6,053 matches
-
supusă dezlegării 30. Chestiunea de drept supusă dezlegării, astfel cum a fost formulată de instanța de trimitere, vizează dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, în condițiile Legii nr. 215/2001 și ale Legii nr. 554/2004 . 31. Dispozițiile supuse interpretării, menționate în expunerea punctului de vedere al instanței de trimitere, sunt următoarele: - art.
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean." ... "Art. 23. - (1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. (2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
atribuții referitoare la bugetul local; ... d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor; ... e) alte atribuții stabilite prin lege." ... "Art. 80. - Autoritățile administrației publice locale din municipiul București sunt Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor, ca autorități executive, alese în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale." "Art. 82. - Consiliul General al Municipiului București se constituie, funcționează și îndeplinește atribuțiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
Deciziei nr. IV din 23 iunie 2003 a Curții Supreme de Justiție - Secțiile Unite conferă consistență concluziei recunoașterii dreptului unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București. 35. În sensul celor expuse anterior elementul de noutate rezidă în modificarea prevederilor art. 27 alin. (1) și art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 , care, la
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
Casație și Justiție reține că modificările expuse, intervenite în privința dispozițiilor Legii nr. 215/2001 , nu consacră expressis verbis dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București. 40. Recunoașterea unui asemenea drept nu poate fi dedusă nici pe cale de interpretare, ca o consecință a suprimării textului de lege care prevedea expres dreptul primarului de a-l sesiza pe
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că a aprecia pe cale de interpretare că textele respective consacră dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, reprezintă o extrapolare a rațiunilor avute în vedere de legiuitor în condițiile în care dispozițiile analizate nu consacră expres o asemenea posibilitate. 47. În sensul celor expuse la pct.
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
Curte de Casație și Justiție reține că nicio dispoziție din cuprinsul Legii nr. 554/2004 nu reglementează expres dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București. 49. Din perspectiva noului cadru legislativ în materia contenciosului administrativ este de remarcat faptul că, spre deosebire de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , Legea nr. 554/2004 consacră atât un
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
condițiile legii [ art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001 ]. 51. Sistemul de organizare și funcționare a administrației publice locale, astfel cum este stabilit legislativ, presupune exercițiul concertat, real și efectiv al competențelor partajate ce revin autorității deliberative și autorității executive în scopul satisfacerii optime și efective a nevoilor comunității locale, fiind de neconceput un conflict între cele două autorități din cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale. 52. Atribuțiile primarului prevăzute de art. 63 din Legea nr. 215/2001 conferă autorității
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
administrativ-teritoriale. 52. Atribuțiile primarului prevăzute de art. 63 din Legea nr. 215/2001 conferă autorității executive toate pârghiile și inițiativele necesare în vederea satisfacerii nevoilor comunitare, în timp ce atribuțiile consiliului local reglementate de art. 36 din Legea nr. 215/2001 conferă autorității deliberative dreptul de inițiativă și de a hotărî, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. 53. Atribuțiile partajate conferite autorității deliberative și
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
autorității deliberative dreptul de inițiativă și de a hotărî, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. 53. Atribuțiile partajate conferite autorității deliberative și autorității executive se prezumă a fi exercitate deopotrivă în scopul satisfacerii nevoilor comunitare, în numele, în interesul și pentru unitatea administrativ-teritorială, neputând fi acceptată teza recunoașterii unui drept la acțiune în justiție al subiectului de drept (unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
scopul satisfacerii nevoilor comunitare, în numele, în interesul și pentru unitatea administrativ-teritorială, neputând fi acceptată teza recunoașterii unui drept la acțiune în justiție al subiectului de drept (unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă) împotriva lui însuși (unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa deliberativă). 54. Subsumat contenciosului obiectiv, în contextul dispozițiilor art. 1 alin. (8) coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. a), b), c) și r) din Legea nr. 554/2004 raportate la dispozițiile art. 21 alin. (2) și art. 62 alin. (1
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
2001 , în chestiunea de drept supusă dezlegării, calitatea de subiect de sesizare a instanței aparține unității administrativ-teritoriale, ca persoană juridică de drept public, care exhibă un interes legitim public vătămat printr-o hotărâre a consiliului local, care este autoritatea sa deliberativă. Altfel spus, persoana juridică de drept public, prin autoritatea sa executivă, contestă un act al autorității sale deliberative. 55. A accepta o asemenea ipoteză reprezintă o îndepărtare de la principiile și pârghiile administrative ale sistemului de realizare a autonomiei locale. Este
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
