4,493 matches
-
8 se adoptă conform procedurii prevăzute la art. 20." 4. La art. 12: (a) alin. (3) se înlocuiește cu următorul text: "3. (a) În acele regiuni ale Comunității în care grupurile recunoscute de producători sunt capabile să asigure un venit decent pentru membrii lor și să administreze rațional rezerva, ajutorul se acordă numai acestor grupuri de producători. (b) În cazul în care un producător este stabilit într-un stat membru altul decât cel al grupului din care face parte, tot cuantumul
jrc3458as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88617_a_89404]
-
preț de intervenție pentru zahărul brut și, anual, pentru fiecare zonă deficitară, un preț de intervenție derivat pentru zahărul alb și, dacă este necesar, pentru zahărul brut. Prețul de intervenție trebuie fixat la un nivel care să asigure un venit decent producătorilor de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, respectând în același timp și interesele consumatorilor. De aceste garanții de preț, acordate pentru zahăr, beneficiază și siropurile de zahăr, izoglucoza și siropul de inulină, ale căror prețuri se stabilesc în funcție de
jrc5309as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90478_a_91265]
-
a elitei statului față de clasă dominantă nu mai este de ajuns că explicație unică pentru decodarea acțiunilor statului, chiar dacă scopul acestuia rămâne asigurarea intereselor economice dominante.[8] Presiunile din partea mișcărilor sociale devin din ce in ce mai mari pentru că statul să asigure și condiții decente pentru forța de muncă, nu doar privilegii pentru acumulările de capital. Cu alte cuvinte, reprezentarea politică a unor grupuri sociale alienate de raporturile de muncă, de violență structurală de gen și/sau rasă etc., pune presiune pe elitele statului să
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și fără contracte de muncă, mai ales în condițiile închiderii spațiului poluant de depozitare ca urmare a încălcării standardelor
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
fi! Pentru că sunt locuri de muncă foarte puține și automat zic - păi mai așteaptă încă o sută la poarta. Înainte de 1990 măcar ți se respectau drepturile cât de cât. Nu aveai voie să te exprimi, dar măcar trăiai mult mai decent decât acum. P., paznic de școală: Da, si nu puteai vedea Spania, Italia... M., chelnărița: Dar acum nici țara asta în care trăim eu nu-mi permit să o văd. Dară-mi-te să-mi permit Spania. Pentru ce? Mă
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
I think we have to ask ourselves this question: when and why is „survival” really the solution? and for whom? I would like to hear the opinion of the directors, actors, everybody here. Because I think instead of living a decent life we are now forced to think only în terms of survival. (...) I think the problem is this one: jobs should be thought of aș public goods! Jobs should be considered public goods and become a național priority! Waitress (Hațeg
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
a bum, a punk, a thief, a filth... That’s the way it’s going... (...) Before 1989, at least some basic rights of the worker were respected. You were not allowed to speak freely, but at least you hâd a decent life! School guard (Hațeg): I am qualified for 12 jobs. Twelve. But there are no working places. I am qualified to work în food industry, aș I used to work at the cans factory. It is useless now. I am
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
nci, magazine cu articole de lux, cafenele etc.), pentru a</i> <i>aduce astfel în spa</i>ț<i>iul public al oră</i>s<i>ului, invadat de branduri ostentative, problema dreptului la</i> <i>munc</i>a <i>decent</i>a”. Eram însoțiți de mesaje că „Economie pentru societate, nu pentru corporații!”, „Dreptul la muncă este garantat de Constituția României”, „Antreprenoriatul social creează locuri de muncă!”,„Noi muncim, nu cerșim!”, „Noi lucrăm pentru economie socială. Voi?” etc., pe care
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
magazin. Am precizat că acțiunea gLOC de solidarizare depășește granițele etnice ale ghetoului din Pată Rât și că mesajul nostru este unul social, „adresându-se și muncitorilor disponibilizați de la Mechel Câmpia Turzii, cât și altor persoane al căror drept la muncă decentă este încălcat”. Manechinul era un „guler albastru”, îmbrăcat într-o salopeta albastră, cu o căciulă. Manechinul ne-a fost oferit gratuit de patronul unui magazin pentru câteva ore, iar ceainăria Demmers ne-a dat vitrină localului pentru a expune manechinul
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
