4,913 matches
-
acoperire în operațiuni cu caracter secret, confiscarea de documente fără înștiințare prealabilă, raportarea restricțiilor și o prevedere a inversării sarcinii probei care cerea ca orice funcționar public în posesia unei averi excesive să dovedească că este vorba de o achiziție cinstită. Între 1974 și 1977 s-a deschis o acțiune împotriva a 260 de ofițeri de poliție, dar nivelul corupției politice a devenit vizibil în 1977, când o demonstrație violentă susținută de 2.000 de ofițeri l-a forțat pe guvernator
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
privat 49; liberalizare economică 67; personaje negative 34, 45, 62, 207; presiune externă 50, 82, 115; RPC vezi Republica Populară Chineză; sistem bancar 191; verificare 54; Zair vezi Zair State cu nivel scăzut de corupție: caracteristici 236, 243, 255; majorități cinstite 54; personaje negative 34, 45, 62; politici anticorupție 44; Regatul Unit vezi Regatul Unit; scandaluri 123, 127; sistemul judiciar 40, 50 State: criminalizate/privatizate 68, 69, 70, 124, 169, 183; înaltă corupție vezi state cu nivel ridicat de corupție; monopolul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
o autenticitate indiscutabilă pot fi comparate cu filmele și fotografiile realizate de americani în 1945 la Auschwitz, Birkenau și în celelalte lagăre de exterminare, în zilele imediat următoare eliberării acestora, filme care cutremură și umplu de revoltă și astăzi oamenii cinstiți din lumea întreagă. Deasemeni, au fost organizate cu mare dăruire și competență, vizite și întâlniri cu supraviețuitori ai închisorilor politice din România comunistă, la închisori cu renume sinistru ca Jilava, Aiud, la Sighet, și multe altele. Remarcabile activități în acest
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși. Lucrau și în afara deltei mai ales ca săpători, foloseau scule de săpat speciale, mai puternice, construite de ei, li se spunea „excavator cu barbă”, dar le plăcea băutura. Când aveau de săpat un șanț, adesea lat și adânc
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
drept, cei care ar avea obligația să ia măsuri, nu vor lua niciodată aceste măsuri deoarece se spune că sunt direct implicați în toate aceste ilegalități, niciodată nu vor aproba măsuri împotriva propriilor interese materiale. În acelaș timp, orice om cinstit care ar îndrăzni să ridice glasul în numele dreptății, riscă mari neplăceri, s-a ajuns la crime, la pierderi de vieți, ca în cazul viceprimarului din Jud. Harghita, găsit mort cu trei gloanțe în cap, care se spune că a periclitat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ei se pot îmbogăți în continuare nestingheriți și necontrolați, care dezinformează, inventează, răstălmăcesc, calomniază, discreditează și otrăvesc astfel mintea și sufletul milioanelor de ascultători sau privitori la emisiunle de televiziune. Slavă Domnului că nu sunt toți așa, din ce în ce mai mulți reporteri cinstiți aduc la lumină mari și incredibile adevăruri, riscând mari neplăceri personale. Cinste acestor eroi mediatici, acestor antemergători pe linia corectării și a reconstruirii mentalității românești. Poporul român are o tradiție străveche, sfântă și frumoasă, este destul să privim la perioada
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe linia corectării și a reconstruirii mentalității românești. Poporul român are o tradiție străveche, sfântă și frumoasă, este destul să privim la perioada dinaintea dictaturii comuniste, când tradițiile patriarhale din lumea satelor noastre erau simple și curate, bazate pe muncă cinstită, pe omenie, pe respect reciproc și pe credința în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici deosebit de important de observat o imagine profundă și bogată în conținut. „Ea fraga buzelor i-a dat Apoi l-a luat și de bărbat, Și au jucat la nunta lor Popa și domnu-învățător
