6,287 matches
-
americane (Williams în Williams și Hammond: 143). Este greu de descoperit ce premii cinematografice importante nu sunt în palmaresul lui Scorsese, și acest lucru nu se datorează poziției sale de președinte al Fundației de film, sau de inițiator al World Cinema Foundation, ci faptului că funcțiile, premiile și renumele sunt consecința activității sale de excepție. La fel ca și sus-numitul De Niro, Scorsese este o figură culturală americană majoră, printre altele fiind remarcabil și prin explorările unor aspecte tulburi și dramatice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
for Global Dominance, Metropolitan Books, New York, 2003. Ciugureanu, Adina, Efectul de bumerang, Institutul European, Iași, 2007. Colombani, Jean-Marie, "Nous sommes tous Americains", Le Monde, <http://www.lemonde. fr/idees/article/2007/05/23/nous-sommes-tous-americains 913706 32.html> Cook, David, Lost Illusions: American Cinema in the Shadow of Vietnam and Watergate 1970-1979, University of California Press, Berkeley, 2002. Cotton, Trystan T., Kimberly Springer, Stories of Oprah: The Oprahfication of American Culture, University Press of Mississippi, 2010. Craig, Campbell, America's Cold War: The Politics
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Capote Said About Kerouac", The New York Times, oct. 25, 1992 http: // www. nytimes.com/1992/10/25/nyregion/ l- what capote said about - kerouac- 670892. Html. Elsaesser,Thomas, Alexander Horwath și Noel King (eds.), The Last Great American Picture Show: New Hollywood Cinema in the 1970s, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2004. Esslin, Martin, The Theatre of the Absurd, Doubleday, New York, 1961. Featherstone, Mike, "Global Culture: An Introduction", în Global Culture: Nationalism, Globalization and Modernity, Mike Featherstone (ed.), Sage Publications, Londra, 1990. Feldges, Benedikt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
The University of Chicago Press, Chicago & Londra, 2010. Fisch, Shalom, M., Children's Learning from Educational Television: Sesame Street and Beyond, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, Mahwah, NJ, 2004. French, W., J.D. Salinger, Revisited, Twayne, Boston, 1988. Friedman, Lester (ed.), American Cinema of the 1970s: Themes and Variations, Rutgers University Press, New Brunswick, NJ, 2007. Furedi, Frank, Therapy Culture: Cultivating Vulnerability in an Uncertain Age, Routledge, Londra și New York, 2003. , Culture of Fear Revisited: Risk-taking and the Morality of Low Expectation, Fourth
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Publishing, New York, 2003. Grieco, Elizabeth M. Și Rachel C. Cassidy, Overview of Race and Hispanic Origin 2000, Census 2000 Brief, Issued March 2001 http: //www.census.gov/prod/2001pubs/ c2kbr01-1.pdf Grønstad, Asbjørn, Transfigurations: Violence, Death and Masculinity in American Cinema, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2008. Hackley, Chris, Advertising and Promotion: Communicating Brands, Sage, Londra/ Thousand Oaks/New Delhi, 2005. Hall, Ann C. și Mardia J. Bishop (ed.), Pop-Porn: Pornography in American Culture, Praeger, Westport, Connecticult & Londra, 2007. Hall, Dennis R.
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
27s Farewell Address#1. Whitfield, Stephen J., The Culture of the Cold War (1991), ediția a II-a, The Johns Hopkins University Press, Baltimor, 1996. Williams, Francis, The American Invasion, Crown, New York, 1962. Williams, Linda Ruth și Michael Hammond (ed.), Contemporary American Cinema, McGraw Hill, Maidenhead și New York, 2006. Williams, Robert, Ebonics: The True Language of Black Folks, Institute of Black Studies, St. Louis, MO, 1975. Wolff, Geoffrey, "Miss Oates Loves to Splash Blood on Us", The New York Times, oct.25, 1971, http: //www. nytimes
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și Îngrijește propriul apartament. Sunt de obicei adăpostite Într-o singură clădire. Ele oferă transport, saloane de Înfrumusețare/frizerie, spălătorii care funcționează cu monede, săli pentru exerciții fizice și cursuri de artă, biblioteci, terase și cafenele, săli de jocuri și cinema, programe sociale etc. Ele nu permit alimente sau bucătării În camerele individuale. În cadrul sălilor de mese se pregătesc trei mese pe zi, plus un snack bar deschis 24 de ore pe zi. Sunt oferite servicii zilnice de menaj. Nu sunt
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
la editarea unor reviste, precum „Dada au grand air” (octombrie 1921), participă la viață, nu lipsită de conflicte și rupturi, a avangardiștilor. În Franța își publică majoritatea volumelor de versuri și eseuri, din cele peste patruzeci câte însumează bibliografia să: Cinema Calendrier du coeur abstrait Maisons (1920), De nos oiseaux (1923), L’Homme approximatif (1931), Grains et issues (1935) ș.a. Pseudonimul i-a fost legalizat că nume în iulie 1925. În anii 1940-1942 trăiește în clandestinitate la Souillac, participând la acțiunile
