9,274 matches
-
De aceeași factură sunt majoritatea pieselor din volum. Nedumeririle lui Duduță (1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de domnișoare, București, 1934; Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ed. (Anotimpul pierdut), București, 1971; Fata lui Codru-Împărat, București, 1939; Ciudata viață a poetului, București, 1942; Moartea în cetate, București, 1943; Noaptea creației, București, 1943; Sub lumina verii, București, 1967; Nedumeririle
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
București, 1967; Nedumeririle lui Duduță, București, 1969; Noaptea creației, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, București, 1969; Legile jocului, București, 1972; Acele lucruri mari, București, 1973; Ciudata viață a poetului, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Timișoara, 1975; Într-un cămin de domnișoare. Călător din noaptea de Ajun, îngr. și introd. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1983; Domnișoara Lou și trandafirul galben, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1985. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Într-un cămin de domnișoare”, ALA, 1934, 731; Constantinescu, Scrieri, IV, 106-107
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Oarcăsu, București, 1969; Legile jocului, București, 1972; Acele lucruri mari, București, 1973; Ciudata viață a poetului, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, Timișoara, 1975; Într-un cămin de domnișoare. Călător din noaptea de Ajun, îngr. și introd. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1983; Domnișoara Lou și trandafirul galben, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1985. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Într-un cămin de domnișoare”, ALA, 1934, 731; Constantinescu, Scrieri, IV, 106-107; C. P. [Camil Petrescu], Notă despre romanul feminin, RFR, 1937, 2; Călinescu, Ist.
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Oarcăsu, Timișoara, 1975; Într-un cămin de domnișoare. Călător din noaptea de Ajun, îngr. și introd. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1983; Domnișoara Lou și trandafirul galben, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1985. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Într-un cămin de domnișoare”, ALA, 1934, 731; Constantinescu, Scrieri, IV, 106-107; C. P. [Camil Petrescu], Notă despre romanul feminin, RFR, 1937, 2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 879, Ist. lit. (1982), 965-966; Perpessicius, Opere, X, 268-272; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 58-65; Sorin Titel
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
replică baladescă” la Ritmuri..., în care soarele (și nu Enigel) ar fi „Luceafărul” barbian, iar râpa Uvedenrode, văzută ca Olimp grotesc al poeților, se proiectează ca intersecție a mitului oglinzii cu simbolica îngroșată a „cercului Venerii” sau, în fine, poemul Domnișoara Hus este citit ca un „cântec de dragoste moartă” și ca o celebrare, nu lipsită de burlesc, dar și de sublim, a nunții cu „noul mire, soarele”. Latențe ori aproximări „degradate” ale acestor mituri sunt decelabile și în viziunea hipertrofiat
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
și alte publicații conduse sau redactate de Iorgu Tudor. În primul număr se include grupajul Amintiri despre Leon Donici, alături de nuvela Admiratorul lui Leon Donici. Tot aici este publicată traducerea în limba rusă a poeziei lui St. O. Iosif Unei domnișoare. Theodor Inculeț îl prezintă pe poetul Fotie N. Langada. Revista mai conține versuri de Pan Halippa, Alla Razu, Ion Buzdugan, poezie și proză de Nicolae Spătaru, texte de G. Tutoveanu, L. T. Boga, precum și o pagină închinată lui Al. Mateevici
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
sumbre sau sinistru-caricaturale. Tema vinovăției, manifestată prin convulsii de conștiință ce pot duce la suicid, vizează și responsabilitatea omului de știință, ale cărui descoperiri nu trebuie să ignore componenta morală, fără de care prețul plătit poate fi dezastruos (Cenușa, Reqviem pentru domnișoara Amélie). În teatrul lui O. parabola se nutrește din substanța etică, ancorând în tragic (Treizeci de arginți) sau în grotesc. În farsa Sentim..., pustiirea lăuntrică, mecanizarea gândirii, pervertirea ireversibilă a esenței sufletești sunt sugerate prin dialogul absurd, cu ilare dezarticulări
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta și-a ținut dizertația. Printre aceștia se află și Mărie Curie care ulterior declară: „Domnișoara Mărăcineanu a lucrat mai mulți ani în laboratorul meu și recent a obținut titlul de doctor în științe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei științifică”. După un timp (1925), pentru o scurtă perioadă, a revenit la Facultatea de Stiinte
