6,191 matches
-
prin confluența pâraielor Budăcel și Petriș, ca să curgă apoi la vale spre vest până în apele Bistriței, apoi în ale Șieului, și să se reverse după aceea în Someșul Mare. De aci au plecat primii Budaci de care avem știre, cu căruțele lor încărcate cu tot calabalâcul ce au putut aduna la repezeală, ca să se așeze aci pe valea Bâlii în sus, la sud de Olt, la nord de crestele masivului Făgăraș. Dintre ei, trebuie să se fi ridicat acel legendar Hatman
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să mă dea la Cernăuți, că eu sânt învățat și fără Cernăuți" le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El îi spunea tatălui său: "De ce mă legi degeaba? Că eu știu să mă dezleg." Legat în căruță, ca să nu fugă, a fost dus, din nou, la Cernăuți 61[...]. Consecința era previzibilă: rămâne repetent, iar în aprilie următor părăsește din nou școala, întorcându-se la Ipotești. Atunci, părinții, încurcați și cu cheltuielile pentru ceilalți frați (Șerban, Nicu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prefectura; din cauza prețului însă, Chirilă nu acceptă. Ulterior, întâlnindu-l în oraș, Nicolaide îi spune meseriașului că i s-a aprobat afacerea cu suma cerută de el. Inginerul județului întărește spusele lui Nicolaide și îl asigură că îi va trimite căruțe de la Ipotești, pentru a ridica marfa comandată, urmând ca bonurile în baza cărora va primi banii de la Prefectură 75 să-i fie remise de Nicolaide. Acesta, declară petentul, după ce a primit întreaga cantitate de cărămidă a căutat a mă încurca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mine la serviciu, băgându-l să se culce pe sub toate birourile să nu deranjez. De mâncare era, de asemenea, greu, că nu puteau veni țăranii la piață ca să poți cumpăra. Erau mitraliate câmpul și șoselele, orașul nu mai vorbesc. Multe căruțe și vitele erau rechiziționate pentru război. Pâine să cumperi stăteai zeci de ore la coadă, apoi s-au introdus cartelele. Deci o viață total zbuciumată. Așa, stresat, în stridența alarmelor și zbârnâitul avioanelor și bubuitul exploziilor, de tremura pământul, a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
trenuri de persoane nu mai erau - toate erau echipate pentru război, și m-am dus acasă după trei ani. De la gară am mers greu pe jos că nu era cu ce mă deplasa mai lesne, de mașini nu se pomenea, căruțe de unde, că erau rechiziționate, și am ajuns acasă. Bucuria mare care s-a produs cu lacrimi, nu a avut margini. I-am sărutat mâna lui tăticu, frățiorii mici mi- au sărutat și ei mie mâna, că venise surioara lor de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Tatăl său era la țară. Marcela a sunat Mizilul, apoi Călugărenii, și l-a anunțat pe bietul tată de marea tragedie. Colonelul nu mai știa ce este cu el. S-a îmbrăcat cum a putut, a fugit să găsească o căruță sau o mașină cu care să ajungă la gară, la trenul pentru București. Întâmplarea a avut loc acum 35-40 de ani. În sunete de fanfară și cu multe însemne aviatice, Georgică a fost adus în comună. Tot timpul clopotele agitate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
roz, ce vinuri erau, ce struguri alegeam și puneam la putină în vin și mâncam toată iarna, sau îi agățam la grindă, în pod, sau îi întindeam să se stafideze, încât aveam toate bunătățile. Veneau apoi cofani de la câmp cu căruțe și butoaie, cumpărau vin și localnicii luau bani frumoși. Deși era vin gârlă și butoaiele pline, din cinci frați și tata, eu nu i-am văzut beți niciodată. Știau că vinul trebuie să-l vindem pe bani. Rar când scotea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
un pat improvizat din pături groase, iar monturile picioarelor îi erau învelite în obiele de pănură. Când se mișca, se sprijinea în palme, în care ținea două apărătoare din lemn, ca două mistrii. Cu ani în urmă umbla într-o căruță trasă de un cal mic și costeliv, însoțit de un băiat. Îngropat în fânul din lada căruței, trecea prin sate și cânta. Lumea-i ieșea în întâmpinare și-i dădea fiecare câte-un căuș de făină, fasole ori diferite alimente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se mișca, se sprijinea în palme, în care ținea două apărătoare din lemn, ca două mistrii. Cu ani în urmă umbla într-o căruță trasă de un cal mic și costeliv, însoțit de un băiat. Îngropat în fânul din lada căruței, trecea prin sate și cânta. Lumea-i ieșea în întâmpinare și-i dădea fiecare câte-un căuș de făină, fasole ori diferite alimente. De câtva timp, însă, mandatarul acestei bodegi îl ocrotea și folosea, asigurându-i cele trebuincioase existenței. