43,048 matches
-
Aleksici nu este clasicul mercenar odios din filmele americane, deși statura îl recomandă pentru un rol fioros, așa cum tînărul luat prizonier nu este un brav erou, iar Luka nu este un patriot sau un trădător. În fața camerelor se aude mereu discursul stas, împărțirea pe categorii, în buni și răi, roluri derizorii pentru scenariile dramatice clasice, obținute on the spot, ori, cred eu, tocmai acest lucru este ceea ce regizorul detestă cel mai mult. Rănită în picior de un snipper sîrb, Sabaha trebuie
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
și de Alex Ștefănescu în "Istoria" sa, dar modificat de către editură). Elaborate între anii 2001-2005 ("în fața computerului, ca într-un confesional"), consemnările din cartea de față nu cad nici o clipă în monotonie și stereotipie, autorul desfășurând o iscusită strategie a discursului epic-confesiv prin care captează și menține trează atenția cititorului, care pentru el reprezintă cea mai respectabilă (și credibilă) instanță critică.
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
principal și cadrul în care evoluează toate celelalte - este o țară a simulacrelor. Judecata morală nu are în ce să se înfigă, întrucât reperele sunt mobile, culorile se amestecă, iar îndărătul unui fapt stau motivații și așteptări complet diferite. Dublul discurs e în floare. Analistul politic se ia cu mâinile de cap: în România, stânga nu e la stânga și dreapta nu e la dreapta. Iar centrul nu există. Stolojan figurează ca pesedist, apoi ca liberal; Constantinescu e cel mai "întâmplător" președinte
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
ațîță o ură perpetuă: din moment ce vor fi întotdeauna rebeli față de ordinea stabilită, vor exista întotdeauna indivizi de eliminat. Neîndoielnic, în cazul terorismului intelectual, epurarea se operează prin cuvinte și imagini, dar efectul rămîne același. Cel care nu se pliază pe discursul dominant e un cetățean nedemn de acest nume. Cînd de fapt, cetățenia constă în a admite că aceia care nu împărătășesc ideile sînt totuși cetățeni. A redescoperi acest lucru este o imperioasă exigență. A vrea să-i mulezi pe toți
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
didactice: "Peste trei zile, toate s-au precipitat, timpul a ieșit brusc din hibernare. Toate ziarele anunțau moartea subită a tovarășului Leonid Ilici Brejnev, toate posturile de radio difuzau muzică deprimantă, la școală învățătorii își exprimau doliul prin îmbrăcăminte neagră, discursuri patetice și apostrofări ale elevilor nu prea triști. Mama se dusese la grădiniță îmbrăcată în haine albe, cu gura strident rujată, provocându-le un șoc directoarei și reprezentantului Ministerului Educației. Iulian retrăia scena groaznică a coborârii coșciugului greu în mormânt
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
El poartă deja un nume pe care îl respectă până la capăt și căruia îi rămâne, măcar la urmă, fidel. Evoluția aceasta în trepte se poate sesiza, de altminteri, și urmărind intercalările livrești din text: frânturi de poeme glorificante sau de discursuri literare encomiastice la început versus un calup cam de aceeași factură - semnat însă de Leonid Ilici Brejnev - în Spidola. După o listă de "scriitori ai poporului" expediați prin notarea inițialelor, apariția unui "părinte" al aceluiași popor începe, parcă, să dea
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
vechi sunt plasate la finalul cărții, pentru evidențierea suplimentară a celor deja expuse și, mai ales, pentru deliciul vizual - de neocolit, totuși - al cititorului. Altfel spus, volumul Între filologie și bibliofilie este în mod esențial o lucrare științifică. Cu un discurs argumentat, cu siguranța dată de legitimitatea informațiilor, cu judicioasele exemple textuale și lingvistice și cu o bogată bibliografie de specialitate pe care o induce sistematic în numeroasele note de subsol, Eugen Pavel își convinge fără vreo dificultate cititorul. Desigur, am
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
Ele răspund că știe pătlagina mai bine". Două sînt mărcile caracteristice creației argheziene pe care Lazăr Popescu le detașează și asupra cărora insistă în demersul d-sale. Prima este cea a violenței care se asociază dispoziției lăuntrice ca și intonației discursului arghezian, trădînd relația sa primitivă cu transcendentul, precum și aparenta sa subordonare la ordinea acestuia, grație actului sacrificial pe care-l presupune orice creație. Girard vorbea despre o violență întemeietoare: Afirmăm că violența fondatoare este matricea tuturor semnificațiilor mitice și rituale
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
chiar inventându-și motive de discordie. E tipul de reactivitate specific oricărui polemist, dinamitând structurile și statuile pentru ca, în haosul astfel obținut, să dea o nouă formă, proprie. Alexandru George nu procedează altfel, deși are o superioară eleganță stilistică a discursului detonator. Spre deosebire de criticul care se dorește prozator și prozatorul care se vrea critic, Cornel Regman nu se ridică, în evaluarea confraților, la nivele mai înalte. Nu are curiozități în ceea ce privește metoda, sistemul lor teoretic, operele de anvergură pe care, întâmplător, unii