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fizicii, toate acestea însemnând deschiderea drumului în viață, pregătirea spre o etapă superioară a cunoașterii. Apoi „popa”, înseamnă cel care-i pregătește pe tineri și pe copii pentru o morală sănătoasă conform frumoaselor norme creștine, îi învață să fie sinceri, cinstiți, cu respect față de părinți și față de ceilalți oameni, cu respect față de muncă, cu iubire de neam, de țară și de Dumnezeu. Iată esența, modelul miniaturizat al educației de care avem nevoie cu toții, și mai ales cei tineri și foarte tineri
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
egalitatea dintre musulmani și creștini, iar abuzurile excesive ale administrației aveau să fie corectate. Cele două zone de guvernare care aveau nevoie urgentă de schimbare erau administrația provinciilor și mijloacele de percepere a impozitelor. Instaurarea unui sistem administrativ eficient și cinstit era deosebit de dificilă. Trebuiau să fie găsiți funcționari loiali Porții și incoruptibili. Notabilii și militarii locali, fie ei creștini sau musulmani, care aveau puternice interese legitime, trebuiau să fie ținuți sub observație. Inițial, s-a apelat la rotația rapidă a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că suntem bărbați sau tentative de bărbați. Era o obligație a membrilor acestui stabiliment să o curteze cast, deși Marian, de pildă, zvonise că o pune pe bani. De ce crezi că e liber la 315? Fac și doctorii un ban cinstit cu ea. O scot la produs. Că e amanta directorului spitalului, mai zicea. Nu vezi cum arată? S-o fuți cu căciula-n mână. Avea o imaginație destul de productivă Marian. Nu vorbeam aici cu prea multă lume, pentru că una-două riscai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu frica de Dumnezeu; rezervați, dar amabili - mai ales femeile lor Îmbrăcate În negru à la turca și mai ales cu noi, copiii vala hilor de aici; Întemeind În Bucureștiul de până mai acum patruzeci de ani, cu comerțul lor cinstit și aplicat la băcănie și la cârciumă, adevărate dinastii de mari negustori, precum fură Tarpo, Duro și Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
august 1916, Ion Trivale s-a aflat În dezacord cu „instinctul național“, cum i se spunea, scriind o broșură, Teutofilus și Galomanus, În care, sub formă dialogată Între aceste două personaje, convingerile sale erau exprimate literar și străveziu, oricum Însă, cinstit și curajos. Dar participarea lui activă la războiul nostru de Întregire din 1916 avea să-i confere cel mai autentic și valabil titlu de românism: acela de a fi căzut pe poziție, cu fața spre inamic, la Zimnicea, apărând, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
școlii] s-a Întins ca o pecingine În jurul maestrului prea din cale afară de tolerant cu ea, ba chiar Încurajând-o, după lozinca, pomenită În altă parte: decât lucrări cu pretenții de originalitate și cu surse nemărturisite, mai bine o compilație cinstită, cu multe citate În josul paginilor. [...] Nu cunosc decât un singur elev al profesorului C. Rădules cu-Motru, pe care Însă acesta nu și l Însușește (poate din repulsia lui firească de a se ști crescând ciraci În jurul lui) și despre care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dulceața lor, ce amintește parlagiului și măcelarului, puși pe mâncare, pe băutură și pe celelalte, dulceața din chi seaua nevestei de acasă sau ibovnicei. Le-o fi zicând cum le-o fi zicând, eu le culegeam de la prietenii mei din cinstita breaslă a măcelarilor, Costică Culea și Horvath, fiindcă numai două bucăți cât palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu bune și cinstite tradiții de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna gospodinelor noastre cu excelente deprinderi de la mamele și bunicile lor de-acasă. Numai cucoanele leneșe și needucate se mulțumeau cu produsele anonime, dubioase și de serie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum de tremur toată. Lumea se deșteaptă și devine gentilă. N-aibi nici o grije.