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
1931, cu scopul apărării „intereselor proletariatului și ale țărănimii din România”. Colaborează cu articole Al. Sahia (Tragedia învățătorilor, Făcătorul de papuci), Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului de teatru azi). O corespondență din Berlin despre demonstrațiile de stradă provocate de premiera filmului Im Westen nichts Neues (pe un scenariu după romanul omonim al scriitorului Erich Maria Remarque), considerat o ofensă adusă soldatului
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
Memorator de fizică, [București], Booklet, [2006]. Pop, L. (coord.), Statistică [manual], Universitatea București, Facultatea de Filosofie, 2001(www.digibook/index.php). "Popcorn". Popescu, A., Memorator de matematică - Geometria, București, Booklet, [2006]. Popescu, S., Memorator de geografie, [București], Booklet, [2004]. Pro Cinema (tv.). "Prosport". ProTV. ProTV internațional (Internet). Radio BBC România. Radio France Internationale. Radio Mix. Radio România Actualități. Radio România Cultural. Răducă, V., 1998, Ghidul creștinului ortodox de azi, București, Humanitas. Răvar, A., A. Popescu, Memorator de informatică, [București], Booklet, [2004
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
fiind natura fundamental imagistică a propagandei, întâlnirea dintre ea și cinematograful abia născut era inevitabilă. Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani, copilul cinema se sufoca. Publicul se plictisise de „vederile” de circa un minut cu tematică repetitivă, stagnante în raport cu primele filme Lumière : sosiri de trenuri prin gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un britanic, Albert Smith, fabrică, imediat după declanșarea războiului, un film de 90 de secunde intitulat Doborârea drapelului spaniol. Locația, aleasă fără jenă, acoperișul clădirii firmei lor, American Vitagraph din New York. Efectul acestui fals, care marchează începutul propagandei negre în cinema, a fost fulminant. Trucajul vizual folosit a făcut apoi epocă în cinema : steagurile filmate erau mici, dar păreau mari proiectate pe ecran. Câteva luni mai târziu, Blackton și Smith, lipsiți de scrupule, fac un remake, intitulat Ridicarea drapelului american pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
90 de secunde intitulat Doborârea drapelului spaniol. Locația, aleasă fără jenă, acoperișul clădirii firmei lor, American Vitagraph din New York. Efectul acestui fals, care marchează începutul propagandei negre în cinema, a fost fulminant. Trucajul vizual folosit a făcut apoi epocă în cinema : steagurile filmate erau mici, dar păreau mari proiectate pe ecran. Câteva luni mai târziu, Blackton și Smith, lipsiți de scrupule, fac un remake, intitulat Ridicarea drapelului american pe castelul Morro, fortăreața simbol care străjuia intrarea în portul Havana. De astă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contract de ficțiune, de natura celui pe care îl acceptă spectatorul de teatru, dar nu atât de solicitant. Spectatorul de film își suspendă voluntar incredulitatea, asimilând convenția cu care laureatul Nobel pentru fizică Niels Bohr, la ieșirea din sala de cinema, potrivit unei anecdote care circula printre fizicieni, nu se putea împăca : Ca un om să fie împușcat în piept și glonțul să se oprească într- o Biblie, este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
scrie istorie cu lumina. Singurul meu regret e că totul este atât de teribil de adevărat”. Ținta lui Griffith a fost succesul artistic și comercial. Din acest punct de vedere, situația lui e diferită de cea a marilor propagandiști ai cinemaului de mai târziu, S.M. Eisenstein și Leni Riefenstahl, angajați în promovarea ideologiilor de stat comunistă și nazistă. Ceea ce nu înseamnă că, pe lângă reușitele și inovațiile pur cinematografice, care au făcut din Nașterea unei națiuni o piatră de hotar în istoria
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rasiale majore care vor marca SUA în următoarele decenii sunt cauzate și de imaginile din Nașterea unei națiuni. Nu întâmplător, filmul a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema. Primul război mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din Anglia (Barker, British and Colonial, Gaumont, Juri’s Topical, Kyneto), sunt trimiși câțiva operatori pe frontul francez, dar imaginile obținute sunt încă modeste, fiind situate mult în spatele liniei întâi. Propaganda, din ce în ce mai utilizată de puterile combatante, provoacă schimbări majore în cinema. Un obiectiv esențial, convingerea populației să finanțeze efortul de război prin cumpărarea de bonuri de tezaur ale Apărării Naționale, dă naștere unui film complex, Pour la Victoire (1916), în care sunt mixate documentarul, ficțiunea, desenul animat, postere, gravuri, discursuri oficiale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care ne- o arată filmul. Și totuși, iluzia e atât de puternică, încât ieși din sală complet bulversat (Hebdo-Film). Succesul acestor filme spectaculoase, care țineau spectatorii cu sufletul la gură, a produs schimbări majore în modul european de a face cinema, anunțând dominația postbelică a Hollywoodului asupra bătrânului continent. Nevoile propagandei de război au influențat însuși cinema tograful. În urma unei comenzi a guvernului englez pentru realizarea unui film care să îndemne la intrarea Statelor Unite în război, D.W. Griffith se duce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
