5,717 matches
-
căruțelor. A pus să se facă slujbă lui Dumnezeu pe câmp, la Podul Înalt, față de pieirea care fumega încă în mlaștini, și a rânduit post întregii oștiri pe ziua de 11 ianuarie”. (Mihail Sadoveanu Viața lui Ștefan cel Mare) CURȚILE DOMNEȘTI DE LA VASLUI DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE Aureolat de stălucita victorie de la Podul Înalt de lângă Vaslui, Ștefan cel Mare își consolida domnia, intrând, totodată, în legendă. Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele au fost culese și scrise de cei care le-au dat crezare, cum a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui. După edificarea bisericii voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui. După edificarea bisericii voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea vreme a domniei itinerante, marchează șederea sa și în alte orașe, în afara Sucevei, capitala permanentă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea vreme a domniei itinerante, marchează șederea sa și în alte orașe, în afara Sucevei, capitala permanentă a țării, la curțile domnești din Hârlău, Iași, Vaslui și Huși. Astfel, din anul 1492 s-a păstrat documentul emis la Vaslui în luna martie 26. Peste trei ani, în 1495, Ștefan cel Mare se află din nou în zona Vasluiului și a Bârladului, întărind
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a stat în luna ianuarie, la sfârșitul căreia a poposit în Iași, iar în februarie și martie a stat din nou în târgul Vasluiului, de unde, între 25 februarie și 20 martie, a emis 22 (douăzeci și două) acte de cancelarie domnească. La Vaslui, Ștefan cel Mare a mai venit și în anul 1502, după cum o dovedesc actele emise din acest târg între 1 și 17 martie. A fost un scurt popas, evident edificator în ceea ce privește preferințele voievodului pentru a ședea în această
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
A fost un scurt popas, evident edificator în ceea ce privește preferințele voievodului pentru a ședea în această parte a țării în lunile de iarnă. În concordanță cu exigențele epocii, a fost perfect normal ca domnia itinerantă să beneficieze din plin de curțile domnești, edificate și organizate aproape în toate orașele principale ale Moldovei, Vasluiului revenindu-i rolul nu numai de important oraș medieval românesc aflat în plină dezvoltare socialeconomică și politico culturală, ci și de reședință voievodală în decursul celei de a doua
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în ea, jur împrejur e bolți și arcuri, pe care sunt picturi și chipuri de ale tuturor sfinților...” (Paul de Alep 1653) Biserica Sf. Ioan din Vaslui a fost înălțată de Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în cuprinsul Curților domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și chipuri de ale tuturor sfinților...” (Paul de Alep 1653) Biserica Sf. Ioan din Vaslui a fost înălțată de Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în cuprinsul Curților domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești ale lui Ștefan Vodă”. În schimb, biserica s-a păstrat, suferind unele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești ale lui Ștefan Vodă”. În schimb, biserica s-a păstrat, suferind unele modificări cauzate de puternicele cutremure din secolul al XIX-lea, rămânând timp de 500 de ani la îndemâna orășenilor dreptcredincioși din Vaslui. Biserica domnească Sf. Ioan a fost începută
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
târgoveți sau țărani, ci după omenia lor. Așa stând lucrurile, se îmbrăca adesea în haine simple și pleca prin țară. Într-o zi ajunse în Târgul Vasluiului. Era îmbrăcat într-o pelerină de negustor, dar pe dedesubt își pusese hainele domnești. Și iată ce văzu: un negustor rotofei se răstea la un țăran, pasămite pentru că acesta ar fi cutezat să-i spună că l-a înșelat. Și-l îmbrâncea și-l lovea pe bietul om ghemuit în genunchi. Cuza merse până la
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
genunchi. Cuza merse până la locul cu pricina și-i zise negustorului cu voce domoală: Cu ce a greșit omul acesta? De ce-l lovești? Pentru că așa vreau eu! La auzul acestor cuvinte, Cuza își scoase pelerina și apăru în hainele cele domnești. Negustorul, dându-și seama cine îi vorbise, tremurând din toate încheieturile, dădu să cadă în genunchi la picioarele lui Cuza, dar acesta îl opri: 55 Nu mie să-mi ceri iertare, negustorule, ci acestui om pe care l-ai umilit
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
asigure înfăptuirea unității sale naționale.” (Din Declarația de război a României împotriva Austro Ungariei) <contents> Cuvânt înainte........................................ ................................... 3 Argument....................................... ........................................... 7 Județul Vaslui pământ de legendă și istorie........................... 10 Ștefan cel Mare........................................... ............................... 12 Atunci, în ianuarie 1475, la Vaslui......................................... ... 18 Curțile domnești de la Vaslui din vremea lui Ștefan cel Mare.. 29 Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”................................... ....... 32 Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare și Sfânt.......................... 35 Statuia „Ștefan cel Mare de la Vaslui”...................................... 37 Movila lui Burcel, de Dumitru Almaș....................................... 38 Nicolae Milescu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Mamina, Gheorghe Neacșu, George Potra, București, 2004, p. 242. </ref>. O dată, ajunși la Palat, gărzile pregăteau armele, tobele sunau, iar ministrul străin era primit „ În josul scării de onoare de doi ofițeri de ordonanță” și „În capul scării de doi adjutanți domnești care Îl introduc cu suita sa În salonul de recepțiune, unde se află ministrul Afacerilor Străine, mareșalul Curții și Casa Militară a A.S.R.” <ref id="16">16 Ibidem. </ref>. Aflat În fața lui Carol I, ministrul străin pronunța câteva cuvinte