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și greoi, se urni gemând, într-o perdea de aburi groși... și ieși din gară... pierzându-se în noapte. Dinspre șoseaua care șerpuia pe lângă calea ferată, din întuneric, venea larmă de voci, urlete și blesteme, zgomote de mașini, huruit de căruțe... convoaie nesfârșite de camioane... înșirate pe drumuri fără sfârșit... Era îngrozitor să auzi, numai... și, să nu vezi nimic, ceea ce accentua și mai mult aspectul tragic al refugiului. Se creea, astfel, senzația de pustiire și tristețe nemărginită. Marele refugiu al
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
învinovățit pe Hitler de dezastrul războiului iar Regele Mihai a făcut bine că a întors armele. Zvonurile că: „ ..vin rușii!.. vin rușii.. !”, se răspândiseră ca focul... dar, încă nu veneau. Totuși, toți șvabii din Pesac, înspăimântați, într-o noapte cu căruțe și boccele s-au retras cu trupele germane spre Ungaria. Ura dintre nemții localnici, apărută peste noapte, și refugiați se extinse în tot Banatul... devenise fără margini. Septembrie veni cu cer senin și nopți limpezi, cum nu mai fuseseră de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de la 1918,.. Când românii luptau cu nemții, cu gerul și cu tifosul.. Când epidemia de tifos exantematic făcea ravagii, iar spitalele nu făceau față... Și doctorii mureau de tifos alături de bolnavi, cărora nu le mai puteau fi de folos.. Când căruțele cu morți, care curgeau pe străzile orașului din spitale înspre cimitir nu se mai terminau... Atunci, clădirea Seminarului „Veniamin Costachi”, a slujit ca „spital de exantematic”. Te întrebi... câtă suferință a încăput între acele ziduri !.. de te cuprinde gândul acelei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nr... s-a stins..!”, se auzi altul în fața altei celule.. ș. a. „ - Oare-i celula lui Iuliu Maniu... ori, a istoricului Gheorghe Brăteanu ?!”, murmurau în bezna celulelor, în tremur de inimă, ceilalți deținuți. „Becurile” se stingeau la Sighet... unul după altul, căruța trasă de un cal șchiop și costeliv îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de pe comoară”. „Care comoară?„ „Comoara lui Ovidie!” „E semnul!”, spun ei. „A ce anume?” „A nimic!” Sarmisegetuza Cotys mi-a propus să mă duc împreună cu el la Sarmisegetuza, capitala sacră. Cu toate asigurările și îngrijirile lui - că vom porni în căruță și că vom fi primiți ca oaspeți, pe drum, de unii prieteni ai lui - nu cred că voi avea puterea să îndur o călătorie atât de lungă. Aia a spus că ar trebui să merg, pentru că numai așa puteam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
1 metru și 30 dela pămînt, se va pedepsi cu o amendă de 2 lei de sarcină de om, sau pentru o cantitate mai mică; de 5 lei pentru o sarcină de vită sau pentru o încărcătură de sanie ori căruță trasă de un om; de 10 lei pentru fiecare cap de vită înhămata, cînd ridicarea se face cu sania sau cu căruță. Afară de aceasta, delincventul va fi condamnat la restituirea lemnelor către proprietarul pădurii sau, în lipsa lor, la valoarea lor
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
cantitate mai mică; de 5 lei pentru o sarcină de vită sau pentru o încărcătură de sanie ori căruță trasă de un om; de 10 lei pentru fiecare cap de vită înhămata, cînd ridicarea se face cu sania sau cu căruță. Afară de aceasta, delincventul va fi condamnat la restituirea lemnelor către proprietarul pădurii sau, în lipsa lor, la valoarea lor, care va fi egală cu de doua-ori amendă. La aceeasi amendă și valoare vor fi supuși și aceia cari, în pădurile supuse
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Articolul 65 Acei care, fără autorizarea proprietarului, vor face săpături în păduri sau în poienele din păduri, pentru a scoate nisip, pămînt, brazda de iarbă, pietriș sau alte produse minerale se vor pedepsi cu o amendă de 10 lei de căruță conținînd asemenea materii, de 5 lei pentru sarcina de vite și 2 lei pentru sarcina de om, independent de despăgubiri. Articolul 66 Se vor pedepsi cu amendă dela 100-500 lei acei cari, fără autorizarea proprietarului, vor stabili în interiorul padurei cuptoare
