5,275 matches
-
Eu, noul atașat cultural, moștenisem de la predecesorul meu un apartament în "buricul Berlinului", în Straussbergerplatz, la doi pași de vestitele Alexanderplatz și Unter den Linden. Locuința nu era mare lucru două camere mari, modest mobilate, baie, bucătărie, într-un bloc civilizat. Față de cămăruța noastră din Balta Albă era un pas înainte și, cu câteva schimbări de decor impuse de soție și petele de culoare obținute cu lucrurile special aduse de acasă, am început să ne simțim bine. Pankov Parkstrasse 23! O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau cu trenul mă puteam deplasa "ca vântul și ca gândul". Șoselele între marile orașe majoritatea construite "strategic" în perioada ăluia cu mustața mică erau excelente, nemții șofau civilizat, iar trenurile erau confortabile și circulau "nemțește", adică fără întârziere. Era o plăcere să călătorești "în interes de serviciu" sau cu soția, pentru a cunoaște "țara de reședință". La "o aruncătură de băț" de Berlin era Potsdam, pe unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
prea agreau franceza și de la Führer încoace nici nu voiau să audă o vorbă în germană. Când i-am spus soției că plecăm la Roma, a fost în al nouălea cer de fericire și avea toate motivele să fie: țară civilizată, frumoasă, călduroasă (ea fiind mereu o friguroasă), teatre, Scala din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în pădure și când specialiștii noștri le-au spus că la noi se exploatează copacul aproape 100%, chilienii au început să râdă: "No vale la pena" nu se merită! Am înnoptat într-o cabană forestieră, construită din trunchiuri zdravene, mobilată civilizat, cu un cămin uriaș unde ardeau trunchiuri parfumate de eucalipt. Chilienii au demarat programele de ocrotire a fondului forestier încă de la începutul secolului al XX-lea, organizând zeci de parcuri naturale. În regiunea a IX-a, unde ne aflam, existau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Magellan a mai rămas în folclorul zonei și ca cel care i-a numit pe băștinași "Patagones" picioare mari, nume preluat de întreaga zonă, Patagonia! După Magellan au urmat alți și alți aventurieri și navigatori, zona intrând în atenția "lumii civilizate" după ce britanicii au ocupat Insulele Malvine (1833) și Charles Darwin cu "Beagle" a studiat regiunea. În 1843, președintele chilian Manuel Bulnes, reclamând teritoriile, a trimis un detașament de 21 soldați cu misiunea de a pune bazele "Fortului Bulnes". Așezat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Generalul care ne-a primit fusese informat, prin protocolul Ministerului de Externe, despre vizita noastră și scopurile ei. M-a întrebat cum am călătorit, cât timp rămân la Copiapo, ce planuri avem pentru cooperarea minieră. A fost o discuție amicală, civilizată și de o parte și de alta. S-a oferit să-mi arate orașul, mulțumindu-i și precizând că nu doresc să-l deranjez și că o voi face în compania prietenilor noștri români. Ne-am deplasat apoi în afara localității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
declarând "nu putem rămâne neutri nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere material. Din punct de vedere moral, fiindcă avem angajamente externe și trebuie să le respectăm, dacă vrem să ne mai putem enumera printre statele civilizate. Din punct de vedere material, fiindcă chiar dacă vrem să stăm neutri nu vom putea să stăm, vom fi invadați, fatal, fie de unii, fie de alții ... De aceea, fără nici o clipă de ezitare, cer să mergem cu Tripla Alianță și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atras și numele de evreofil, propunând soluții care par logice astăzi, dar pe care adversarii le considerau simple demagogii. Soluția pe care a preconizat-o În cazul evreilor nu era altceva decât un Îndemn la muncă, la cunoaștere: “munciți și civilizați-vă” căci, “dacă am da afară toți evrei de la noi, În loc de a propăși economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani.” Având o minte ascuțită formată la școala germană a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s-au năruit deprinderi care păreau înscrise în formule sociale de bază, s-au reformat opinii care constituiau nucleul filosofiei și s-au conturat comportamente nebănuite, inversându-se chiar sensul unor atitudini. Problema centrală a omului contemporan, trăitor în dimensiunea civilizată a lumii, nu constă în extinderea cunoștințelor, cât în necesitatea adaptării rapide la tezaurul constituit de aceste cunoștințe. Procesul implică o viteză crescută și duce la reformarea mentalității și chiar la noi instituții. O astfel de instituție este prietenia"; explicit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
