5,260 matches
-
o lume În care totul se mănâncă... Într’un cuvânt, Îi place să schimbe totul, dar În drumul lui are În față pădurea, iar În spate deșertul. O fi prietenul nostru țap ispășitor, dar nu și oaie neagră, căci e deștept, iar prin asta produce schimbarea, adică esența vieții, cu mult mai eficient decât oricare altcineva, dar desigur cât poate și știe mama lui. S’ar putea Însă să fie mai deștept decât l’a vrut mămica, iar atunci va fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țap ispășitor, dar nu și oaie neagră, căci e deștept, iar prin asta produce schimbarea, adică esența vieții, cu mult mai eficient decât oricare altcineva, dar desigur cât poate și știe mama lui. S’ar putea Însă să fie mai deștept decât l’a vrut mămica, iar atunci va fi obligat mâine să folosească acest plus pentru a se Întreba dacă schimbarea n’a fost prea rapidă, transformându-se În bumerang. Dacă-l considerăm pe odiosul „escu“ ca o excepție care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un grefier care-i citește sentința; ba chiar fumându-și - subliniez - ultima țigară, aflat În situația când aparține singurei specii care nu doar conștientizează dar chiar anticipează. Indiferent de păcatul aceluia - În fond un tâmpit de delincvent -, administratorul dreptății - om deștept - abia așteaptă șă-și demonstreze astfel ferocitatea. Omul nu e rău În sine, În biologicul lui. Răutatea aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l neutralizeze, primul pas spre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o constantă, ci se modifică În timp, atât prin devenirea posesorului, cât și prin influența - pe aceeași cale - a ceea ce e În jur. Și așa este posibil ca, dacă partenerul a fost ales În baza unor criterii subiective: frumos ori deștept, ori cu bani, să aibă loc În timp o compatibilizare, cel mai „slab“ devenind copia celuilalt. Faptul are loc nu doar În cadrul unui cuplu, dar chiar Între prieteni. Compatibilitatea se traduce În oscilații ale caracterului biocâmpului comun, care reproduce Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o confirmare indirectă a altei, anterioare, invenții, căci pe aceea o continuă; mă bucură și pentru că rămâne un exemplu de bionică. E bionică pentru că se inspiră de la rinichi, care elimină doar ceea ce este deșeu, păstrând ceea ce e util. Și e deștept, „știind“ că deșeul e de fapt oxidant, iar utilul reducător, la fel ca și mediul exterior, respectiv organismul Însuși. Rinichiul face aceasta asigurând, pe cale chimică, În exterior, un mediu reducător, care tentează - extremele se atrag - oxidantul deșeu dar respinge utilul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar le puneți la dispoziția oricui vrea să le valorifice, aruncându-le unde vedeți cu ochii, faceți caz, ba chiar dispută electorală, din faptul că cineva, câinele, nu le lasă pradă bacteriilor... - Lasă, Moti, dar eu am văzut un câine, deștept, care controla, rând pe rând, coșurile de gunoi de pe stradă; acelea la care ajungea. Învățase deci să valorifice și resturile puținilor civilizați. - Nu divaga. Recunoaște că În mintea voastră se poartă - chiar inconștient - o luptă; Între realitate și o imagine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sprințara veveriță - fie parșiv - ca mine, animalul din casă dar totuși nedomesticit. - Dar vezi, Moti, cîinele vagabond - cred că e flămând - mușcă; și pe mine și pe copiii mei. Așa că - până la un punct - Îi dau dreptate lui Băsescu. - Te știam deștept. Ia Întoarce-te În timp, vreo 10 milenii. Atunci trebuia să gândești, când i-ai acceptat oferta ca partener de vânătoare. Ai Încheiat - ca să-ți fie mai ușor - un fel de contract, pe care l’ai Încălcat: Sedentarizându te, trecând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde trebuie, prin cuie tot din lemn. De fapt niște cepuri care, cât de tari n’ar fi fost - dacă bârnele sunt din brad, cuiele sunt din stejar - dar totuși subțiri, se distrugeau de la o vreme. Cei vechi erau și deștepți și practici, neavând roboți care să le lase timp de omorât prin crâșme și discoteci. Și, bătut peste cel vechi, un alt cep scotea ce-a mai rămas din acela pe partea cealaltă. Totul rămânea neschimbat, iar deșeuri, precum un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a