4,459 matches
-
E 403, E 404, E 406, E 407, E 407a, E 410, E 412, E 413, E 414, E 415, E 417, E 418 și E 440 nu se utilizează la fabricarea minijeleurilor, definite în acest ordin ca jeleuri de consistență dură, conținute în minicupe sau minicapsule semirigide, ingerate dintr-o singură înghițitură, după introducerea în gură prin presarea minicupei sau minicapsulei." 4.2. În tabel, după punctul "E 461 Metilceluloză" se introduce un nou punct cu următorul cuprins: "E 462
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192901_a_194230]
-
E 403, E 404, E 406, E 407, E 407a, E 410, E 412, E 413, E 414, E 415, E 417, E 418 și E 440 nu se utilizează la fabricarea minijeleurilor, definite în acest ordin ca jeleuri de consistență dură, conținute în minicupe sau minicapsule semirigide, ingerate dintr-o singură înghițitură, după introducerea în gură prin presarea minicupei sau minicapsulei." 4.2. În tabel, după punctul "E 461 Metilceluloză" se introduce un nou punct cu următorul cuprins: "E 462
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192915_a_194244]
-
temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului în acest „rezervor” personal al comunicării, dincolo de „fondul principal de cuvinte”, tot felul de semne/semnale, mai mult sau mai puțin utile/relevante, interiorizate voluntar sau involuntar, sistematic sau ocazional, creând astfel zone
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere, a unei zone comune a celor două repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru adulți/formatorul (al cărui repertoriu de semne este de așteptat să fie, totuși mai uniform și mai omogen în amplitudinea și consistența lui) nu cunoaște suficient de bine specificul, „topografia” repertoriului de semne al cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului în acest „rezervor” personal al comunicării, dincolo de „fondul principal de cuvinte”, tot felul de semne/semnale, mai mult sau mai puțin utile/relevante, interiorizate voluntar sau involuntar, sistematic sau ocazional, creând astfel zone
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere, a unei zone comune a celor două repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru adulți/formatorul (al cărui repertoriu de semne este de așteptat să fie, totuși mai uniform și mai omogen în amplitudinea și consistența lui) nu cunoaște suficient de bine specificul, „topografia” repertoriului de semne al cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spectacol de puternică și modernă originalitate.[...] (Nicolae Ulieriu) George Constantin Colonelul Măruță, Octavian Cotescu Primarul și Victor Rebengiuc Eroul orb Înghițitorul de săbii cel de-al doilea film semnat de Alexa Visarion, a stârnit discuții, comentarii, controverse aprinse în jurul scenariului, consistenței dramaturgiei, modalității regizorale, dar pe deasupra tuturor a plutit sentimentul clar că ne aflăm în fața unui eveniment cinematografic. Eveniment, în sensul că filmul are ceva special și iese în afara locurilor comune cu care ne-am obișnuit de atâta amar de vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener de comunicare, acesta este la fel de important ca ideea, conținutul, ce poate fi comunicat. De altfel, în neurobiologie (Siegel, 2006) se consideră că, pentru o funcționare sănătoasă, este necesară satisfacerea a trei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Tratatul de aderare constituie un tratat internațional interstatal plurilateral, încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte și România și Bulgaria, pe de altă parte și constă într-un ansamblu ordonat de documente, de o întindere și consistență nemaiîntâlnită (mult mai extinsă decât a Tratatelor de aderare a celor noi zece state membre ce au aderat la Uniunea Europeană, la 1 mai 2004). Documentul Tratatul de aderare este, mai întâi de toate, un tratat internațional care a fost încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe care îl are un actor social față de grupul său de apartenență, deci în definirea identității sale (vezi și Tajfel, 1974). Toate interacțiunile umane, între indivizi, grupuri, indivizi și grupuri presupun asemenea construcții mentale. Ele se prezintă ca având o consistență proprie, ca produse ale acțiunii și comunicării. Reprezentările sociale "constituie o parte a universului individual al fiecăruia dintre noi, existând sub formă de idei, concepte, categorii sau motive, sub forma unor sentimente colective și a unor expresii ale emoțiilor fixate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ideea identităților multiple își are sursa în confuzia definirii intern-extern sau hetero- și autoidentificare; cu alte cuvinte, chiar dacă pentru observatorul extern fețele identitare ale persoanelor sau grupurilor par multiple și uneori disparate, pentru subiect sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor, trăirile și planul intereselor lumești) în capitolul 4 -, dar și tripla stratificare a ontologiei în realismul critic (Bhaskar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trăim. Mă rog, dacă n-ar fi existat el, altul, la fel de harnic, ar fi fost inventat de regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Lucian Boia în alte locuri din volumul său) nu poate fi stabilită decât pe baza unor principii și reguli comune de alcătuire și "funcționare". Permisivitatea graniței nu înseamnă instalarea în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații "trăite" sub o formă asemănătoare senzației, dar substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pulverizare foliară și de adăugare a îngrășămintelor în apa de irigație); - "asimilabilitate" - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură; - "bălegar" - amestec de dejecții solide și lichide cu așternut și resturi de hrană, care îi dau o consistență solidă - "cerințele culturii" - cantitatea de îngrășăminte cu azot necesară formării producției principale și secundare; - "compus cu azot" - orice substanță conținând azot, alta decât azot gazos molecular; - "conținut declarat" - indicare a cantității, formei și solubilității elementelor nutritive, garantată în limitele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
condensare sau asociere, precum și superfosfatul de oase pot fi clasificate prin acord ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
mediului. c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) ... Producția animalieră se dezvoltă în gospodării individuale și în ferme mari de creștere a animalelor. O consecință importantă constă în acumularea în cantități mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrășăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. *Font 8* Încărcarea resurselor de apă cu nutrienți proveniți din deversările dejecțiilor de la fermele de │ │animale este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
aplicare este prezentată în Anexa 3. c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]