euro americană a mapamondului. Raportată la epoca sa, figura consacrată de literatura cu aventuri marine, de filmele de gen sau de benzile desenate e, desigur, doar un surogat ficțional, un concentrat simbolic-narativ menit să satisfacă orizonturi ale unui subconștient modern, civilizat, legal și moral. Dorințele defulate artistic ar putea fi numite ușor : evadarea de pe continentul claustrofil, călătoria aventuroasă pe apă, masculinitatea violentă, libertatea totală sau justiția paralelă. De ele se leagă interșanjabil alte teme conexe, cu mare potențial epic : o hartă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
e dualist, dialectic, nu doar fiindcă a afirmat-o în nenumărate rânduri Gilbert Durand. Trebuie să contrabalansăm, spunea el, gândirea noastră critică, imaginația noastră demistificată, prin inalienabila «gândire sălbatică» ce întinde mâna fraternă a speciei către derelicțiunea noastră orgolioasă de civilizați. Pirateria exercită, încă, o fascinație productivă și reprezintă, încă, un mediu de defu lare a nepotrivirilor și a însingurărilor omului modern, dincolo de faptul că e un fenomen istoric în derulare, în multe zone ale rutelor maritime internaționale. Așa a fost
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și sistemelor socio-politice și, adesea, marginalitatea lor era salutară în situații-limită. Tortuga, Jamaica, Port-Royal erau, în filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără dramele de pe continentele civilizate. Idealizarea, ca și protestul social, erau maxime. Sabatini a fost transpus pe peliculă cel mai elocvent în Captain Blood din 1935 și în The Sea Hawk (1940), ambele în regia Michael Curtiz și ambele cu infatigabilul Errol Flynn. Eroul e
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mie de ani din Imperiul German! Ca și cum acest argu-[306]ment ar putea avea valoare față de un popor cu un nivel cultural și social atât de ridicat ca acel ceh! Soluția total nepolitică adoptată de Germani - dând Slovacilor, mai puțin civilizați, libertatea formală refuzată Cehilor mult mai înaintați - n-ar fi putut fi menținută decât prin forță, și asemenea soluții sunt cele mai rele soluții, la care un om politic nu se oprește decât în lipsa altora, ceea ce nu era cazul. După
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
față de comunitatea în care am putea avea un impact. O dată la 6 luni trebuie să se întâmple ceva. Ceva înfricoșător care să ne țină trează conștiința de ciocli și psihologia de parastas. Nu putem trăii ca niște oameni normali și civilizați fiindcă noi trebuie să ne cultivăm tot soiul de frici apocaliptice. Este mai comod. Scriem mereu despre criza de autoritate în România. Cred că cea mai gravă criză privește autoritatea rațională. Vocile cele mai nemediatizate, mai palide, mai timide, mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
respectul naște respect. Sper că noaptea de 26 noiembrie ne-a trezit și maturizat brusc și pe noi cei care, în calitate de „călăreți pe caii albi ai tranziției”, nu am fost în stare să ne punem know-how-ul în slujba unei politici civilizate, cârcotind pe margine cu o superioritate iresponsabilă. Cred că toți cei care au influență publică și vor îndemna oamenii să nu mai voteze de loc, continuându-și politica de Casandre distructive, se fac responsabili de îndemn la anarhie și colapsul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
opinie? Dar cu cei care confundă libertatea de exprimare cu cea de a calomnia și insulta? Ca să dau exemplul articolului înainte pomenit, cel despre cei 10 ani pierduți, aș fi putut să-i răspuns domnului „Gheorghe”, autorul unor opinii foarte civilizat exprimate, că nu am invocat mentalitatea și incultura drept cauze ale stagnării, ci interesele politice directe ale unor categorii vaste de cetățeni. I-aș mai fi spus că nu disculp politicienii. Cine îmi cunoaște activitatea profesională și cea publicistică știe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ale stagnării, ci interesele politice directe ale unor categorii vaste de cetățeni. I-aș mai fi spus că nu disculp politicienii. Cine îmi cunoaște activitatea profesională și cea publicistică știe că afirmația este corectă. Aș fi îmbrățișat parțial ideea la fel de civilizat exprimată a unui alt comentator fără nume și pseudonim care socotește că principala responsabilitate pentru întârziere aparține politicienilor (mineriade, capturarea statului de către politicieni veroși, reaua-voință a clasei politice, dezinformarea). Desigur, responsabilitatea le aparține în cea mai mare măsură, dar explicația
