8,920 matches
-
un randament individual scăzut în activitate; cum e și firesc, aceste aspecte vor aduce prejudicii tuturor celor care sunt angajați în forma respectivă de activitate. Suntem, astfel, în fața a ceea ce se cheamă sursa conflictelor intersubiective, dar și a celor intrasubiective (conștientizarea propriei incompetente profesionale poate determina trăirea intensivă a unui sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la; fel de importante, dar alese pe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a constatat o slabă legătură (corespondență) între dificultatea reală, a operației (judecată după opinia chirurgilor) și gradul neliniștii (îngrijorării, fricii) pacientului. O explicație a acestui fapt poate consta în diferența de pregătire medicală dintre chirurg și pacient, deosebire care explică conștientizarea de către primul a gravității și implicațiilor operației respective și neputința celui de-al doilea de a prevedea natura bolii și consecințele operației. Ca urmare, pacientul care prezintă o excrescență suspectă, dar nedureroasă, față de care nu manifestă îngrijorare deoarece nu bănuiește
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrante; apoi de momentul când aceste influențe intervin; de câmpul de forțe psihice asupra cărora ele se exercită; în sfârșit, de factori de ordin subiectiv, în acest ultim caz prezentând importanță întreaga personalitate a subiectului frustarnt (felul în care realizează conștientizarea situației, sensibilitatea, complexitatea motivației, sistemul de atitudini față de sine și față de ceilalți etc.). Angajarea, de exemplu, a „frustrației” pe traiectoria unei „spirale ascendente” - când contrarierea/blocarea unui obiectiv propus are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
discernământ al influențelor exterioare, când lipsește capacitatea stăpânirii de sine (a dominării mai ales a trăirilor afective intense), sau când, datorită unei înzestrări a psihicului individual cu o sensibilitate mai mare, tensiunea afectivă, născută în „situația de frustrare”, determină o conștientizare excesivă a „pericolului”, fapt care duce la agravarea pericolului real și la sporirea tensiunii afective. La fel se întâmplă atunci când frustrarea depășește anumite limite, devenind stresantă, sau când persoana nu este ancorată în activitateprin motive suficient de stabile și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de conducere și control al conduitei), al „maturității” afective, axiologice etc. Alături de condițiile social-economice, culturalell și educative, un roll hotărâtor în dezvoltarea personalității și, implicit, în transformarea calitativă a conținutului „fenomenului de frustrație”, îl au la acest nivel, „procesul de conștientizare” (care determină, prin intermediul principiilor, aprecierile morale, și a sistemelor de referință pe care le presupune transformarea calitativă a propriilor trăiri psihice, subordonarea lor normelor de nivel superior), și sistemul „dominantelor” în jurul cărora se organizează întreaga personalitate. Putem afirma, așadar, că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modalități menite să asigure o adaptare activă, creatoarae, printr-un proces dublu de „asimilare” și „acomodare” (de „feed-back”comunicațional între persoană și mediu). Fenomenul frustrației se exprimă, deci, la acest nivel, pe un plan psihologic nou, superior, ca act de conștientizare atât a importanței scopurilor și motivelor individuale, cât și a importanței aspirațiilor și trebuințelor societății și umanității. Altfel spus, „fenomenul frustrației” ajunge să desemneze, acum, acel „raport social și conștient”, de care vorbea V. Pavelescu, între „ceea ce ni se cuvine
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sociale. Ne propunem să urmărim, în continuare, tocmai modul în care unele modificări (mai precis, insuficiențe sau dezvoltări anormale) apărute în planurile afective, moral-volitiv și motivațional ale vieții sufletești influențează în sens negativ realizarea acelor procese psihologice (ex. autoaprecierea obiectivă, conștientizarea scopurilor sociale etc.), care reprezintă condiții ale unei integrări armonioase în sistemul de cerințe și de exigențe ale „moralei sociale”. Constatările făcute ne vor permite, apoi, să facem referiri și la unele măsuri de profilaxie a „frustrației”, adică la acele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceste tipare după modelul normelor sociale). Când un sentiment devine „obiect de conștiință”, adică supus unui act de cunoaștere, omul are posibilitatea să io o atitudine față de propriile sale trăiri afective, să reacționeze „afectiv la un fenomen afectiv”. Actul de conștientizare poate fi realizat la un grad mai coborât sau mai ridicat de profunzime, ceea ce are drept consecințe o „etajare” a sentimentelor pe niveluri diferite de realizare: de la cel biologic, primar, până la cel intelectualizat și obiectivat. De exemplu, cazul în care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
