5,320 matches
-
să respecte, să accepte, să coopereze sau să se intereseze de ceilalți; * adevărul nu reprezintă un dat natural, el provine de la indivizi și se stabilește prin negociere și dezbateri. b) Cultura B, puternic contrastantă, avansează următoarele presupoziții: * indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali; * relațiile ce se stabilesc la nivelul organizației au caracter ierarhic, fiecare membru având propria poziție și responsabilitate, stabilite în conformitate cu competențele sale; * adevărul aparține, prin excelență, vârstnicilor care au nu numai vechime
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
șmecheriilor menite să păcălească cenzura. În ce privește "trucurile" Desperado, deci, autorii estici sunt chair mai bogați decât cei vestici, întrucât ei se zbăteau să supraviețuiască prin aceste șiretlicuri, pe când occidentalii căutau doar succesul de public de multe ori. Scriitorul comunist era dornic să străbată cât mai în profunzime și să stabilească o legătură trainică cu cititorul, cu care îndura umăr la umăr teroarea cruntă a tăcerii. Literatura este opusul tăcerii. Vestul era liber să articuleze. Estul a trebuit să reinventeze vorbirea, să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
când descoperim cumplitul lui trecut (în carte acesta fiind văzut ca viitorul lui). Cartea începe cu o viață în care sexul nu are nicio urmă de sentiment. Eul interior nu încetează a se minuna. Ochiul acesta interior e tânăr și dornic de afecțiune. Trupul doctorului criminal e epuizat. Sexul e pentru el un act mecanic. Lectorul e dezgustat de lipsa lui de sensibilitate. Retrospectiv, trecutul eroului (viitorul lui literar) e de înțeles odată ce-i aflăm viitorul (trecutul real). Regrupăm incidentele după
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al XI-lea; Capețienii au știut să accepte în Franța reforma gregoriană și i-au susținut pe papii angajați atunci într-un mare conflict Cearta Investiturilor și, mai tîrziu, lupta dintre Sacerdoțiu și Imperiu cu împărații germanici, ostili reformei și dornici să controleze Italia. Strînsa alianță dintre rege și Biserică apare în timpul lui Ludovic al VI-lea, al lui Ludovic al VII-lea și al lui Suger. Abate de Saint-Denis din 1122 pînă în 1151, prieten și principal sfătuitor al lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mediocră a clerului, și aceleași dorințe de reformă ca și restul Creștinătății. În anii 1510-1520, în jurul lui Jacques Lefevre d'Etaples și al lui Guillaume Briçonnet, viitor episcop de Meaux, se formează un mic grup de umaniști și de clerici dornici de o reformă a Bisericii prin întoarcerea la Evanghelie. Unii dintre ei sînt seduși de lutheranism încă din 1520. Între 1525 și 1534, ideile noi se răspîndesc în toate mediile, fără ca întotdeauna să fie ușor de deosebit ortodocșii de eretici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul. Domnia lui Ludovic-Filip. Rege cetățean, rege burghez, care împărtășește virtuțile și defectele burgheziei timpului său, Ludovic-Filip este un rege bourbon, dornic să-și afirme autoritatea personală în fața puterii ministeriale. El nu își atinge scopurile decît începînd din 1840. La începuturile sale, regimul, în efervescența născută în revoluție, trebuie să facă față agitației muncitorilor, răzmerițelor stîrnite de societățile secrete republicane frustrate de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
După sfîrșitul Imperiului Otoman, Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii imperiale într-o populație puțin atentă la primele mișcări naționaliste din Magreb și din Indochina. În septembrie 1928, radicalii, dornici să nu se rupă de socialiști, pun capăt Uniunii naționale, părăsind guvernul Poincaré, a cărui majoritate este de acum înainte deviată spre dreapta. O aceeași majoritate moderată susține guvernele care se succed după demisia, datorată bolii, a lui Poincaré. Cele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de-a IV-a Republici aduc o revenire la moravurile politice ale celei de-a III-a Republici care se încheie. Criza decolonizării învinge regimul în mai 1958. Întoarcerea la pace Eliberarea. La 6 iunie 1944, Aliații debarcă în Normandia. Dornici să