11,536 matches
-
sovietic aproape că își triplase volumul comerțului cu 41 de națiuni din Lumea a Treia, în ultimii ani, în eforturile lui de a "penetra, învălui și diviza Lumea Liberă"/ Cel mai eficient mod prin care Statele Unite puteau sprijini țările slab dezvoltate era să le ajute să-și deschidă noi piețe pentru propriul export. Această lege atrăgea după sine o intensificare a comerțului între America și Piața Comună, care avea să reducă deficitul balanței de plăți de la Washington și să stimuleze dezvoltarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui linie politică. Discuțiile au stîrnit convingeri naționaliste, trezind sentimente latente antisovietice 1025. Ceea ce J.F. Brown denumește "devierea românească"1026 reflectă ruptura produsă nu numai între București și Moscova, dar chiar și între membrii CAER. Existau două blocuri: cel nordic, dezvoltat industrial și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza să-și sacrifice viitorul industrial pentru a fi un furnizor de alimente pentru Germania de Est și Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej și-a continuat politica sa de touts azimuts 1027. El
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu a fost ales secretar de partid, mai curînd de către Congres decît de CC1350. Congresul a prezentat și noul Plan Cincinal pentru 1971-1975, care iniția "dezvoltarea multilaterală" a României, un program conceput pentru a aduce țara în rîndul țărilor socialiste "dezvoltate" pînă în 19901351. Atît directivele Planului Cincinal, cît și liniile directoare ale dezvoltării economice pînă în 1980 prevedeau dezvoltarea comerțului "cu toate statele", indiferent de sistemul lor social 1352. Planul Cincinal stabilea o sporire cu 40-45% a volumului comerțului exterior
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Conferința Națională a Partidului. El a explicat că România nu mai este o țară subdezvoltată, cum era la început, cînd pornise pe calea socialismului. Acum era o "țară în curs de dezvoltare" ce urmărea să devină un stat socialist multilateral dezvoltat, în următorii 15-20 de ani1509. Pentru a-și atinge acest obiectiv, România trebuia să-și îmbunătățească producția pentru export. Produsele trebuiau să "devină mai competitive" calitativ, și producția "permanent adaptată la cerințele pieței externe". Creșterea exporturilor era absolut esențială pentru ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mod substanțial la o emigrare liberă 1692. În vreme ce Senatul începea dezbaterile cu privire la proiectul de lege, senatorul Mondale întocmea un amendament la Capitolul V, Sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale sau GSP1693. Acest sistem legaliza taxele preferențiale pentru țările slab dezvoltate sau, cum mai erau uneori numite, țările beneficiare în curs de dezvoltare. Acest tratament preferențial scutea țara beneficiară de taxe vamale pentru produsele pe care le exporta într-o țară dezvoltată. Comitetul de Finanțe înaintase proiectul cu unele schimbări, una
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
GSP1693. Acest sistem legaliza taxele preferențiale pentru țările slab dezvoltate sau, cum mai erau uneori numite, țările beneficiare în curs de dezvoltare. Acest tratament preferențial scutea țara beneficiară de taxe vamale pentru produsele pe care le exporta într-o țară dezvoltată. Comitetul de Finanțe înaintase proiectul cu unele schimbări, una din acestea excluzînd posibilitatea ca vreo țară comunistă să beneficieze de acest sistem. Mondale a solicitat Senatului să anexeze un amendament prin care să se facă o excepție de la această interdicție
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
una din acestea excluzînd posibilitatea ca vreo țară comunistă să beneficieze de acest sistem. Mondale a solicitat Senatului să anexeze un amendament prin care să se facă o excepție de la această interdicție pentru Iugoslavia și România. Ambele erau țări slab dezvoltate și, în consecință, puteau beneficia de GSP1694. În ziua următoare, pe 13 decembrie, Mondale și-a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul său ar asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauză a națiunii celei mai favorizate"1705. În acest timp, Administrația Ford continua să pună în practică diverse aspecte ale Legii comerciale din 1974. Capitolul V îi permitea președintelui să implementeze sistemul generalizat de taxe preferențiale împreună cu alte 18 țări dezvoltate. Astfel, Statele Unite puteau scuti de vamă, în anumite limite, o gamă largă de produse finite și semiprelucrate pentru o perioadă de pînă la 10 ani. Pe 24 martie, președintele a desemnat cîteva țări "beneficiare, în curs de dezvoltare", care să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din America Latină, Asia și Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest manifest cerea Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) să lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în grup