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
cu boierii Stroici, și Ioan Crimca - cu ascendenți în stirpea Ciolpăneștilor. Diac în prima tinerețe, intră, apoi, în cinul monahal. Se crede că petrece perioada de noviciat la Putna; revine însă la Suceava unde, din martie 1599, slujește la biserica domnească din cetate. În iunie 1600, e ridicat la treapta de episcop, și păstorește până în septembrie la Rădăuți (cât ține efemera guvernare în Moldova a lui Mihai Viteazul). După întoarcerea lui Ieremia Movilă din Polonia, cedează eparhia și se retrage pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
argumentele forte care justifică denumirea lui Constantin Brâncoveanu, mare voievod cărturar. În ceea ce privește educația, se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli și tipărirea de cărți. Educația celor unsprezece odrasle domnești, patru băieți și șapte fete erau avuția cea mai de seamă a domneștilor părinți, care Îi creșteau În frica lui Dumnezeu, În credință și dragoste de țară și de neam. Băieții grăiau În biserică Întru cinstirea sfinților lor patroni și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli și tipărirea de cărți. Educația celor unsprezece odrasle domnești, patru băieți și șapte fete erau avuția cea mai de seamă a domneștilor părinți, care Îi creșteau În frica lui Dumnezeu, În credință și dragoste de țară și de neam. Băieții grăiau În biserică Întru cinstirea sfinților lor patroni și ocrotitori, cuvântări care uimeau și bucurau pe mulți. Constantin, Ștefan, Radu și Matei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
avem mereu În mijlocul nostru. „Din fragedă pruncie ai Înțeles, voievodule Constantin, că „frica Domnului este Începutul Înțelepciunii” și te-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieștilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă Învrednicindu-te Tainei Sintei Cununii, cu unsprezece odrasle domnești Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care de asemenea În frica și În certarea Lui crescându-i, patru au ajuns mucenici măriți.” (fragment din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
Întâmplată În anul 6860 (13511352). În 1359, Nicolae Alexandru (1352-1364) Își ia titlul de domn autocrat și Întemeiază Mitropolia Ungro-Vlahiei. Titlul de domn vine de la latinescul dominus, iar poziția sa independentă s-a concretizat prin formula” de sine stătător”. Puterea domnească era considerată de origine divină, exprimată prin apelativul simbolic Io sau prin formula bizantină „din mila lui Dumnezeu”. Atribuțiile domnului sunt foarte largi: este șeful armatei, având titlul de mare voievod, este stăpânul Întregului pământ, șeful administrației, declară război sau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mila lui Dumnezeu”. Atribuțiile domnului sunt foarte largi: este șeful armatei, având titlul de mare voievod, este stăpânul Întregului pământ, șeful administrației, declară război sau Încheie pace, emite hrisoave, este instanța supremă de judecată. Uneori domnul se consultă cu sfatul domnesc, mai ales În chestiuni de politică externă. Succesiunea la tron era ereditar - electivă, dar nu exista dreptul primului născut, ceea ce a determinat pe unii domni să și asocieze la domnie pe unul din fii Încă din timpul vieții. Fiul său
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
primele de acest gen cunoscute, Între cele două Țări Române de dincolo de Carpați. Prin mijlocirea lui Petru, Mircea cel Bătrân, va Încheia un tratat cu Wladislaw Jagello. Lui Petru i se atribuie instituționalizarea societății românești din Moldova și organizarea cancelariei domnești. De la el provin primele documente interne ale acestei țări. Este cel care și-a ales Suceava drept reședință. A construit prima Catedrală ortodoxă, pentru Mitropolia Moldovei, Biserica Mirăuților și, probabil, vechea Mănăstire a Neamțului. Ar fi dorit să dea țării
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a statului, reprezintă suprema instanță judecătorească, bate monedă și instituie sistemul de impozite, inițiază politica externă și semnează tratatele, numește și revocă dregătorii, puterea sa este Îngrădită de marea boierime cu asentimentul căreia deține autoritatea supremă În stat. Însemnele puterii domnești erau: coroana, sceptrul, stindardul. În Țările Române domnia se considera de drept divin, de unde și formula consacrată:“cu mila lui Dumnezeu”. În exercitarea lor, atributele de suveranitate erau divizibile. Întâiul sfetnic al domnitorului a fost Întotdeauna Mitropolitul. După instalarea dominației
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
domnia pământeană. În Transilvania: voievodul era numit de rege și avea atribuții militare, juridice și administrative, principele era ales de Dietă și confirmat de Poartă, După trecerea Transilvaniei sub stăpânire habsburgică, Împăratul preia și titlul de Principe al Transilvaniei. Sfatul Domnesc este instituția care Îl ajuta pe domn În exercitarea atributelor sale. dregătoriile Încep să apară de la sfârșitul secolului al XIV lea, politica internă și externă este elaborată de voievod și de sfat, alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
menține dreptul de a alege domnul din rândul boierilor pământeni, 48 Sec. XVII - domnia slăbește ca autoritate, domnii Încep să fie numiți de turci și depind tot mai mult de voința sultanului. Au existat și Încercări de refacere a autorității domnești În timpul lui Șerban Cantacuzino, C. Brâncoveanu ( Țara Românească) și D. Cantemir În Moldova. Sec. XVIII - se instaurează regimul fanariot ( 1711 În Moldova și 1716 În Țara Românească), se accentuează dominația otomană , are loc degradarea instituției domniei, dispare domnia pământeană ( domnul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]