echilibrat de cerințe față de sine și față de asemeni, precum și absența unei integrări superioare în viața socială și de familie (care înseamnă „angajare” și „cooperare”) - iată semnele incontestabile ale unei insuficiente maturizări afective. Sentimentele devin constante, stabile, numai prin actul de conștientizare (adică de „intelectualizare” și „obiectivare” a trăirilor afective), care permite clasificarea sensului și a semnificațiilor propriilor stări și reacții afective în contextul unui sistem de valori sociale, culturale și morale. 2) Neintegrarea socio-profesională etse, deasemenea, și rezultatul unor deformații produse
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însumi milă mi-a fost? Mi-a năzărit că-n cort intrat-au toate Nălucile acelor morți prin mine, Amenințând că mâine răzbunarea Pe creștetul lui Richard va cădea”. Un fenomen psihic asemănător de reducere, prin intermediul unui efort propriu de conștientizare, a unui „Eu” orgolios și hipertrofiat la măsura unor sentimente firești și normale, are loc în cazul regelui Lear. Caracterul acestui rege era — ne spune W. Shakespeare — puternic atins de morbul trufiei, înfumurării, aroganței: el considera că regalitatea este un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anume de viață (ex. atunci când un prieten i-a făcut cunoștință pe stradă cu o tânără mai emancipată), va diseca / analiza în mod excesiv această nereușită de moment (ex. lipsa spontaneității, a umorului) transformând-o prin acest act de repetată conștientizare în finalul ??188 unui șir de alte nereușite în situații asemănătoare; efectele timidității (diferitele reacții neadecvate) se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-se mereu frustrate în așteptările și drepturile lor. Pentru prima situație sunt caracteristice, așadar, acele persoane care au ajuns — datorită altruismului lor ridicat, sau datorită unor influențe educative de un anumit fel — la un exces de scrupulozitate morală, la o conștientizare atât de profundă a importanței îndatoririlor și a obligațiilor care le revin în cadrul acestui schimb de „drepturi” și „obligații”, pe care-l au în mod normal în comunitatea în care trăiesc, încât cea mai mică abatere de la aceste îndatoriri este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care conferă acestor reguli o mare putere. Apariția „sentimentului de vinovăție” este legată îndeosebi de acea etapă a dezvoltării psihice a copilului în care acesta este capabil de a adopta un cod etic de reguli liber acceptate, de a realiza conștientizarea importanței faptului de a se simți dator de a se comporta potrivit unor norme și principii morale, care aparțin comunității în care trăiește. Faptul acesta de a fi ajuns la stadiul formării unei responsabilități morale îl face pe copil capabil
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care copilul devine capabil de a depăși morala în care domină raporturile de constrângere, autoritarismul, obligativitățile severe impuse din exterior, și de a se angaja într-o morală a „cooperării”, sentimentul de culpabilitate se constituie mai ales ca reflex al conștientizării abaterii de la normă, de la principiile moralei reciprocității și ale cooperării, de la regulile care exprimă necesitatea integrării și a cooperării sociale. Mai mult chiar, în perioada adolescenței, când predominante devin actele de autonomie a conștiinței individuale (devenită capabilă de a evalua
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
familie. La adolescent, la care se constituie, în strânsă legătură cu afirmarea progresivă a independenței personale, acea conștiință a răspunderii și a obligațiilor față de societate, sentimentul de culpabilitate poate apărea, la un moment dat, ca o expresie tocmai a acestei conștientizări excesive a răspunderii și a îndatoririlor de cetățean, pe care trebuie să le dovedească orice tânăr. Cel mai mic rabat de la aceste răspunderi și îndatoriri, comis în mod voluntar sau în mod neintenționat (într-un moment de slăbire a vigilității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
just. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile între indivizi și în relațiile între individ și comunitatea în care trăiește. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivațiile individuale, cât și a aspirațiilor și a trebuințelor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat familial, profesional și social. Nevoia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938, Oxford Univ. Pres, New York. Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din unitatea cu subiectul”, se realizează în momente se maximă conștientizare și d parte pare subiectivă din partea persoanei, deoarece presupune modificarea montajului și reorientarea disponibilității lor psihice. În concepția lui D.H. Uznadze, „montajul „ („ustanovka”) reprezintă acea stare pregătitoare 9de așteptare activă), preacțională, determinată de disponibilitățile psiho-fiziologice care orientează și susțin realizarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au stipulat explicit interzicerea folosirii forței ca principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. Dar abia în primii ani ai deceniului șapte al secolului trecut, după criza cubaneză, s-a impus în literatura de specialitate conștientizarea faptului că armele racheto-nucleare de distrugere în masă anulează eficacitatea războiului nuclear ca metodă de rezolvare a problemelor internaționale contemporane. Deși lumea în care trăim este plină de contradicții, nici una nu pare mai aberantă ca aceea dintre formidabila putere de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulgeră; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr. Consolidând această semnificație, verbul «a resuscitaă înseamnă, conform etimologiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în propuneri de intervenție ameliorativa precum: Dezvoltarea unor programe de training adecvate, elaborarea unor instrumente eficiente în însușirea și dezvoltarea abilităților de comunicare în practică medicală Strategii de intervenție organizațională pentru reducerea efectelor stresului profesional la medicii practicieni Identificarea și conștientizarea importanței elementelor ce intervin în comunicarea în practică medicală (la toate nivelele, dar în particular în relația medic-pacientă Descrierea organizației în care a avut loc cercetarea Studiul de față a fost efectuat într-o clinică particulară care funcționează din 1995
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
1993Ă. Obiectivul principal al acestei cercetări a vizat stabilirea relației dintre inteligența emoțională și confortul psihosomatic (anxietateaă medicilor practicieni, confort mediat de atitudinea față de stres. Ca obiective secundare s-a urmărit investigarea influenței unor dimensiuni ale inteligenței emoționale (empatia, prejudecățile, conștientizarea emoțiilor etc.Ă asupra nivelului de anxietate resimțit de medici an activitatea profesională. În cadrul comunicării în relația medic-pacient empatia, lipsa prejudecăților, controlul emoțiilor negative sunt elemente esențiale în stabilirea unei relații terapeutice, la fel de importantă ca si culegerea și prelucrarea informațiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai puțin de latura umană, a relației. Testul QE a relevat câteva aspecte surprinzătoare, care se pt constitui în direcții de cercetare ce ar putea oferi informații utile în viitor. Scorurile cele mai ridicate s-au obținut la următoarele dimensiuni: Conștientizarea propriilor emoții și răspunsuri echilibrate la situațiile stresante sau critice. Implicarea în situații noi, în relații interpersonale. Investiția în dezvoltarea personală. Scoruri medii s-au identificat la: Optimism, capacitatea de a persevera fără blamare sau demoralizare. Motivația intrinseca pentru strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
eficiența(muncitor, organizat, disciplinat, realist, rigurosă, modern (liberală. Aceste dimensiuni sunt de natură caracteriala și lor le corespund valori. În rândul populației se resimte în mod clar nevoia de schimbare culturală în sensul valorilor europene pentru rezolvarea problemelor societății românești. Conștientizarea deficiențelor sub aspect valoric în rândul românilor reprezintă un factor de reducere a rezistenței la schimbare culturală. După ce am abordat valorile de la toate nivelele vieții sociale în continuare ne vom referi la problematică schimbării sociale ridicată de integrarea europeană a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]