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
dl. Perrin și pe șotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie”. De altfel, Frédéric și Irene au și recunoscut acest lucru, într-un interviu acordat ziarului „Neues Wiener Journal“, în 5 iunie 1934: „Ne amintim că savanta română, domnișoara Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale". O recunoaștere timidă, mai mult formală, pentru ca, în realitate, Ștefania Mărăcineanu făcuse nu o simplă informare, ci demonstrații științifice, în fața unei asistențe universitare entuziaste și numeroase. Fiziciana nu a protestat deși, practic
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
felurite hoții. SCRIERI: Frumoasa mea Sandynn, București, 1968; Răpirea din adâncuri, București, 1970; Japonezii, eu și Ihuc Mihuc, București, 1980; Două treimi din viață, București, 1980; Hoții de pădure, București, 1982; Iubita de la Gura Teghii, București, 1983; Ceasul, București, 1984; Domnișoara, București,1990; Pisici pentru export, Galați, 1991; Dincolo de Lisabona, Galați, 1992; ed. (Ultimul tren spre România), Snagov,1996; Să îngropăm trecutul, București, 1992; Bătrânii nu mai sunt utili, Snagov, 1998; Destrămarea, Snagov, 2001; Cine a furat o minge?, Snagov, 2002
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Niceta din Iluzii pierdute de Mihail Kogălniceanu, Florica din Zburătorul lui I. Heliade- Rădulescu și, un veac mai târziu, Adela lui G. Ibrăileanu - se află în violent contrast cu personajele negative, printre care și Pena Corcodușa (Mateiu I. Caragiale) sau Domnișoara Hus (Ion Barbu). Erotica veșmintelor, onomastica, metaforele vegetale individualizează încă o dată vârstele și adâncesc psihologia diverselor tipuri feminine. P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea despre doamna T., personaj în
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
metodă îți relaxează gâtul, îți eliberează vocea și te scapă de răceală”, susține el. Reflexologia este metoda prin care o cântăreață de operă își menține voceatc "Reflexologia este metoda prin care o cânt\rea]\ de oper\ `[i men]ine vocea" Domnișoara Mabel Garrison, o soprană de la Opera Metropolitană, a folosit această metodă nu doar în scop personal, ci și pentru a-i ajuta pe alți membri ai companiei. Ea le-a înlăturat senzația de tensiune și durerea din gât, câștigând aprecierea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și, când ne-am întors, trei ore mai târziu, să vedem cum se mai simțea, m-a îmbrățișat și m-a sărutat. Ca să fiu sincer, doamnă Carter, m-au făcut să mă simt foarte important. Mai rău a fost că domnișoarele au crezut că eu eram omul pe care-l așteptau și m-au cerut în căsătorie. Doamnă Carter, Dumnezeu să vă binecuvânteze. Sper să rămân prietenul dumneavoastră sănătos, C.G. CAPITOLUL 28tc "CAPITOLUL 28" Remedii reflexogene pentru atacul cerebraltc "Remedii reflexogene
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de „grădinar olandez” ce-și plivește, cu scop profilactic, grădina, adăugând listei inițiale alte „arme de luptă” cu Încărcătorul blocat, cum ar fi nuvelele semnate de Gh.Talaz, Al. Șahighian, Petru Vintila, schematice și insuficient ancorate În realitate: „În figura Domnișoarei Eleonora din Bijuterii de familie ale lui Petru Dumitriu, a existat de la Început un personaj cunoscut aievea, dar până la creierea eroinei nuvelei mai e un proces Întreg. «Duduia Eleonora» nu Înseamnă redarea unui tip de moșieroaică bătrână, maniacă, zgripțuroaică. Prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
idiomatică de pe urma căreia un operator inteligent poate extrage beneficii enorme. De altfel, puține dintre personajele lui Chandler nu posedă un jargon de uz personal - când nu sunt victime ale propriilor ticuri de vorbire. Ca să rămân la exemplul de mai sus, domnișoara Gonzales își presară discursul cu vocabula amigo, a cărei funcție este una clar autoreferențială și nu direct comunicativă: modul insidios-superior în care este introdusă în discuție vorbește despre insolența, dar și despre confuzia în care plutește personajul: „Ești sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de portret ți-l fac instantaneu antipatic. Agresiv, cu sânge rece de reptilă, el nu se sfiește să-l pună în dificultate pe procurorul Endicott, căruia îi dezvăluie - pentru a-și arăta forța - strategia pe care intenționează s-o adopte: Domnișoara Weld n-o să vă ajute în această privință. Tot ce știe despre fotografie e ceea ce reiese din examinarea ei. Ceea ce poate vedea oricine. Ar trebui să găsiți un martor care să jure când, unde și cum a fost făcută. Altminteri