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exemplu, cazul unor universități private). În sectorul public însă, această luptă practic nici nu a început mai mult decât prin cârcoteli interne și critici palide în presă. Există temeiuri serioase să susținem că o societate are o dezvoltare generală liberă, civilizată și prosperă atunci când regulile ei de bază sunt concurența (indiferent de forma de proprietate), aplicarea standardelor profesionale, informarea corectă și protecția consumatorilor (beneficiarilor). Aceste reguli trebuie respectate indiferent de natura proprietății, indiferent dacă avem de-a face cu sectorul privat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nereligiozității frizează comportamente NKVD-iste, se aseamănă celor care au condus prin acțiunile lor la milioane de morți în Gulaguri, cert este „moral idiot” și, bineînțeles, locul comun: este comunist. În final expediază propria soluție pe care era mult mai civilizat și mai profesional să o argumenteze și realmente merita discutată: „Fiecare comunitate ar trebui să decidă ce face cu icoanele, fiecare școala în parte (prin consiliile părinților sau adunările elevilor)”. Dar de ce să dezvolți argumente când, probabil, nu asta voia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu există soluții individuale. Întodeauna există soluții individuale. Și în comunism erau soluții individuale. Dar erau de ajuns? Puteau acele soluții să schimbe o societate? Dacă țara asta nu și-ar fi ratat toate modernizările și ar fi o țară civilizată... Eu sunt din județul Hunedoara și mă cutremur în legătură următorul caz: mă duc sistematic la Sarmisegetusa Regia, lângă Hațeg. Mă uit, a nu știu câta oară, la terme, viaducte, băi și la tot sistemul de locuire igienică din forumul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de lucru. Masa de imigranți a depășit marginile centrului locuit. În periferii s-au înmulțit căsuțele, barăcile, colibele. Înainte ca Administrația orășenească să intervină pentru a reglementa și urbaniza aceste aglomerate urbane, Comunitatea ecleziastică a încercat să împlânte un suflet civilizat și creștin în mijlocul acestora. La inițiativa cardinalului Schuster a apărut «Comitetul noilor biserici», care s-a îngrijit de construirea a 14 noi biserici în periferii. Prima din această serie a fost construită la marginile Parcului Lambro, la răzorul dinspre Crescenzago
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Rănit extrem de grav în războiul din '14 '18, foarte patriotul ambasador dorea ca țara sa să fie imaginea loialității, iar valorile morale, respectate și întărite, să fie instrumentul care să redea Germaniei, în ordine și stimă, locul de mare putere civilizată într-o Europă aflată în refacere. De aceea, perspectiva venirii la putere a lui Hitler îi apărea ca o dezonoare și un dezastru. Se știe cu cît curaj Hasselt a luptat pentru idealul său, cu cîtă claritate a văzut goana
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și desfătare. Înghițeam în sec. Doar ochii ne erau umezi. De invidie. Pe scenă, actori unguri se încrucișau cu actori de alte naționalități. Își făceau semne și schimbau între ei câteva cuvinte. Vorbeau aceeași limbă: engleza. Erau foarte politicoși. Foarte civilizați. — Cine e maghiar printre dvoastră? a întrebat o voce poate în maghiară, poate în engleză. Uneori seamănă. Oricum, noi toți am înțeles întrebarea. Era o întrebare importantă. O întrebare esențială care se adresa, fără îndoială, publicului. — Cine e maghiar, a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
te lasă să te plictisești o clipă. Cînd aterizezi pe Otopeni după o lună de absență, ai nevoie de picioroange pentru a ajunge pînă la mașină, într-o parcare lacustră. Pornești și vrei să ieși, crezi că vei plăti parcarea civilizat, din mașină, dar nu e cu putință. Un tip fluieră după tine ca după oi, nu e bine așa, procedura e alta. Trebuie să mergi pe jos prin băltoace pînă la o gheretă aflată la vreo sută de metri. Văzută
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ale vremurilor apuse. în anii ’70, Uganda era condusă de sîngerosul dictator Idi Amin Dada. Tip provenit dintr-o familie cu dare de mînă, a făcut box de performanță, dar a și moțăit prin amfiteatrele unor universități celebre din lumea civilizată. A venit la putere pe cale violentă, a pus talpa pe gîtul poporului, în timpul unei revolte populare, armata fidelă lui trecînd prin sabie peste 300 000 de oameni. A avut un harem consistent, cu vreo 40 de neveste care i-au
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]