7,605 matches
-
3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese, potențialități ce trebuie cunoscute și valorificate de facilitator în cadrul proceselor de predare-învățare. Cultura reprezintă totalitatea tiparelor comportamentale achiziționate și comunicate în mod social. Orice societate are o cultură dominantă care se regăsește în normele de comportament, iar această cultură se infiltrează și în relația de predare-învățare, prin interacțiunile directe profesor-elev sau prin produse de genul curriculumului (Sava
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiunilor unui program tradițional. Analiza nevoilor se face prin metode diferite la nivel individual, organizațional și comunitar. Potențialele obiective sunt divizate în categorii educaționale și operaționale. Nevoile identificate devin obiectivele programului. În ceea ce privește evaluarea, autorul recomandă metodele cantitative pentru măsurarea schimbărilor comportamentale și evaluarea realizată de cursanți în cazul în care dorim măsurarea procesului de autodezvoltare. Modelul Kidd (1973)tc "Modelul Kidd (1973)" Kidd este, probabil, cel mai eclectic dintre autori. În abordarea sa matematică de planificare, Kidd se deosebește prin centrarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metaforă ce descrie organizația în ansamblul ei, suprapunându-se total peste aceasta (organizația ca fenomen cultural). Pentru a analiza o organizație de educație a adulților din perspectiva culturii organizaționale, se preferă o analiză pe niveluri a valorilor care generează caracteristicile comportamentale. Metodele de cercetare cele mai obișnuite constau în observații structurate, analiza documentelor organizației (statut, regulament de organizare și funcționare, regulament de ordine interioară, rapoartele de activitate), interviuri și chestionare. Desigur, există și metodologii mai complexe, cum ar fi, de exemplu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și schimbarea acestora, este un demers mult mai dificil. Putem realiza acest lucru prin descrierea comportamentelor pe care le urmărim, plecând de la ideea că spunem despre cineva că demonstrează o anumită atitudine dacă observăm la acea persoană mai multe „secvențe” comportamentale ce corespund abordării cerute într-o sarcină sau activitate. Abilitatea de a reuși, în a cărei structură se regăsesc elemente din toate cele trei arii, face referire la aplicarea unor serii de cunoștințe și deprinderi la situații specifice, reclamând gândire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai numeros, se poate face apel la filme sau înregistrări video pentru prezentări. Principalul avantaj este acela că permite întreruperea sau repetarea filmului, explicații suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă o atitudine atât față de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne evaluăm emoțiile și le canalizăm în direcția obținerii unor rezultate și performanțe bune sau, cel puțin, scontate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte nu presupune doar ceva în plus față de ceea ce aceasta știe deja, ci urmărește transformarea, într-o nouă perspectivă, a cunoștințelor și deprinderilor existente, fiind vorba, de fapt, despre o restructurare a cunoștințelor sau chiar a unor modele cognitive și comportamentale, în momentul în care acestea devin ineficiente într-o anumită situație. Învățarea la vârsta adultă, comparativ cu învățarea la copil, are un specific aparte, determinat de o serie de variabile majore, și anume: - contextul (care face învățarea să devină imperioasă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese, potențialități ce trebuie cunoscute și valorificate de facilitator în cadrul proceselor de predare-învățare. Cultura reprezintă totalitatea tiparelor comportamentale achiziționate și comunicate în mod social. Orice societate are o cultură dominantă care se regăsește în normele de comportament, iar această cultură se infiltrează și în relația de predare-învățare, prin interacțiunile directe profesor-elev sau prin produse de genul curriculumului (Sava
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiunilor unui program tradițional. Analiza nevoilor se face prin metode diferite la nivel individual, organizațional și comunitar. Potențialele obiective sunt divizate în categorii educaționale și operaționale. Nevoile identificate devin obiectivele programului. În ceea ce privește evaluarea, autorul recomandă metodele cantitative pentru măsurarea schimbărilor comportamentale și evaluarea realizată de cursanți în cazul în care dorim măsurarea procesului de autodezvoltare. Modelul Kidd (1973)tc "Modelul Kidd (1973)" Kidd este, probabil, cel mai eclectic dintre autori. În abordarea sa matematică de planificare, Kidd se deosebește prin centrarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metaforă ce descrie organizația în ansamblul ei, suprapunându-se total peste aceasta (organizația ca fenomen cultural). Pentru a analiza o organizație de educație a adulților din perspectiva culturii organizaționale, se preferă o analiză pe niveluri a valorilor care generează caracteristicile comportamentale. Metodele de cercetare cele mai obișnuite constau în observații structurate, analiza documentelor organizației (statut, regulament de organizare și funcționare, regulament de ordine interioară, rapoartele de activitate), interviuri și chestionare. Desigur, există și metodologii mai complexe, cum ar fi, de exemplu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și schimbarea acestora, este un demers mult mai dificil. Putem realiza acest lucru prin descrierea comportamentelor pe care le urmărim, plecând de la ideea că spunem despre cineva că demonstrează o anumită atitudine dacă observăm la acea persoană mai multe „secvențe” comportamentale ce corespund abordării cerute într-o sarcină sau activitate. Abilitatea de a reuși, în a cărei structură se regăsesc elemente din toate cele trei arii, face referire la aplicarea unor serii de cunoștințe și deprinderi la situații specifice, reclamând gândire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai numeros, se poate face apel la filme sau înregistrări video pentru prezentări. Principalul avantaj este acela că permite întreruperea sau repetarea filmului, explicații suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
componenta care se referă la activitatea de constatare de către educator a cantității și calității cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor dobândite de elev până în momentul evaluării; * aprecierea - componenta care presupune evidențierea și estimarea gradului de pregătire a elevului, valorizând volumul achizițiilor informaționale și comportamentale; * notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
de evaluare. Analiștii clasifică strategiile de evaluare, având în vedere două repere principale: 1. Din perspectiva cantității de informație sau a experienței încorporabile de către elevi, se disting două tipuri de evaluare: * evaluarea parțială, în care se verifică elemente cognitive sau comportamentale secvențiale și care se realizează prin ascultarea curentă, probe scrise, probe practice curente; * evaluarea globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi obișnuite prin cumulare și care se realizează prin examene și concursuri. 2. Din perspectiva
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
se află în dialog cu evaluatorul său și se organizează singur; ( oferă posibilitatea de sprijinire a elevilor în variante multiple, în scopul ameliorării învățăturii; ( permit elevului să-și evidențieze trăsături proprii de personalitate; * îi permit evaluări de ordin atitudinal și comportamental. Prin verificarea orală, se formulează cerințe de tipul: Enumeră! Explică! Compară! Clasifică! Dacă la clasele I-II, la întrebarea unică se primește răspuns unic, treptat, la clasele mai mari, întrebarea cere răspunsuri multiple, pe măsură ce elevul dobândește o capacitate de receptare
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
impus diversificarea metodelor de evaluare, prin adăugarea metodelor alternative (complementare) de evaluare la cele tradiționale. În acest mod, finalitățile evaluării devin: * cunoștințe și capacități; * atitudini (practice, sociale, științifice); * interese; * capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale și comportamentale). Metodele alternative de evaluare sunt: a) Observarea sistematică a comportamentului elevului în cursul activității didactice, prin: fișa de observații curente; fișa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final de ciclu
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]