nu prejudicieze viitorul politic al Franței, ei prevăzuseră pentru început o administrație militară a teritoriilor eliberate. Dar de Gaulle, sigur pe sprijinul populației, impune autoritatea reprezentanților guvernului provizoriu. După eliberarea Parisului (25 august 1944) și formarea unui guvern de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă să conducă la un Front popular. Guy Mollet, în declarația sa de investitură se declară favorabil, după încetarea focului și după alegeri libere, recunoașterii unei "personalități algeriene", dar presiunea coloniștilor din Algeria și a mediilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apare mai mult ca fiind al Primului Ministru, Georges Pompidou, decît al generalului de Gaulle. Acesta schimbă Primul Ministru, îl cheamă pe Maurice Couve de Murville, ministru al Afacerilor externe după 1958, și vrea să se angajeze pe calea reformelor. Dornic să-și confirme legitimitatea, el îi consultă pe francezi prin referendum, la 27 aprilie 1969, în legătură cu un proiect de regionalizare și de reformă a Senatului, care ar comporta pe viitor reprezentanți ai activităților economice, sociale și culturale. De Gaulle își
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la abținere a Partidului Socialist transformă în semi-eșec succesul de opinie scontat de președintele Republicii. Da-ul obține 68% din sufragiile exprimate, dar numai 36% din înscriși, cu 39,5% abțineri și 7,1% voturi albe și nule. Timpurile dificile. Dornic să preia inițiativa, președintele Republicii îl înlocuiește, la 5 iulie 1972, din funcția de Prim Ministru pe Jacques Chaban-Delmas cu Pierre Messmer, reprezentant al gaullismului ortodox, mai apropiat de Elysée. În același timp, opoziția de stînga socialistă și comunistă este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de sufragii îi separă pe cei doi candidați. Procentul de participare, inegalat, este de 87,9%. Dacă alegerile prezidențiale sînt pe deplin intrate în obiceiurile politice ale francezilor, țara pare împărțită în două. Noul președinte al Republicii, mare burghez liberal, dornic să guverneze "la centru" și să găsească un oarecare "consens", se va lovi de constrîngerile dure ale luptei politice și de diverse contestări, pe un fundal de criză economică și de tensiuni internaționale agravate. Prim Ministru este Jacques Chirac, alegere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majoritatea absolută. Partidul Comunist trece de la 86 la 44 de deputați. Opoziția comportă 157 de aleși, dintre care 88 RPR și 62 UDF. De acum înainte, majoritatea parlamentară și majoritatea prezidențială concordă. Aceasta este voința electoratului, fidel spiritului Constituției. Dar, dornici de o alternanță politică, ei nu doresc o schimbare profundă a societății, așa cum cred o vreme învingătorii. De la "starea de grație" la austeritate. Noul guvern Mauroy comportă patru miniștri comuniști și patruzeci și patru de membri. Prezența lor, deși limitată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
titlul individual și membri ai "societății civile", nu are majoritatea decît prin abținerea, sau susținerea, comuniștilor sau a centriștilor. Michel Rocard nu este deloc susținut de președintele Republicii. Sensibil la starea opiniei publice, el nu angajează deloc reforme. François Mitterrand, dornic de o politică mai marcată a stîngii, îl înlocuiește la 15 mai 1991 pe Michel Rocard cu Edith Cresson, prima femeie care accede la această funcție. Ea nu reușește să-și impună autoritatea, în timp ce dificultățile economice și sociale se agravează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neliniște, prăbușire în gol și marea împăcare cu destinul, pacea de netulburat a distanței de lume. În viața și opera lui Labiș se regăsește expresia unui mod de existență. Poezia e o prelungire a vieții, expresia spontană a spiritului lăuntric dornic să se clarifice, să se afirme: „Aripa mea se izbește mereu de zăbrelele nemărginirii Și parcă-i un veac de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput.” (Cântec de început) Există
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși tineri și vârstnici și de participanții la acțiunile Căminului Cultural (ridicat în anul 1960), ale școlii (cea nouă din 1965) ce poartă numele marelui poet al