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în grup. În anii '70, el făcuse din extinderea relațiilor cu țările în curs de dezvoltare o prioritate majoră a politicii externe românești. Țările slab dezvoltate puteau furniza României materie primă ieftină și piețe de desfacere care ar fi fost inacceptabile pentru Occident, dată fiind calitatea lor inferioară. Mai mult decît atît, legîndu-se politic de țările Lumii a Treia, România voia să-și consolideze imaginea de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
măsură să joace un rol mai mare în afacerile internaționale. Grație eforturilor lui Ceaușescu, Grupul celor 77 a acceptat, la Conferința de la Manila, din ianuarie 1976, ca România să fie și ea membră 1780. Prin sprijinirea susținută a țărilor slab dezvoltate, Bucureștiul și-a cîștigat și mai multă simpatie din partea națiunilor Lumii a Treia. În august 1976, Conferința Statelor Nealiniate a acordat României "statutul de invitat" în cadrul organizației. Avînd în vedere că România era membră a Pactului de la Varșovia, acest semn
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
financiare și transferuri tehnologice 1834. Acordul pe termen lung era un document amplu, care definea România ca fiind o țară "în curs de dezvoltare", dar sugera faptul că după expirarea celor zece ani prevăzuți în acord, aceasta ar putea deveni "dezvoltată". Acordul proteja investitorii împotriva exproprierii și încălcării contractelor și prevedea măsuri de îmbunătățire a înlesnirilor comerciale și schimburi de informații 1835. România mai încheiase acorduri pe termen lung și cu alte țări occidentale, dar acordul american era singurul care conținea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României din ultimii ani, în fruntea realizărilor economice au fost amintite reducerea datoriilor externe și deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră, promisă de peste un deceniu. În concluzie, Congresul a stabilit că pînă în anul 2000, România va deveni o țară industrial-agrară, multilateral dezvoltată, care va ajunge prin productivitatea ei, în rîndul țărilor dezvoltate ale lumii 2289. Pentru a pune în practică noul plan cincinal, România trebuia să-și mărească volumul comerțului cu țările CAER și să-și îmbunătățească relațiile cu Moscova. În 1983
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amintite reducerea datoriilor externe și deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră, promisă de peste un deceniu. În concluzie, Congresul a stabilit că pînă în anul 2000, România va deveni o țară industrial-agrară, multilateral dezvoltată, care va ajunge prin productivitatea ei, în rîndul țărilor dezvoltate ale lumii 2289. Pentru a pune în practică noul plan cincinal, România trebuia să-și mărească volumul comerțului cu țările CAER și să-și îmbunătățească relațiile cu Moscova. În 1983, 53% din comerțul României era reprezentat de relațiile cu statele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asigure României mai mult combustibil, materii prime și piețe de desfacere pentru produsele finite. Și nu numai atît: România fiind încă o țară "în curs de dezvoltare", ea trebuia să beneficieze de tratament preferențial din partea statelor aliate cu o industrie dezvoltată 2491. Brașovul era în mod deosebit afectat de programul de austeritate al lui Ceaușescu. Situat la înălțime, într-o zonă colinară, acest oraș avea, în mod normal, iarna, temperaturi sub 0 grade C. Apoi, din cauza hotărîrii guvernului de a îndrepta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1981-1985, și orientările de perspectivă pînă în 1990, Editura Politică, București, 1979 Idem, Documente ale Partidului Comunist Român; Culegere sintetică Politica externă a României socialiste, Editura Politică, București, 1972 Idem, Documente ale Partidului Comunist Român; Culegere sintetică societatea socialistă multilateral dezvoltată, Editura Politică, București, 1972 Idem, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu privire la îndeplinirea planului cincinal 1971-1975, Editura Politică, București, 1976 Paterson, Thomas G., Meeting the Communist Threat: Truman to Reagan, Oxford University Press, New York, 1988 The Pentagon Papers. The
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Balance, 1949-1954, "International Security", Vol. 13, No. 3, iarna 1988/89, 5-49 Tucker, Robert W., Reagan's Foreign Policy, "Foreign Affairs", Vol. 68, nr. 1, 1989, 1-27 Tudor, Gheorghe, Cincinalul 1986-1990 etapa calitativ superioară pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, "Anale de istorie", Anul XXXII, nr. 5, 1986, 3-17 Whitehead, John C., The Department of State: Requirements for an Effective Foreign Policy in the 1990s, "Presidential Studies Quarterly", Vol. XIX, nr. 1, iarna 1989, 11-24 Comitete ale Congresului Camera Reprezentanților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1508 Buletin DS, 7 august 1972, p. 168 1509 Ceaușescu, România pe drumul..., VII, de la p. 423 1510 Nicolae Ceaușescu, Raport prezentat la Conferința Națională a PCR, 19 iulie 1972, Meridiane, București, 1972, de la p. 13; vezi Societatea socialistă multilateral dezvoltată. Documente ale Partidului Comunist Român, Editura Politică, București, 1972 1511 Hutchings, Soviet-East European Relations, pp. 172-173 1512 Richard F. Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1973, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1973, pp. 65-66 1513 Memoriu, Richard D. Erb