mea, Îți spun că cei vechi n’au fost proști. Și au spus panem et circenses. Adică, căci tu nu prea le ai cu latina și nici cu vorbitorii ei - dacule! -, pâine și circ. Dar pentru că nu erau la fel de deștepți ca mine, au greșit: trebuia circenses et panem. Nu te Înțeleg, Moti. Vezi că ești ca și aceia? Păi uite: Ca să nu se răscoale, deci o societate să se năruie, omul trebuie distrat. Era să spun distras. Circ deci, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la aceeași sută de femei, rămân doar 50 de bărbați. Iar o sută de femei centenare nu-și pot depăna amintirile decât la - vai de capul lor! - 20 de moșnegi, desigur tot centenari... Pentru că mai sunt, ca orice pisică, și deștept - nu degeaba numele meu latinesc e Felis catus, adică pisică isteață -, și analist, să scormon puțin la rădăcini. Rădăcini, pentru că sunt două. Una e cantitatea de apă, mai mică cu vreo 10, din corpul femeii; a doua că, așa cum spune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un fel de opaiț, dar cu fitilul băgat În măcar 100 de litri de ulei, se stingea după doar câteva ore, cel puțin așa știu din chimie, adică când mântuia oxigenul din acel spațiu etanș. Îi credeam pe chinezi mai deștepți. Dar ce te face, Cristi, să crezi că nu știau și altceva? Precum că așa se elimină tot oxigenul În folosul bioxidului de carbon, iar hoitul Împărătesc este astfel conservat. Adu-ți aminte de metoda modernă de păstrare a fructelor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva victime. Cred că asta chiar e o altfel de palmă la fund, discretă dar cu mult mai dureroasă. Sunteți prea mulți, iar Natura vă vrea, totuși, În „banca“ voastră: un animal oarecare, fie el un evoluat mamifer, fie chiar deștept, dar care a uitat să se oprească din Înmulțire. Orice specie, chiar și aceea umană, are fixat În genom totul, inclusiv numărul optim peste care Natura intervine, de pildă prin molime: ce altceva sunt cancerul, bolile de inimă și ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hăt departe, ba chiar și dormeau În post taman când careva venea la furat. Deh! Tentația fructului oprit... Doar că astfel nu s’a Înlocuit doar mica producție a bobului cu aceea mare a cartofului, ci și calitatea: Puținul dar deșteptul bob, atât de bogat În proteină, a cedat În fața mulților dar proștilor cartofi, amidon sadea. Și, Încă: Ca leguminoasă, bobul Îmbogățește solul În azot174, pe când cartoful Îl secătuiește; ecologicul a cedat În fața tehnologicului, iar conservarea, Îmbunătățirea chiar a ogorului, Înfăptuită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un capitol: „Postume“... Mulțumesc prietene, pentru plăcuta gâdilire a scoarței cenușii; pentru rest n’aveai destulă putere... trebuia strâns de gât cineva, dar Natura nu permite așa ceva. 1. Confesiunea unei pisici Mă cheamă Moti și sunt un motan negru și deștept (pleonasm!). Dovadă că sunt radiofonist, dar nu precum colega vărgată, Kilohertza, aceea care toarce la cabina 6, ci la microfon. Mă ocup cu ecologia, nesuferind Însă ecologiștii, dar trag pisicește spuza pe turtă, adică fac lobby, ori de câte ori redactorul nu bagă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
No, cum plecut asta la tine Kerțane ?» - »Ce mă mai întrebi asta domnule ! Dacă prea cucernicul nostru părinte Vulcan făcea o sfeștanie la care să aud cum se cântă Mântuiește Doamne poporul Tău...,iar copiii mi-ar fi cântat un Deșteaptă-te Române..., apoi știu că mi-ar fi fost haznă, dar hondromăneli din astea ungurești din care nu am înțeles aproape nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
17 februarie 1832, Geothe mărturisea: Cele scrise de mine nu le datorez numai și numai înțelepciunii mele, ci atâtor și atâtor mii de lucruri și de persoane care mi-au oferit materialul necesar. Am avut de-a face cu oameni deștepți și cu alții mărginiți; am avut de-a face cu copilandri, cu tineri și cu oameni în vârstă; toți mi-au spus ceea ce simt, ceea ce gândesc, cum trăiesc, cum lucrează și ce au învățat din viață. Și eu n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și veți vedea cât amar de poporăni încearcă să-și treacă numele în cartea de onoare a cugetării naționale! Doctorul din Natanyah vine cu propria-i viziune, cu capacitatea de sinteză inteligentă, adeseori clădită pe sugestiile paradoxului, cu finețea umorului deștept, cu știința utilizării corecte și profitabile a resurselor limbii române și, mai ales, cu necesara încărcătură culturală ce-i permite să nu redescopere Americi de mult cartografiate. Nu chiar toate panseurile sunt formidabile nici nu-i chip să emiți doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