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
asupra limbajului este apariția unor lucrări care, în loc să limiteze limbajul la arbitrarul unităților și regulilor sale, abordează enunțurile ca pe niște discursuri. Această deschidere a științelor limbajului vine în întîmpinarea preocupărilor a numeroși cercetători din alte domenii ale științelor umane, dornici să ia în calcul rolul limbajului în definirea obiectelor de studiu. Nu este vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
plasat într-un articol foarte scurt. Alegerea de a fi concis și de a nu introduce discursul direct pare a fi în concordanță cu ethosul combatant, eficient, al persoanei descrise, un ethos împărtășit de publicația L'Entreprise, care se arată dornică să surprindă esențialul, să economisească timpul prețios al unui cititor care este și el grăbit. Pot exista și alte motive pentru a suprima elementele introductive. Este și cazul reportajului următor (intitulat "Pleudihen, întoarcerea acasă"), dedicat lui Christophe Auguin, cîștigătorul cursei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este necesară. Spune-i încet: Te rog să-ți asumi responsabilitatea pentru a face acele schimbări care sunt necesare pentru pacea mentalului meu și pentru starea de bine. (Poate că mentalul tău inconștient a ales pentru tine să fii mai dornic de a te afirma, sau să-ți acorzi mai mult timp; acest lucru poate fi ceea ce probabil îți este necesar pentru a comunica sentimentele tale către ceilalți). Oricare ar fi schimbare sau schimbările pe care le-ai ales, imaginează-te
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
medicale. În viața de zi cu zi este greu de echilibrat balanța între graba și anxietatea medicilor de a face cât mai mult și cât mai bine, pe de o parte, și sentimentele de incertitudine, neliniște și speranță ale pacientului dornic de a fi vindecat, apărat și protejat odată ce a intrat în spital, pe de altă parte. Aici, rolul eticii este de a reda fața morală a științei medicale și de a (re)aprinde principii pe care societatea le crede uitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
cât mai multe componente cognitive. În vederea stimulării copilului, pentru a deveni stăpânul propriului mediu, se propune dezvoltarea capacității de alegere, de selectare prin îmbunătățirea abilităților verbale și nonverbale. Fiind capabil să ia singur decizii copil, adolescentul autist poate deveni mai dornic și entuziast. Promovarea noilor activități trebuie să se bazeze, întotdeauna, pe o reală experiența anterioară acumulată. Copiii au tendința să copieze în special de la colegii din jur, interacționând astfel social, din acest motiv se recomandă să petreacă cât mai mult
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de mate”. Pentru elevul autonom cele mai „șocante” trăsături au fost identificate tot de băieți. Acestea au fost: „se duc la Mall”, „învață când are chef”, „se distrează prin cluburi”. Spre deosebire de băieți, fetele s-au dovedit a fi mai puțin dornice de a atrage atenția. Nu a putut fi identificată nici o trăsătură care să surprindă. Se constată o oarecare „uniformitate” a caracteristicilor identificate de fete. Un alt element demn de a fi amintit este faptul că băieții se dovedesc a fi
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși tineri și vârstnici și de participanții la acțiunile Căminului Cultural (ridicat în anul 1960), ale școlii (cea nouă din 1965) ce poartă numele marelui poet al
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
militară, culturală, etc.), cum sunt ONU, NATO, UNESCO, OMS, OPEC și nenumărate altele. Dar care sunt actorii care acționează în câmpul globalizării? Principalul factor dinamizator al unei gândiri planetare îl reprezintă, fără îndoială, marile companii transnaționale sprijinite de capitalul național, dornic de a lua parte la „masa succesorală” cel puțin ca invitat. Într-o politică concordantă acestea exercită presiuni asupra guvernelor naționale care sunt și ele implicate în politica transnațională dar ca și executanți. Pentru a-și putea pune în practică
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]