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lupta pentru desăvârșire. Cassian vorbește despre o cooperare activă folosind termenii necesari pentru a ilustra faptul că harul îndrumă, ajută, asistă și călăuzește voința umană pe tot parcursul străduinței întru desăvârșire. Cooperarea se dovedește a fi o cooperare ordonată, hrănită, dezvoltată și supravegheată doar de una dintre cele două părți cooperante, și anume de Dumnezeul absolut și atotputernic. Libera voință și efortul uman sunt cooperante însă doar ca parte din planul haric al lui Dumnezeu. Însă, în același timp, Dumnezeu a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
plus tratarea acestora drept mișcări semnificative, demne de luat în considerație. Valorificarea aproape exclusivă a dimensiunii teoretice a acestor reveniri clasice se datorează, în altă ordine de idei, și dificultății mari pe care ar fi creat-o o cercetare mai dezvoltată a raporturilor între aceste crezuri literare și creațiile propriu-zise, aceasta deoarece concretizarea literară a angajamentelor teoretice nu le păstrează întotdeauna puritatea estetică. Astfel, deși majoritatea scriitorilor selectați în lucrarea de față își manifestă în mod explicit afilierea la clasicism, operele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Mesnardière, abatele d'Aubignac, Boileau precum și o serie de dramaturgi, romancieri, poeți ai vremii, care scriu la rândul lor diverse prefețe. Numărul mare de lucrări critice atestă faptul că doctrina clasică se realizează în plină luciditate rațională, cu o destul de dezvoltată conștiință de sine.17 Această autoreflectare trebuie percepută, astfel, în liniile dorinței de a stabili anumite repere concrete, imuabile, în ceea ce privește creația, repere care, dincolo de accentuarea nevoii de ordine transpusă la nivel estetic, se subordonează, de fapt, aspirației către perfecțiune. Clasicismul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
steril pe care îl impun clasificările, realitatea oferă date surprinzătoare care atestă, încă o dată, că nu se pot face absolutizări în domeniul atât de volatil al literaturii. Astfel, capitolul de față își propune să demonstreze existența unei puternice gândiri clasice dezvoltată și, mai ales, asumată de către scriitori considerați drept figuri centrale ale modernismului european, cum ar fi T. S. Eliot, Ezra Pound sau Jean Cocteau. Această întoarcere către valorile clasicismului se observă, de altfel, și în alte domenii artistice, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Hulme și-a câștigat respectul în epocă prin teoriile lui care au vizat mai ales impunerea unei perspective neoclasice, precum și inițierea unui nou tip de poezie prin concretizarea unor imagini care să devină expresia trăirilor (ideile vor fi prelucrate și dezvoltate ulterior de către imagiști). Conștientizarea deschiderii unei noi epoci artistice, încrederea în nevoia unei schimbări fundamentale în ceea ce privește coordonatele procesului creativ, dar și a celui receptiv, a făcut din T. E. Hulme unul dintre cei mai importanți precursori ai modernismului englez. În
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a rămas fidel, după cum o demonstrează un articol scris cu 30 de ani mai târziu și anume Hotarele criticii, în care autorul își mărturisește propria surprindere pentru succesul avut de ideile sale, pe care le reia într-o manieră mai dezvoltată. Se accentuează, astfel, din nou rolul criticii de a contribui la clarificarea semnificațiilor unei opere și de a corecta gustul. Este o manieră critică subsumată sferei clasice prin dorința de claritate și prin asumarea unui rol educativ. De asemenea, articolul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înțelege autorul direcționarea actului creator în scopul influențării vorbirii și sensibilității întregii națiuni. Și în acest text, se conturează obsesia continuității prin menținerea unei legături strânse cu trecutul pe care doar poezia prezentului o poate face. O altă idee semnificativă dezvoltată aici vizează importanța existenței unei elite a receptării, "o mică avangardă de cunoscători de poezie, spirite independente și într-o anume măsură mai înaintate decât epoca lor" având rolul de a contribui la evoluția culturală. Conceptul de receptare elitistă, este
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]