într-o salopeta albastră, cu o căciulă. Manechinul ne-a fost oferit gratuit de patronul unui magazin pentru câteva ore, iar ceainăria Demmers ne-a dat vitrină localului pentru a expune manechinul și mesajele legate de dreptul la o muncă decentă. Ideea amplasării manechinului în spațiul public vine în contextul în care central orașului este confiscat de imagini cu clienți fericiți și branduri celebre, fără referiri la calitatea noastră de cetățeni și cu atât mai puțin sunt prezente mesaje despre muncitori
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
de la Treblinka, refuzând un pașaport american. Marșul lui alături de cei 200 de copii cu care s-a urcat în tren reprezintă un manifest al solidarității și rezistenței colective împotriva anulării dreptului la viață și dreptului de a avea o copilărie decentă, pentru care Korczak a luptat întreaga lui existența. Janusz Korczak și-a teoretizat practică pedagogica și experiențele de lucru alături de copii în studii și cercetări care au produs schimbări decisive în formele de educație din secolul XX. În România a
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]
-
to leave with them, refusing an American passport. His march to the death trains alongside the 200 children represents a manifesto of solidarity and collective resistance against the denial of the right to life and of the right to a decent childhood, for which Korczak struggled his whole life. [caption id="attachment 1071" align="aligncenter" width="300"] „Janusz Korczak and the children ”, memorial at Yad Vashem. Source: en.wikipedia.org[/caption] [...] The Child-Pedagogue To Korczak, the child was the pedagogue who taught
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]
-
Capitalei, ambele fără răspuns până acum. Aruncate în stradă în prag de iarnă, familiile Ionescu și Tănase, alături de ceilalți locatari din Regina Maria nr. 23 în așteptarea ordinelor de evacuare, solicită Primăriei Sectorului 4: Respectarea dreptului la o locuință socială decentă pentru toți chiriașii evacuați din imobilul de pe Regina Maria nr.23. Punerea la dispoziție în regim de urgență a unei locuințe pentru familiile Ionescu și Tănase și identificarea unor soluții pentru restul chiriașilor ce urmează a fi evacuați, astfel încât aceștia
APEL LA SOLIDARITATE CU EVACUAȚII ÎN PRAG DE IARNĂ! () [Corola-website/Science/295719_a_297048]
-
regim de urgență a unei locuințe pentru familiile Ionescu și Tănase și identificarea unor soluții pentru restul chiriașilor ce urmează a fi evacuați, astfel încât aceștia să poată beneficia de aceleași drepturi locative ca și până acum. Asigurarea unor locuințe sociale decente pentru locatarii din Regina Maria nr. 23 care și-au pierdut apartamentele achiziționate conform prevederilor Legii nr.112/1995. Publicarea de către Primăria Sectorului 4 a informațiilor cu privire la programul de locuințe sociale pentru anul 2013 și a ordinii de prioritate pentru
APEL LA SOLIDARITATE CU EVACUAȚII ÎN PRAG DE IARNĂ! () [Corola-website/Science/295719_a_297048]
-
mai activ implicat în ceea ce vede. Spectatorul nu mai asista, cuminte, la ceea ce i s-a pregătit, ci intervine, pe loc, în lumea din fața lui. Spectatorul participativ nu mai este supus unor constrângeri socio-culturale care îi determină comportamentul conformist și decent, și îl fac să reacționeze la teatru că la teatru. Din contră, acest tip de spectator se privește și își privește semenii acționând nu la ieșirea de la spectacol, ci chiar în timpul spectacolului, trăind, pe bune, în interiorul evenimentelor prezentate. Privirea devine
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
she sees. The viewer is no longer a passive, docile witness to what hâș been prepared for him/her, but swiftly interferes în that world. The participatory viewers are no longer subjected to the socio-cultural constraints which determine their conformist, decent behavior, and make them react to the theater aș one conventionally does în a theater. On the contrary, this type of viewer watches himself and his peers act during the performance, not after it, genuinely living the enacted events. This
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
vârste între 14 și 18 ani. [caption id="attachment 1147" align="aligncenter" width="300"] Sectorul S. Regia: Emanuel Pârvu, 2013.[/caption] Un teatru fără spectatori Teatrul pentru copii are un ascendent de reacție imediată față de teatrul pentru adulți, care accentuează comportamentul decent și, în mare, previzibil. Copiii nu sunt, din fericire, spectatori cuminți, așezați confortabil în fotolii care îi transformă în privitori statici. Copiii întrerup ordinea poveștii și o chestionează: „de ce plînge Nemo? Unde fuge balenă?”. Din acest punct de vedere, se
