KorAP: Find »[drukola/base=clorură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...168 169 170 ...275 >

6,870 matches

Corola-website/Law/269235_a_270564

10 - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------- *1) Măslinele verzi condimentate sunt obținute din măsline verzi, supuse unui tratament special, prin adăugarea unui lichid de umplere ce conține substanțe vegetale aromatice și eventual oțet. c) Atunci când măslinele sunt conservate prin pasteurizare (toate tipurile comerciale), conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiția ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire a măslinelor pasteurizate poate să nu conțină clorură de sodiu, dar în aceste condiții limita maximă a pH-ului

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
Atunci când măslinele sunt conservate prin pasteurizare (toate tipurile comerciale), conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiția ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire a măslinelor pasteurizate poate să nu conțină clorură de sodiu, dar în aceste condiții limita maximă a pH-ului trebuie să fie 4. ... d) În cazul măslinelor negre, conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire a măslinelor pasteurizate poate să nu conțină clorură de sodiu, dar în aceste condiții limita maximă a pH-ului trebuie să fie 4. ... d) În cazul măslinelor negre, conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 5,5. ... e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentație lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
5,5. ... e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentație lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic. ... f) În cazul măslinelor sterilizate nu este impusă o valoare pentru conținutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 8. ... Anexa 5 ------- la normă -------- CERINȚE ORGANOLEPTICE. CALITATE 1. Măslinele de masă trebuie să se înscrie în limitele maxime de toleranță a defectelor specificate în tabelul nr.

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
Corola-website/Law/269224_a_270553

cu adaos de sare: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C-1), în care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul

NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269224_a_270553]
care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1

NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269224_a_270553]
cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C - 1) - (Z - 2), în care: S(1), C, 1 și 1,2 au

NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269224_a_270553]
Corola-website/Law/269222_a_270551

cu adaos de sare: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C-1), în care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul

NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269222_a_270551]
care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1

NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269222_a_270551]
cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C - 1) - (Z - 2), în care: S(1), C, 1 și 1,2 au

NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269222_a_270551]
Corola-website/Law/269226_a_270555

cu adaos de sare: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C-1), în care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul

NORME din 13 septembrie 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269226_a_270555]
care: S(1) - conținutul de substanță uscată solubilă, în procente, corespunzător gradelor citite la refractometru, cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1

NORME din 13 septembrie 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269226_a_270555]
cu corecția de temperatura pentru 20°C; C - conținutul total de clorura de sodiu, în procente, determinat conform STAS 5953/85; 1 - conținutul mediu de clorura de sodiu din tomate, în procente; 1,2 - grade refractometrice corespunzătoare unui procent de clorura de sodiu. B. Determinarea conținutului de substanță uscată solubilă la sucul de tomate cu adaos de sare și zahăr: Substanța uscată solubilă = S(1) - 1,2 (C - 1) - (Z - 2), în care: S(1), C, 1 și 1,2 au

NORME din 13 septembrie 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269226_a_270555]
Corola-website/Law/269047_a_270376

ternar de tip NPK (20.20.20); - nitrofosfatii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrășăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul și fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; - azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrășământ binar de tip NK, ce conține 13,5% N și 44-46% K(2)O); - metafosfatul de potasiu (0.55.37

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrășăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziție aceeași compuși ca și nitrofosfații de tip NP, prezentând, în plus și compuși cu potasiu sub formă de clorură, sulfați, azotați, fosfați; în practică se întâlnesc și variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). Cele mai uzuale îngrășăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 4.5

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
în special cu cele fosfatice. Aceasta permite reducerea│ │dozelor de cu 20 - 50%, fără ca sporul de producție să scadă. Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu și de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la care contribuie și radicalul SO(4)^-2. ● Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat. - Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
amonificare, nitrificare și levigare, precum și conversia fosfaților solubili în fosfați insolubili, sunt încetinite, și astfel rata de utilizare a nutrienților este mai mare decât cea din îngrășămintele minerale. Anexa 5 Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare - Clorura de potasiu - conține cca. 58-63% K(2)O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C și 56,7 g/100 g apă la 100°C) și higroscopică, fapt pentru care este mai puțin indicată

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

ternar de tip NPK (20.20.20); - nitrofosfatii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrășăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul și fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; - azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrășământ binar de tip NK, ce conține 13,5% N și 44-46% K(2)O); - metafosfatul de potasiu (0.55.37

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrășăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziție aceeași compuși ca și nitrofosfații de tip NP, prezentând, în plus și compuși cu potasiu sub formă de clorură, sulfați, azotați, fosfați; în practică se întâlnesc și variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). Cele mai uzuale îngrășăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 4.5

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
în special cu cele fosfatice. Aceasta permite reducerea│ │dozelor de cu 20 - 50%, fără ca sporul de producție să scadă. Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu și de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la care contribuie și radicalul SO(4)^-2. ● Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat. - Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
amonificare, nitrificare și levigare, precum și conversia fosfaților solubili în fosfați insolubili, sunt încetinite, și astfel rata de utilizare a nutrienților este mai mare decât cea din îngrășămintele minerale. Anexa 5 Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare - Clorura de potasiu - conține cca. 58-63% K(2)O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C și 56,7 g/100 g apă la 100°C) și higroscopică, fapt pentru care este mai puțin indicată

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Corola-website/Law/269233_a_270562

aceste măsline prezintă un aspect zbârcit sau încrețit, dar cu pielița intactă. ... d1) Măsline negre tratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe ferme, practic coapte, care după un tratament slab alcalin sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d2) Măsline negre netratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
pielița intactă. ... d1) Măsline negre tratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe ferme, practic coapte, care după un tratament slab alcalin sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d2) Măsline negre netratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]