persoană juridică de drept public, care exhibă un interes legitim public vătămat printr-o hotărâre a consiliului local, care este autoritatea sa deliberativă. Altfel spus, persoana juridică de drept public, prin autoritatea sa executivă, contestă un act al autorității sale deliberative. 55. A accepta o asemenea ipoteză reprezintă o îndepărtare de la principiile și pârghiile administrative ale sistemului de realizare a autonomiei locale. Este prezumat faptul că atât consiliul local, ca autoritate deliberativă, cât și primarul, ca autoritate executivă, în întreaga activitate
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
autoritatea sa executivă, contestă un act al autorității sale deliberative. 55. A accepta o asemenea ipoteză reprezintă o îndepărtare de la principiile și pârghiile administrative ale sistemului de realizare a autonomiei locale. Este prezumat faptul că atât consiliul local, ca autoritate deliberativă, cât și primarul, ca autoritate executivă, în întreaga activitate desfășurată urmăresc preeminența interesului public și satisfacerea nevoilor comunității locale. Această finalitate se presupune a fi atinsă prin exercitarea competențelor exclusive și partajate ce revin celor două autorități publice locale în
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
consacră competența expresă ce revine prefectului sub forma controlului de tutelă administrativă. 59. A accepta teoria că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, echivalează cu dobândirea de către primar a prerogativei controlului de tutelă administrativă. Or, în condițiile în care controlul de tutelă administrativă este expres și limitativ prevăzut la nivel constituțional, prin
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
dispozițiilor expuse, rezultă că, în condițiile Legii nr. 215/2001 și ale Legii nr. 554/2004 , unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
și completările ulterioare, și ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2015. PREȘEDINTELE SECȚIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL IONEL BARBĂ
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
organele competente să le întocmească și obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului. ... (2) Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. ... Articolul 39 Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256355_a_257684]
-
persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare. Articolul 40 Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar. Articolul 41 Curtea de Conturi avizează: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256355_a_257684]
-
organele competente să le întocmească și obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului. ... (2) Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. ... Articolul 39 Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256356_a_257685]
-
persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare. Articolul 40 Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar. Articolul 41 Curtea de Conturi avizează: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256356_a_257685]
-
articolul 23, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 23. - (1) Consiliul de învățământ este alcătuit din instructori de poliție, ofițeri specialiști (formatori) și ofițeri specialiști din cadrul Biroului metodică și proiectare didactică și are rol deliberativ și decizional în procesul formării profesionale continue. (4) Personalul nedidactic și didactic auxiliar participă la ședințele Consiliului de învățământ atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia, cu acordul președintelui consiliului." ... 8. La articolul 24, literele c), d) și f
ORDIN nr. 109 din 15 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului de Studii pentru Ordine Publică, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 68/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254031_a_255360]
-
zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se înființează Consiliul artistic și Consiliul administrativ ale Teatrului. ... (2) Consiliul artistic are rol consultativ și este format din personalități culturale din Teatru și din afara acestuia. ... (3) Consiliul administrativ are rol deliberativ și este format din: ... a) președinte - directorul general al Teatrului; ... b) membru - un reprezentant al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național; ... c) membru - directorul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală "Ion Sava"; ... d) membru - directorul adjunct cu atribuții artistice; ... e) membru
HOTĂRÂRE nr. 803 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254092_a_255421]
-
zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se înființează Consiliul artistic și Consiliul administrativ ale Teatrului. ... (2) Consiliul artistic are rol consultativ și este format din personalități culturale din Teatru și din afara acestuia. ... (3) Consiliul administrativ are rol deliberativ și este format din: ... a) președinte - directorul general al Teatrului; ... b) membru - un reprezentant al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național; ... c) membru - directorul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală "Ion Sava"; ... d) membru - directorul adjunct cu atribuții artistice; ... e) membru
HOTĂRÂRE nr. 803 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254093_a_255422]
-
Institutului. ... ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 72 din 31 august 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 12 septembrie 2011. Articolul 6 (1) Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului și este format din 23 de membri. ... ------------ Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 55 din 14 martie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 22 martie
LEGE nr. 356 din 11 iulie 2003 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252263_a_253592]