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
o critică a criticii are un singur sens, cel convenabil, dinspre el înspre toți ceilalți. Nu numai că reciproca e oricând valabilă, dar valoarea unui critic literar, garant al obiectivității, se vede și din recunoașterea senină, neinvidioasă, a valorilor "concurente". Discursurile diferite ridică miza jocului, alteritatea consacră, nu diminuează valoarea unei opere. Altfel spus, un scriitor este cu atât mai important cu cât, văzut și investigat din multiple unghiuri critice, e consacrat ca atare, rămâne în picioare. Iar pentru fiecare dintre
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
doar de "băieții de băieți" pe ziduri, pentru defulări elementare, lângă tot ce ar putea însemna, cu bune și cu foarte rele, România de azi, e cam facil-iconoclast, de un "anarhism" chiar de tarabă, oricât am fi de rodați la discursul super-democratic al zilei; iar alte câteva texte, printre care cel despre "Maria Tănase văzută printr-o sticlă de horincă", depășește cu foarte puțin stricta vulgaritate. Nu e singurul scris extrem de neglijent și lăsat să se tipărească doar în numele unei prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
de august, de interese și necesități de toată mâna, derizorii, spre care ne împing poftele noastre mărunte și tiranica opinie publică". Volumul IV încheie periplul memorialistic, care, ai impresia, putea la fel de bine să continue alte sute sau mii de pagini. Discursul memoriilor brebaniene ia adesea aspectul verbal al fluxului de conștiință din proză: parcă ar vorbi nu scriitorul însuși, ci unul sau altul dintre personajele sale notorii. Nicolae Breban îți creează convingerea unui scriitor inepuizabil - și atunci când întreprinde analiza de sine
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
Unde este salvarea? Sunteți catolic, dar sunteți un bun catolic? Salvarea? Sunt catolic, dar nu în sensul teologic foarte strict. Sunt un catolic de ambianța, de cultură, de nostalgie și care nu contrazice pesimismul meu privind inbulzeala concretă. Dacă reluăm discursul teologic, dacă există răscumpărare, înseamnă că există lucruri imunde, răutate, orori. Dacă am fi într-un univers așa cum îl descrie ipocrizia universală adică toată lumea este frumoasă, toată lumea este bună, totul nu este decât compătimire, adică o imagine atât de contrară
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
elemente prefabricate. Sigur că, în apărarea acestei imposturi, putem invoca faptul că limbajul omului în general ascultă și el de distribuirea unor elemente prefabricate; că felul în care cuvintele apar și se aliniază în noi, sub formă de frază și discurs, nu este ceva înnăscut, ci se obține prin exercițiu. Numai că sensul general care prezidează circuitul cuvintelor este totdeauna expresia unei adâncimi proprii, în care gândirea personală este implicată esențial în urmărirea acestui sens, a cărui orientare nu coincide cu
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
Dana Pîrvan-Jenaru Când dragostea pentru limbile clasice, religia, literatura și psihanaliza au șansa de a ajunge pe mâna unui om cu respect față de cultură, discursul rezultat nu putea fi decât unul cu o mare forță inclusivă și sugestivă, bazat pe un mixaj de erudiție și speculație ce solicită, provoacă și încântă în egală măsură. Asta s-ar putea spune, în mare, despre ultimul volum semnat
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
umbră, contextualizarea alegorică ce poate umple golurile semantice sau de natură psihică, interpretarea (făcută de profesioniști sau de amatori) fiind cea care ne guvernează viața, asigurând motivații și explicații ale prezentului prin revizitarea trecutului, prin descoperirea modalităților de supraviețuire a discursului mitic în contemporaneitate. Astfel, în Faust problema nebuniei, strâns legată de primejdia visării, este configurată și prin prisma ritualurilor dionisiace, dar și redimensionată la condiția modernității, aici putând fi surprinse relația dintre experiența poetică și cea a psihozei, diferența dintre
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
pune în mișcare decoruri, lumini, intenții, obsesii, stiluri, intepretări ale neliniștii umane. Seriozitatea lui Helmut Sturmer, harul său ca observator și comentator al înălțimilor și abisurilor, iubirea dincolo de viață și de moarte față de teatru, de scenă, de artă, de valoare, discursul fotografic folosit și jocul cu perspectivele ce pornește de aici, cultura vastă, rigoarea, știința de a comunica cu sine și cu ceilalți, inteligența cu care și-a însoțit regizorii de teatru sau de operă, provocarea să fie mereu altfel, păstrînd
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
lumi în tranziție (e "lumea rea și amărâtă", se spune într-un fel de refren tânguios), își descarcă toată scârba într-o narațiune furioasă, culme a unei viziuni mizerabiliste cu tentă cosmopolită, ceea ce dă un plus de stranietate și neliniște discursului epic. Într-o dezordine epică scontată, derutantă, se dezvăluie o dezordine amoroasă dezgustătoare și dezordine socială oribilă.