era mare nevoie de personal calificat. Am lucrat aici 15 ani. După care a urmat altă selecție. În cadrul Inspectoratului General al Miliției - economic, cercetări, studii și documentare. Vă rog să mă credeți, nu eram dintre toate fetele nici cea mai deșteaptă, nici cea mai frumoasă, dar de muncă și de încredere mai ales, am fost tot timpul. Am ieșit la pensie cu o pensie frumoasă. Am acum 15 milioane lei vechi, adică 1500 lei noi. Și două medalii, cu premii frumoase
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-o Te-a iertat, te-a iertat... Vino iar iubito dragă, Vino, vino, vino-n crâng Vreau să te mai văd odată Și în brațe să te strâng... Mă ținea mama cu căpușorul în poală, îmi cânta - că era frumoasă, deșteaptă și harnică - iar urechiușa mea muzicală la șase-șapte anișori înregistra tot. Mai târziu, lucrând 37 de ani într-un mare colectiv de înaltă ținută militară, toți aveau o plăcere să mă asculte cum știam a cânta. Generalul Stelian, marele dirijor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bunicuța s-a chinuit singurică și i-a crescut. Și au fost copii buni - doi dintre ei, unchiul Naie era bolnav de picioare și mergea în cârje, iar cel mic, unchiul Alexandru, era un bărbat înalt și frumos, harnic și deștept. Amândoi au fost cizmari de lux în comună, foarte apreciați de cetățeni, că nu-mi pot da seama nici azi cum de realizau cizme de bărbați și ghete pentru femei, înalte, cu butoni și șireturi care duceau până la genunchi, de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de mi-au dat lacrimile gândindu-mă că trecutul anilor mi-au dat peste cap amintirile și m-am bucurat că după ani și ani îl mai aud. Nu l-am uitat, nu-l pot uita, Lidia, frumoasa făptură, înaltă, deșteaptă, s-a pierdut de tânără, păcat, păcat că tot ce-i frumos rămâne amintire și nimic nu mai revine. Îmi amintesc de toate cu mare plăcere, dar și cu mari regrete, dar cu speranța că nimic nu se pierde: Cântec
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
i-am spus bietului tată că plec să-mi fac un alt rost în viață. Dânsul, deși la 52 de ani văduv, n-a vrut să se recăsătorească. A iubit-o tare mult pe măicuța, era frumoasă, o femeie înaltă, deșteaptă, harnică. Ne-a spus la toți că el nu poate vedea o altă femeie în locul bunei mele mame, și repeta că n-ar suporta să se poarte rău cu copiii lui sau când ne ducem acasă să nu ne vadă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
drăguțul și bunul meu tată, care s-a luptat cu opt copii să le insufle cinstea și munca ? O spun, n-au ajuns savanți nici unul dintre noi, dar oameni de omenie, cinstiți, corecți și foarte muncitori, da, toți ! De la buna, deșteapta și frumoasa noastră mamă am apucat puține învățăminte, că nu-i ușor să stai să-ți înconjoare mama opt copii și un biet tată, pierdut cu gândul că ce va face cu noi, ca s-o ducem cât de cât
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu mai este ca atunci, nu mai ai cui să mai vorbești despre ele, în dezmățul dezlănțuit, când până și obiceiurile ni se poluează cu importuri fără de noimă. Sfinți pentru părinți A crescut de copil cu bunica ei, o femeie deșteaptă și harnică, văduvă din războiul din 1916, a crescut singură trei fete și un fiu. Cu mama Marcelei am copilărit, era mai mare ca mine cu trei-patru ani. Deși mama ei, Aurica, era tot copil, muncea acasă și la vie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dragă De copilă ai plecat Și cu multă dragoste Facultatea-ai terminat Ca să ai în lume parte Și de viață și de carte. Când ai zis să-ți fie bine Hop, necazul peste tine. Frățiorul tău cel bun, Inginer, băiat deștept, A căzut de-pe-avion Și viața și-a pierdut. După el vine tăicuțu El un bravnic General Care era în armată, Cu durerea de Georgică N-a putut fi suportată. Dar el n-a murit pe front Cât acolo a luptat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]