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
where they can meet others like them and even their own selves.” (Gavril Cadariu, Ariel Theater manager) [caption id="attachment 1147" align="aligncenter" width="300"] Sectorul S. Director: Emanoil Pârvu, 2013.[/caption] A theater without an audience Theater for adults emphasizes decent, predictable behavior, whereas children’s theater favors immediate reaction. Fortunately, children are not a “nice” audience, sitting comfortably în their seats and turning into static viewers. Children interrupt the order of the story and question it: “Why is Nemo crying
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
cu încăpățânare, pentru că politicile de integrare nu sunt însușite, nu sunt internalizate de majoritatea fiecărei comunități în parte. De exemplu, la Târgu Lăpuș, unde am filmat noi, existau, teoretic, o seama de date care să impună integrarea: România are legislație decentă în domeniu, există și o interdicție oficială a segregării, bine definită de Ministerul Educației, programul PHARE al Unuinii Europene pusese la dispoziție și finanțarea necesară integrării, iar părinții romi știau prea bine că școala principala, din centrul orașului, era cea
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
fie o muncă utilă pentru oraș deoarece ea a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor din Cluj timp de mai multe decenii și că acum, în preajma închiderii rampei de gunoi, acesti muncitori exploatați la diverse nivele își revendică dreptul la muncă decentă). Am participat la <i>performance</i>-ul <b>Muncă nu e un lux, e un drept!</b><i>, </i>cu ocazia căruia am facut conexiunea între ideile artistico-activiste ale lui Adi Dohotaru și articularea inițiativei unor persoane evacuate de pe strada
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
continues to be useful for the city, since it hâș ensured the selective collection of waste în Cluj for several decades and now the workers, whose livelihood was threatened by the closing of the dump, were claiming their right to decent work). I took part în the performance <b>Work is no luxury, it is a right!</b>, where we brought together Adi Dohotaru’s artistic-activist ideas and the initiatives of some of the evacuees from Coastei Street (especially Florin Stancu
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
cât de mic, al tău și numai al tău. Copiii, martori ai deposedării de spațiul vital în care cresc, cunosc vocabularul evacuării pe dinafară. Ei sunt „experții” școlii evacuării, expuși la o realitate care le confiscă dreptul la un trai decent, dreptul la educație, dreptul la protecție socială. Și atât de multe alte drepturi. Pentru că dreptul fundamental la locuință implică un compus complex de drepturi care sunt încălcate brutal, în fiecare zi, sub ochi noștri. <b>La Harneală</b> devine teatru
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
teatru situațional de reprezentare directă, cinică și civică, a oprimării locative, jucat de exclușii din zona proprietății negociate de centrii de putere care îi umilesc constant. Un teatru care radicalizează vocea celor invizibilizați de autorități legitimate prin furt de viață decentă, furt de istorie personală, furt de memorie. În istoria dominată de obsesia vânătorii de securiști și de condamnarea trecutului, uităm de cei care abuzează, zi de zi, de vulnerabilitatea persoanelor lăsate fără adăpost. Istoria scrisă de cei care au puterea
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
amenințate cu evacuarea din București, alături de rude ale acestora, prieteni, activiști și artiști, FCDL se constituie ca o platformă de activism locativ. Ne adresăm în primul rând evacuaților, dar și oricui neafectat de evacuări care susține dreptul la o locuință decentă; organizațiilor civice, grupurilor politice independente, dar și mass-mediei, decidenților politici, autorităților locale și centrale. Credem că o schimbare reală poate veni doar prin solidaritate și auto-organizare. De accea FCDL este o inițiativă ce are două scopuri principale: 1. înlesnirea organizării
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
e dezafectată, totul e distrus, deci era mai bine, ne-au zis de la primărie, să jucăm la Ghirdoveni. Andrei Sever Bârzan: Și noi am fost la Casa de Cultură și era ok. Bun, arăta ca o construcție nerenovată, dar era decent, se putea juca. Practic, autoritățile încercau să ne ascundă comunitatea din I.L.Caragiale. Noi, când am ajuns, ni s-a spus că primăria din I.L.Caragiale e la Ghirdoveni și că acolo urmează să jucăm. [caption id="attachment 1302" align="aligncenter
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]