complet bulversat (Hebdo-Film). Succesul acestor filme spectaculoase, care țineau spectatorii cu sufletul la gură, a produs schimbări majore în modul european de a face cinema, anunțând dominația postbelică a Hollywoodului asupra bătrânului continent. Nevoile propagandei de război au influențat însuși cinema tograful. În urma unei comenzi a guvernului englez pentru realizarea unui film care să îndemne la intrarea Statelor Unite în război, D.W. Griffith se duce de câteva ori pe front ca să toarne secvențe documentare. Între timp însă, America intră în război
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înfățișarea violenței pe ecran. Cruzimea realistă e teribilă, imaginile trupurilor străpunse de baionete sunt greu de uitat. Efectele vizuale cât se poate de convingătoare captivează publicul, până într- atât încât severul critic Louis Delluc scrie : Ideea că facem și noi cinema de război e serios zdruncinată de această magnifică imagerie de o vigoare a simplității necunoscută la noi. Căci dacă sunt peisaje franțuzești, accesorii franțuzești, actori francezi în acest film, el este înainte de toate american. Minuțiozitatea, precizia, puterea sobră, adevărul, tactul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
permite decât difuzarea de filme patriotice, interzicând importul de filme din statele inamice. Paris, 1 martie 1915. Prefectul poliției interzice difuzarea filmelor care conțin scene cu localități devastate de inamic. Pe 17 aprilie, în semn de protest, Uniunea Directorilor de Cinema organizează o proiecție privată cu filme interzise. Boston, 21 mai 1915. În urma unei campanii populare de proporții împotriva The Birth of a Nation, de D.W. Griffith, statul Massachusetts votează în favoarea creării unei comisii de cenzură. Pe 2 iunie, organizațiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dar invers, influența Revoluției bolșevice din octombrie 1917 asupra evoluției cinematografului se poate afirma fără dubii că a fost hotărâtoare. Visul lui Lenin, extinderea revoluției în întreaga lume, nu s- a împlinit, dar cineaștii sovietici ai anilor ’20 au înrâurit cinemaul mondial până în momentul de față, la două decenii de la dezintegrarea URSS. „Dintre toate artele, cinematograful e cea mai importantă pentru noi.” Potrivit lui Lunacearski, Lenin făcea această afirmație în 1922. Un an mai târziu, Troțki detalia în articolul „Vodka, biserica și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematograful e cea mai importantă pentru noi.” Potrivit lui Lunacearski, Lenin făcea această afirmație în 1922. Un an mai târziu, Troțki detalia în articolul „Vodka, biserica și cinematograful” : Faptul că de-atâta vreme, aproape 6 ani, nu am luat în primire cinemaul arată cât de lenți și needucați suntem, ca să n-o spunem verde, proști. Arma asta, care țipă să fie folosită, e cel mai bun instrument de propagandă... o propagandă accesibilă oricui, care rămâne în memorie și poate fi și o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în comunism ca gropar al țarismului țeapăn și putred și ca întemeietor al unei lumi noi, a mașinilor vii și a oamenilor mai puternici decât mașinile, s-au înscris într-o competiție frenetică pentru a oferi noii orânduiri un nou cinema, care s-o servească pe deplin. Veniți din direcții profesionale cât se poate de diferite - Vertov cochetase cu cariera de medic, Kuleșov era scenograf de teatru, Eisenstein avea pregătire de inginer, pe lângă cea de om de teatru, Pudovkin putea să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
toate artele vizuale, cinematograful era cel mai capabil să realizeze transferuri de semnificații, asociații de idei, sofisme, paralogisme, redirecționări ale modului de gândire al spectatorului prin efectul șocului vizual cinetic - adică propagandă : Lenin intuise asta cu exactitate. Importanța montajului pentru cinema a fost mai întâi absolutizată („cinema înseamnă montaj”), apoi negată vehement, dar în privința propagandei nu încap dubii : montajul este o componentă esențială. În plus, „mașina” pe care o admira Dziga Vertov ca vestitor al viitorului tehnologic al omenirii prin precizia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]