5,141 matches
-
de postura lui de cetățean. Ea nu mai trimite în primul rînd la disjuncția public privat. în ultimele decenii a avut loc, de altfel, o cucerire a sferei publice de către actorii <footnote id="1"> Marcel Gauchet, Ieșirea din religie, ed. cit., pp. 123-124. particulari, care pretind să își manifeste și să își valorifice public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a concepe nu doctrina tinde să fie formulată după modelul legii civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea, H.-R. Patapievici, Sensuri metafizice ale crucii, ed. cit., pp. 99-10. Din condiția noastră, din punctul nostru de vedere, noi vedem lucrurile reflectate, inversate, asemenea oamenilor ieșiți de curînd din peștera lui Platon. Ochii lor sînt prea slabi pentru a privi realitățile direct în lumina soarelui-Principiu ; de aceea, le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altul este al morții, iar cel care nu îi deosebește aduce moarte asupra sa în această lume și nu are parte de lumea ce va să vină. Asupra bogatului simbolism al arborelui, vezi René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul L'Arbre du Milieu. Nici Dante nu e în stare să relateze simetriile între peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a perspectivei, după ce a trecut de la capacitățile umane la cele trans-umanate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dar, pe de altă parte, așezați imaginea unde veți voi indică faptul că Privirea absolută nu are loc propriu în univers, nici măcar în vîrful acestuia, ci învăluie întreg spațiul. în termenii lui Henry Corbin (Corps spirituel et terre céleste, ed. cit., p. 41), ea nu e situabilă, ci situativă. însă cred că, în însăși structura ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pp. 12-13. 139 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 63. 140 Vezi Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Știința logicii, traducere de D.D Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966. 141 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 58. 142 G. W. F. Hegel, op. cit, apud Ștefan Vianu "Argumentul ontologic în Știința logicii a lui Hegel", în Ion Tănăsescu (ed.) Argument ontologic, Editura Pelican, Giurgiu, 2004, p. 115. 143 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 59. 144 Richard Taylor, Introduction, p. xii în Alvin Plantinga, The Ontological
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Plantinga, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965, pp. 71-85. 200 J.J.C. Smart, "The Existence of God", în Timothy A. Robinson (ed.), God, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 2002, p. 138. 201 Michael Palmer, op. cit, p. 15. 202 Richard Mendelsohn, The Philosophy of Gottlob Frege, Cambrige University Press, New York, 2005, pp. 102-103. 203 John Hick, op. cit., p. 1. 204Colin McGinn, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 25-29. 205 Idem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Editura Trei, București, 1998. 284 Idem, pp. 149-152. 285 Idem, pp. 158-160. 286 Idem, p. 110. 287 Idem, pp. 221-224. 288 Colin McGinn, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 38-39. 289 Alvin Plantinga, op. cit, pp. 225-226. 290 John D. White, "God and Necessity", în International Journal for Philosophy of Religion, vol. 10, nr. 3, 1979, p. 178. 291 Vezi Alvin Plantinga, "Necessary Being", în Donald Burrill, The Cosmological Argument, Dobleday, New York, 1967. 292 John
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
P. Suppes, A. Tarski, Logic, Methodologz and Philosophz of Science Proceedings of the 1960 International Congress, Standford Universitz Press, 1962, p. 629, apud Adrian Miroiu, Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică, Editura All, București, 2001, p. 246. 300 Adrian Miroiu, op. cit, pp. 246-247. 301 Idem, pp. 247-248. 302 Idem, p. 248. 303 Alvin Plantinga, Essays in the Methaphysic of Modality, Oxford Universitz Press, New York, 2003, p. 32. 304 Idem, pp. 32-33. 305 Alvin Plantinga, op. cit., p. 31. 306 George Goodwin, "De
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
436 Daniel D. Dombrowski, "Oppy, infinity, and the neoclassical concept of God", International Journal for Philosophy of Religion, nr. 61, 2007, p. 37. 437 Donald Wayne Viney, op. cit., pp. 16-17. 438 Graham Oppy, op. cit., pp. 187-189. 439 Daniel Dombrowski, op. cit, p. 86. 440 Donald Wayne Viney, op. cit., p. 39. 441 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and Philosophic Method, Open Court, Illinois, 1970, pp. 294-295, apud Daniel Dombrowski, Rethinking the Ontological Argument, Cambridge University Press, New York, 2006, p. 124. 442 Idem, pp.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