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
Începute cu douăzeci de ani În urmă și al cărei obiectiv era acela de a impune o nouă Împărțire a lumii. Cititorul va surîde sceptic aflînd că această nouă Împărțire, sau „nouă ordine mondială“, cum era ea frecvent denumită În discursurile lui Nicolae Ceaușescu (chiar Îngrijorător de frecvent!), a fost Îndelung negociată de Statele Unite ale Americii și România, tocmai datorită mizei deosebite puse În joc: Între timp, insula Roland devenise una din cele mai importante insule din Pacificul de Sud. Desigur
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
populația insulei s-a dublat, ceea ce pare să-i fi dat lui Ceaușescu ideea de a dubla și populația României. De aceea a interzis avorturile. Totuși, nu acesta era scopul esențial urmărit de dictator. Puțini știu că atunci cînd, În discursurile sale, Ceaușescu se referea la necesitatea creării omului nou, constructor al societății socialiste multilateral dezvoltate, el avea În vedere inclusiv modificări de natură genetică, pe care Între timp savanții le experimentaseră În secret pe insula Roland, convins fiind că nedreptățile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
replice timid că nu are cu ce să-i hrănească, sau vreo bătrînă aducea drept contraexemplu faptul că taman cu o săptămînă În urmă feciorul ei o bătuse și i furase pensia, Christina se Îmbujora de indignare și improviza un discurs În care făcea apel la responsabilitatea lor socială și la conștiința datoriei față de generațiile viitoare, lucruri de care bietele femei erau sătule. Chiar dacă eu aș vrea să-l țin, bărbatul meu nu e de acord! - argumenta alta cu o umflătură
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
decurs așa cum se cuvine. Au ajuns la cimitir, au pus sicriul pe marginea gropii și, Înainte de a-l lăsa jos, pastorul a ținut să aducă un ultim omagiu răposatei, rostind eventual cîteva cuvinte de bun-simț, alese cu grijă. Un mic discurs, pe care-l ținuse și În alte ocazii asemănătoare, cu rezultate de fiecare dată remarcabile. Nimeni n-ar fi putut spune cine anume Îl chemase; părea venit de undeva de la țară. Era un bărbat trecut de prima tinerețe, de statură
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noi pe revoluționarii, reia Petrică, nici nu va fi nevoie să ne pierdem mai mult de cîteva ore în zonă, vrea să mai spună ceva, dar brusc se oprește dîndu-și seama că nu e cazul să se lanseze într-un discurs despre cum vede el desfășurarea acțiunii. Își adîncește pumnii în buzuarele paltonului, încearcă să înțeleagă ce rost avea scenariul cu provincia, aici ceva nu se leagă, își reia din nou cu voce tare ideea, după ultimele infomații dacă la Iași
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așteptat prea mult ziua asta ca acum să dăm cu bîta-n baltă, totul e să rămînem concentrați la ce avem de făcut și să ne adaptăm situației. Cîți dintre cei care se vor afla în stradă credeți că au citit Discursul Asupra Metodei, Tratatul Logico-Politic, sau măcar pe Carpentier? — Dacă așa stau lucrurile, cred că nu-i mare deranjul să ne schimbăm, zice Petrică. — Să mergem, încuviință Monte Cristo, făcîndu-i cu ochiul lui Sena, care parcă ațipise în picioare amorțit de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
el să țină hățurile, știa să facă pe prostul cînd era nevoie și să lase de fiecare dată un semn de întrebare în urma sa. Poezie, nu alta, artă adevărată, dom’ Roja, uite-așa îi magnetiza pe toți cînd își începea discursurile, diatribele, perorațiile în fața celorlalți, n-aveai nici o șansă s-o scoți la capăt cu el, întotdeauna el avea ultimul cuvînt. — Să dea cineva drumul la televizor, spune dom’ Președinte, traversînd agale holul, nici nu mai știu ce zi e azi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]