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cum se face un index sau lucrarea clasică Plagiat și originalitate, de Alexander Linden. Domnul Richard Müller-Schmitt, de la Editura Reclam din Stuttgart, doamna conf. univ. dr. Mirela Lazăr, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și domnișoara Laura Petrehuș, o fostă studentă, mi-au pus la dispoziție diverse studii și materiale de profil. Tuturor le exprim recunoștința mea. Mulțumesc Editurii Polirom pentru interesul manifestat față de această lucrare, precum și profesorului Ionel Funeriu pentru atenta lectură a cărții și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Eco Cum se face o teză de licență (2000; ediția a II-a, 2007). În străinătate, lucrările În acest domeniu sunt mult mai numeroase, așa cum se poate vedea din bibliografia volumului de față. * Un incredibil succes „Lynne Truss e o domnișoară bătrână, jurnalistă și scriitoare, care nu s-a distins până anul trecut, când s-a apucat să scrie o carte despre folosirea punctuației În limba engleză, intitulată Eats, Shoots and Leaves. Având În vedere subiectul, Editura Profile Books n-a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Însoțesc și eu” vs „Te Însoțesc și eu, În caz că mergi la seminar”; „Mergem la cursuri dacă timpul este frumos”; - subordonata concesivă se desparte Întotdeauna prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziția față de aceasta: „Cu toate că Întunericul s-a lăsat deplin, domnișoara vede” (M. Sadoveanu); „Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una cu două, măcar că nu sunt În ea nici averi, nici merinde” (C. Negruzzi); - subordonata consecutivă urmează Întotdeauna după regenta ei și se desparte, În general, prin
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ceva, de a nu se mai gândi la el, de a-l reprima.” Se poate însă ca afectele „înțepenite” (este chiar termenul lui Freud) să provoace o conversie isterică (1910/1991). Ne vom referi în cele ce urmează la cazul domnișoarei Lucy R., analizat de Freud (1895/1965). Notăm o posibilă alunecare a înlăturării înspre refulare, pe care Freud însuși o subliniază (1894/1974): „Clivajul conținutului conștiinței este consecința unui act de voință al bolnavului” (în italic în text). Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fie lung, obositor, neclar. Să nu fie banal, previzibil, afirmativ general. Din citat, trebuie să transpară sentimente puternice: ură, gingășie, durere, afecțiune etc. Altfel spus, citatul să nu suporte transpunerea în stilul indirect liber, cum este cazul unei apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot fi: elementele de argou, oralismele, neglijențele de exprimare, regionalismele, arhaismele, proverbele, comparațiile inedite, exclamațiile etc. Nu recomandăm folosirea citatului în atacul și în finalul textului. Motivele țin de fluența discursului. În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
talent literar, prozele lui B. țin de aria fantasticului și lasă să transpară nu de puține ori, ca modalitate de tratare a problematicii, influența lui Mircea Eliade. De exemplu, Năluca, poveste romantică, dezvoltă motivul stafiei cam în genul întâlnit în Domnișoara Christina, adică prin convertirea și interacțiunea timpului sacru cu cel profan. Același lucru se observă și într-o nuvelă precum Cetatea de altădată. În altă serie tematică, deschisă de o nuvelă ca Gherasim, ca și în Lupii sau în Ceasul
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
meu, București, 1968; Olimpul Diavolului. Panorama sărutului, București, 1969; Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, București, 1972; Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, București, 1974; După flori, București, 1975; Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, București, 1976; Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnișoara Pogany, București, 1977; Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, București, 1981. Traduceri: Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
descrie cu multă durere climatul familial din această perioadă a vieții sale. Promiscuitatea, lipsurile materiale, atmosfera familială plină de tensiuni și certuri ,,obligând-o” să-și caute un serviciu, să se angajeze: „Nu puteam altfel, eram de acum și eu domnișoară, nu aveam și eu să-mi cumpăr un ciorap... îmi scotea ochii și de patul în care dormeam, dacă se supără este patul lui și eu o să mă culc pe jos... teroare psihică continuă... când o bătea pe mama, mă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]