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
zid de argint crenelat, pe care broșează o carte deschisă, naturală; în interiorul zidului se află un turn de biserică. În al doilea cartier, pe azur, cinci stele de aur dispuse trei sus și două jos. În șef, pe albastru, o căruță cu surugiu și două perechi de cai, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - stelele simbolizează energia electrică și industriile aflate pe teritoriul municipiului; - căruță amintește tradiționalul
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
albastru, o căruță cu surugiu și două perechi de cai, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - stelele simbolizează energia electrică și industriile aflate pe teritoriul municipiului; - căruță amintește tradiționalul poștalion care făcea legătură între Țară Românească și Transilvania; - construcția evocă Episcopia Râmnicului și Noului Severin existența aici; - cartea deschisă face aluzie la tipografia care a funcționat la Râmnic între 1705 și 1830. ---------
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
importate, precum și persoanele care pot beneficia de aceste dispoziții. Articolul 57 Hainele, costumele și decorurile de teatru pe care trupele de artiști le aduc în turneele întreprinse ��n R.P.R. precum și animalele rare și de menajerii aduse de circuri, dimpreună cu căruțele sau cuștile necesare, se vor importă temporar, garantindu-se drepturile vamale de import și luindu-se măsuri pentru asigurarea identității pînă la ieșirea din R.P.R. cînd se va restitui garanția. Reexportarea nu se va putea face într-un termen mai mare de
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
un ,,brand" al ținutului. Curățau pășunile, arau și însămânțau holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și clădeau fânul în clăi țuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune și saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri își plănuiau, în tovărășie, călătoriile în satele "pustei" - marea și roditoare Câmpie de Vest. Schimbau încărcătura
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu sediul În orașul Cetatea Albă. Soliciatanții Își părăseau nu numai casa ci și toată averea pe care o agonisiseră atâtea generații. Deplasându-se În sudul Basarabiei ei erau recolonizați. Soseau pe jos sau În cazul cel mai bun În căruțe. Prima localitate recolonizată a fost Moldovanscaie din Caucaz, apoi comuna Dunoievca din județul Melitopol - ambele repartizate În com. Sărata jud.Cetatea Albă. A fost adunat un material inestimabil pentru care s-a plătit cu viața. Anton Rațiu citează: deznodământul colaboratorilor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și enumerate pe principiul istorismului, cele mai cunoscute neamuri de rromi din țara noastră sunt: - fierari - rromi care tradițional se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria și lăcătușeria. Proveniți În parte din căldărari, aceștia confecționau unelte din fier, legau căruțe În fier și potcoveau caii. Cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor este considerată a fi prelucrarea metalelor;ursari /zavragii- rromi veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de uz casnic, elemente de fier pentru construcții și instalații. Lăcătușul face și repară lacăte, zăvoare, balamale, chei și diferite tipuri de Încuietori de uși și de porți. Potcovarii potcovesc animalele de povară: cai, boi și măgari. Caretăria sau legatul căruței constă În trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale acestora sau a săniilor. Fierarii au deținut monopolul prelucrării fierului În toată perioada Evului Mediu. În secolul al XX-lea, mulți au devenit agricultori sau muncitori În industrie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ale acestora sau a săniilor. Fierarii au deținut monopolul prelucrării fierului În toată perioada Evului Mediu. În secolul al XX-lea, mulți au devenit agricultori sau muncitori În industrie. După 1989, puținii fierari rămași la sate lucrează terenul agricol cu căruțe și unelte obținute prin tehnicile rudimentare pe care le-au moștenit de la Înaintașii lor. Au fost Înstăriți, printre primii sedentarizați, dar și printre primii care și-au pierdut limba. b) tinichigeria În cadrul căreia se confecționează burlane, jgheaburi și acoperișuri, este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]