of the Second Argument, Macmillan, New York, 1967, pp. 341-342, apud Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 49. 444 Daniel Dombrowski, op. cit., p. 25. 445 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 50-51. 446 B.G. Nowlin, The Ontological Argument: Sound but Superfluos?, apud Donald Wayne Viney, op. cit., p. 55. 447 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 55-57. 448 Idem, p. 130. 449 Idem, p. 1. 450 David A. Pailin, "Some comments
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Press, Albany, 1985, p. 49. 444 Daniel Dombrowski, op. cit., p. 25. 445 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 50-51. 446 B.G. Nowlin, The Ontological Argument: Sound but Superfluos?, apud Donald Wayne Viney, op. cit., p. 55. 447 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 55-57. 448 Idem, p. 130. 449 Idem, p. 1. 450 David A. Pailin, "Some comments on Hartshorne's Presentation of the Ontological Argument", în Religious Studies, vol. .4, nr. 1, 1968, p. 122. 451 Daniel Dombrowski, op. cit., pp. 3-4
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de IC (24). În Women’s Health Initiative, determinanții majori ai prevalenței HTA au fost rasa neagră, statutul socio-economic scăzut, istoricul de boli cardiovasculare și factori de risc cardiovascular ca inactivitatea fizică, obezitatea, consumul excesiv de alcool (Wassertheil-Smoller și colaboratorii săi cit. de 24). Diferențele între nivelul TA la femei după menopauză versus bărbați sunt incomplet cunoscute. Există mai multe ipoteze care includ rolul hormonilor sexuali și relația lor cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRRA), activarea simpatică,rolul endotelinei, a stresului oxidativ, a obezității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
activitatea ACE, la rândul său influențată de estrogeni, ar fi reglată genetic la femei. Nivelurile de endotelină și stresul oxidativ cresc după meno -pauză și stimulează creșterea TA prin creșterea reabsorbției de sodiu și vasoconstricție (25, Fortepiani și colaboratorii săi cit. de 24). Creșterea în greutate este mai frecventă la femeile postmenopauză decât la bărbații de aceeași vârstă, ceea ce presupune stimulare simpatică, rezistență la insulină și leptină, hiperactivitatea SRRA și scăderea activității sistemului de peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cit. de 24). Creșterea în greutate este mai frecventă la femeile postmenopauză decât la bărbații de aceeași vârstă, ceea ce presupune stimulare simpatică, rezistență la insulină și leptină, hiperactivitatea SRRA și scăderea activității sistemului de peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
este mai frecventă la femeile postmenopauză decât la bărbații de aceeași vârstă, ceea ce presupune stimulare simpatică, rezistență la insulină și leptină, hiperactivitatea SRRA și scăderea activității sistemului de peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp funcția sistolică chiar și în această perioadă. Microalbuminuria, ca marker al riscului cardiovascular și renal, este în relație cu nivelul TA. Romunstad și colaboratorii săi (cit. de 24) sugerează că femeile hipertensive tolerează mai bine disfuncția renală comparativ cu bărbații. Tratamentul HTA la femei rămâne o problemă. Datele NHANES arată că, deși femeile sunt mai frecvent tratate decât bărbații, controlul TA este mai precar (26), aspect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
comparativ cu bărbații. Tratamentul HTA la femei rămâne o problemă. Datele NHANES arată că, deși femeile sunt mai frecvent tratate decât bărbații, controlul TA este mai precar (26), aspect ce este influențat dramatic de vârstă (Wassertheil Smoller și colaboratorii săi cit. de 24). Nu este însă clar dacă acest comportament este legat de particularitățile fiziopatologice ale HTA la femeia vârstnică sau este în relație cu tratamentul aplicat, mai puțin agresiv. Simpla modificare a stilului de viață controlează mai puțin eficient HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
este o soluție eficientă atât pentru controlul HTA, cât și pentru ștergerea diferențelor în controlul HTA legate de rasă și etnie (27). O problemă la femeile hipertensive este și frecvența efectelor adverse ale medicației. De exemplu, studiile LIFE și THOMS (cit. de 24) au raportat tusea la IECA cu o frecvență de 3 ori mai mare la femei comparativ cu bărbații, iar riscul de hiponatremie și hipokaliemie crește după administrarea de diuretice (Oparil cit. de 24). Utilizarea terapiei hormonale de substituție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]