neantului, ca sursă generatoare a absurdului, în edificiul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tensiunile, energiile psihice acumulate sau eliberează omul de inhibiții, convenții și norme. Umorul lingvistic derivat din deliberata încălcare a normelor comunicării a fost numit "defuncționalizare" pentru a surprinde deplasarea accentului de pe funcția comunicativă pe cea ludică a limbajului 127. Textul Cântăreței chele oferă exemple suficiente care demonstrează că nerespectarea regulilor în virtutea cărora se desfășoară eficient comunicarea produce comicul. Anumite replici se sustrag vizibil maximei cantității, prin tautologie și enumerări inutile: Fagul este un copac, în timp ce fagul este un copac, iar stejarul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
domeniul medicinii (celebra definiție a "fandacsiei"), mania oratorică, veselia absurdă etc. fac din acest personaj un "strămoș al lui Gregor Sansa"28. Împreună cu Efimița reiterează ipostaza cuplului de clovni, anunțând deja metamorfoza definitivă din Așteptându-l pe Godot sau din Cântăreața cheală. În același timp, Leonida poate fi considerat un veritabil caracter clasic, prin ilustrarea unei dominante: prostia. Nu este însă, mai puțin valabilă interpretarea lui prin prisma realismului tipologic, întrucât sintetizează și trăsături ale unui tip social: burghezul. Catindatul nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la rândul său, creat sau nu pornind de la reperarea unei absurdități ca revers al logicului pragmatic sau al simțului comun, poate constitui declicul unei epifanii a absurdului de tip existențial. Un exemplu la îndemână este dat de vârtejul nonsensurilor din Cântăreața cheală, al căror comic deschide mai larga perspectivă a absurdului în care viețuim, verbalizând fără sens și fără rost. Revelația absurdului suspendă sau deturnează plăcerea prin comic pentru că suntem plonjați în zona angoaselor, prin desprinderea de contingent și vizarea în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cea a lui Caragiale. Este mare tentația de a asocia absurdul cu numele lui Caragiale, mai ales că, la o primă vedere, lucrări precum Căldură mare, Cazul domnului Pawlowsky, Cum se înțeleg țăranii, Flăcău redau, întocmai ca celebra antipiesă ionesciană Cântăreața cheală, un comic al absurdului derivat din surprinderea procesului de degradare a limbajului, devenit ineficient ca instrument de comunicare. Ar fi însă hazardată o încadrare a comediografului român în seria scriitorilor absurdului, la care nu poate fi alăturat din cauza distanței
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
remarcase printr-un comportament zgomotos și ireverențios la începutul piesei, Caragiale conturează profilul personajului "lichefiat", cu un destin circular, care pregătește direct sau indirect, cu participarea altor dramaturgi (Maeterlinch, Jarry etc) apariția în scenă a unor personaje ca cele din Cântăreața cheală sau Așteptându-l pe Godot 27. "Noneroul" farsei moderne, confruntat cu un univers labirintic și cu o societate leviatanică plasată într-un spațiu existențial al eșecului, se conturează doar în planul unei virtualități determinate de imposibilitatea transformării gestului în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]