“ Scrisoarea din Timișoara, datată 9 august 1922, a fost publicată fără Început și sfârșit: „Măgarule de Beldișor, Poate că Înainte ca aceste rânduri să se aștearnă cinstitei privirii tale, Marioara Gheorghiu să fie deja În București, dacă se ține de hotărârea ei de azi. I-am dat procură să te ure chească. Nu zău, cât am plecat și m-ați țipat cu toții. Nici un cuvânt de nicăeri, de parcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-Eu sunt pregătit, a zis fratele meu cu gravitate, cu hotărâre și fără cea mai vagă urmă de teamă. Așa era el: un băiat serios, hotărât și fără frică. Și, în plus, un băiat care nu minte niciodată, un băiat cinstit cu sine și cu lumea. Au trecut zile, o săptămână chiar fără să sosească nici un fel de instrucțiuni de la Stelian. Cei doi se tot întâlneau, seara, după școală, și schimbau idei conspirative: după îndelungi dezbateri, au ajuns la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mare provocare, pe care era mai sănătos s-o eviți. „Îți trebuia musai una frumoasă -i-a zis cu tristețe în glas mama când i-a găsit în geantă fotografia colegei de bancă dintr-a zecea, Ilenuța -, că alta cuminte și cinstită nu găseai.“ Pentru mama lui Marinel, frumoasele erau desfrânate, cheltuitoare și arțăgoase, pe când urâțelele, dacă mai erau și sărace lipite pământului, ofereau garanții maxime de loialitate, chibzuință și iubire. Cea mai radicală cugetare privind relația dintre infidelitate și electricitate venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
relația dintre infidelitate și electricitate venea tot de la tanti Sofița, care-și apăra, chiar și la patruzeci de ani, virginitatea cu un strat de grăsime de o palmă, orânduit corect pe tot corpul: „Cum vrei, dragă, să fie Lenuța fată cinstită, dacă a crescut-o ăia de mică la bec?!“. Marinel s-a întrebat pentru prima oară de valabilitatea celor învățate de la ai lui în ziua când l-a invitat să-l prezinte părinților, ca pe colegul de facultate care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
doamna Capră a acceptat că toți bărbații sunt porci, dar că pentru asta nu trebuie decimați, ci doar lăsați fără boașe. Generozitatea neașteptată a doamnei Capră avea la bază o descoperire importantă, și anume aceea că bărbații ar fi mai cinstiți, dacă femeile n-ar fi toate curve. În al șaptelea an de trai sub același acoperiș, când, conform cu observațiile a generații întregi de femei înșelate de soți, nevestele încep să fie mai înțelegătoare, doamna Capră a deschis o clauză pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o haină ca lumea, și muzica o să fie altfel“. Pe vremea aceea, eram îmbibat cu proverbele săracilor, iar o zicală de tipul „Nu haina îl face pe om“ mi se părea concluzia consolatoare pentru o viață trăită în calicie, dar cinstită. Toate îl fac pe om, și haina, și anturajul, și țara în care s-a născut, și norocul, și școala, și călătoriile, și o mulțime de întâmplări fără sens, și bogăția, și foamea. Toate. Și, peste toate, muzica. De-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ca o sculă-a morții amare, ca unealta chinuirii Te salut, o cruce sfântă, căci pe tine-au căzut sorții Să devii semnul iubirii din cumplit copac al morții. Te salut, o cruce sfântă, căci din lemnul crudei plângeri Ești cinstită deopotrivă și de oameni și de îngeri. Tu, din lemnul de ocară, de dispreț și de rușine, Ai redevenit obiectul scump popoarelor creștine Din simbolul trist al hulei și-al batjocurii amare Ai ajuns simbolul cinstei pe icoane și altare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
catastrofă! O ființă nebună, lașă, geloasă, ridicolă, un pierde-vară pretențios și agasant, un dezechilibrat care se aruncă cu ochii închiși dintr-o extremitate într-alta; un leneș fără pereche, lipsit de orice fel de ordine în idei, de orice simțire cinstită, un neputincios la 24 de ani, nici om în toată firea, nici copil; un desfrânat dezgustat de desfrâu și un sfânt ipocrit și plictisit de virtute... Nimic nu Vă mai este pe plac! Toate lucrurile ce Vă cad în mână
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]