13,637 matches
-
a prospera într-un vag instituțional și juridic propriu perioadei de tranziție. Așadar, noua elită economică nu vine dinspre economia privată marginalizată în cursul deceniilor precedente, ci chiar din rândurile cadrelor socialiste (Grabher și Stark, 1998, p. 61). În consecință, elita comunistă din a doua generație a beneficiat din plin de schimbările intervenite în anii ’90. În afara disponibilității sale ideologice, ea dispunea și de un nivel de formație real, de experiența gestionării, de resurse relaționale moștenite din faza precedentă și de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
faza precedentă și de o evidentă absență de scrupule în aplicarea metodelor brutale ale capitalismului sălbatic (Juchler, 1994, pp. 117-118). Toate datele referitoare la Europa de Est din anii ’90 au un numitor comun: ele arată că evoluția generală care a afectat elitele combină reproducerea și circulația lor. Concluzie În studierea elitelor, ca și în alte domenii, analizele sociologice au ca punct de plecare noțiuni de bun-simț și termeni din limbajul curent. Pareto se putea crede scutit de conotațiile normative din limbajul obișnuit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în aplicarea metodelor brutale ale capitalismului sălbatic (Juchler, 1994, pp. 117-118). Toate datele referitoare la Europa de Est din anii ’90 au un numitor comun: ele arată că evoluția generală care a afectat elitele combină reproducerea și circulația lor. Concluzie În studierea elitelor, ca și în alte domenii, analizele sociologice au ca punct de plecare noțiuni de bun-simț și termeni din limbajul curent. Pareto se putea crede scutit de conotațiile normative din limbajul obișnuit, dar n-a putut niciodată scăpa cu totul de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de bun-simț și termeni din limbajul curent. Pareto se putea crede scutit de conotațiile normative din limbajul obișnuit, dar n-a putut niciodată scăpa cu totul de ambiguitățile conceptuale pe care acest limbaj le vehiculează: dubla definiție dată de el elitei dovedește acest lucru. Desigur, el obișnuia să spună că nu cuvintele sunt importante și că ele ar putea fi înlocuite la fel de bine cu litere ale alfabetului. Dar e foarte improbabil ca o teorie sociologică să poată avea cât de cât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alfabetului. Dar e foarte improbabil ca o teorie sociologică să poată avea cât de cât rezonanță fără ajutorul cuvintelor care s-o facă inteligibilă pentru muritorii de rând. Unii dintre ei resimt poate nevoia de a reacționa la teorii în privința elitei și a maselor sau a elitelor și a democrației: o dezbatere despre x și y este, în orice caz, mai puțin incitantă. Deși a contestat în mai multe rânduri importanța termenilor, Pareto însuși și-a formulat întotdeauna propunerile teoretice în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o teorie sociologică să poată avea cât de cât rezonanță fără ajutorul cuvintelor care s-o facă inteligibilă pentru muritorii de rând. Unii dintre ei resimt poate nevoia de a reacționa la teorii în privința elitei și a maselor sau a elitelor și a democrației: o dezbatere despre x și y este, în orice caz, mai puțin incitantă. Deși a contestat în mai multe rânduri importanța termenilor, Pareto însuși și-a formulat întotdeauna propunerile teoretice în termeni presupuși să provoace la cititorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este, în orice caz, mai puțin incitantă. Deși a contestat în mai multe rânduri importanța termenilor, Pareto însuși și-a formulat întotdeauna propunerile teoretice în termeni presupuși să provoace la cititorii săi o anumită reacție normativă sau alta. Așadar, orice elită constituie un obiect preconstruit din punct de vedere social, pe care ulterior se grefează tentative de analize lipsite de prejudecăți, departe de pasiunile specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vedere social, pe care ulterior se grefează tentative de analize lipsite de prejudecăți, departe de pasiunile specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea socială și pentru inegalitățile de clasă. Apoi, pentru că orice expunere legată de acest subiect, în măsura în care pune în discuție anumite păreri preconcepute, este imediat taxată ca atac normativ pieziș
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru că orice expunere legată de acest subiect, în măsura în care pune în discuție anumite păreri preconcepute, este imediat taxată ca atac normativ pieziș de către cei a căror viziune a lumii este readusă pe tapet. Așa cum s-a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea unor numeroși contemporani. Totuși, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
căror viziune a lumii este readusă pe tapet. Așa cum s-a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea unor numeroși contemporani. Totuși, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei elitelor, nu există o finalitate a istoriei din care să apară o lume egalitară și o omenire eliberată de adversitățile trecutului. Aceleași cauze structurale produc aceleași efecte psihologice. Complexitatea socială legată de modernitate aduce cu sine o diferențiere a pozițiilor și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
altele care se supun mai mult sau mai puțin docil directivelor date de primele. Democrația, în sensul guvernării „poporului prin popor, de către popor”, ține de utopia socială. Totuși, poate fi considerat ca democratic un regim bazat pe competiția liberă a elitelor pentru sufragiile populației. Chiar și aceste elite pot fi numite democratice, atunci când nu presupun un acces prea dificil și rămân supuse unor mecanisme de control. Însă accesul la elită nu este niciodată complet egalitar, chiar dacă anumite obstacole pot fi suprimate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai puțin docil directivelor date de primele. Democrația, în sensul guvernării „poporului prin popor, de către popor”, ține de utopia socială. Totuși, poate fi considerat ca democratic un regim bazat pe competiția liberă a elitelor pentru sufragiile populației. Chiar și aceste elite pot fi numite democratice, atunci când nu presupun un acces prea dificil și rămân supuse unor mecanisme de control. Însă accesul la elită nu este niciodată complet egalitar, chiar dacă anumite obstacole pot fi suprimate: fenomenele de reproducere socială fac egalitatea șanselor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi considerat ca democratic un regim bazat pe competiția liberă a elitelor pentru sufragiile populației. Chiar și aceste elite pot fi numite democratice, atunci când nu presupun un acces prea dificil și rămân supuse unor mecanisme de control. Însă accesul la elită nu este niciodată complet egalitar, chiar dacă anumite obstacole pot fi suprimate: fenomenele de reproducere socială fac egalitatea șanselor în mare parte iluzorie. De altfel, existența procedurilor de delegare a puterii este în sine creatoare de inegalități. Acestea fac în așa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fenomen relațional. Ea comportă într-adevăr un element de legitimitate care nu poate apărea decât dintr-o acceptare cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel, ne este posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dirigeante”, în Pierre Birnbaum (ed.), Les Élites socialistes au pouvoir 1981-1985, PUF, Paris, pp. 263-306. Bauerk, Michel; Bertin-Mourot, Bénédicte, 1997, „La triple exception française. À propos de la formation des élites”, Esprit, nr. 10, octombrie, pp. 47-59. Baylis, Thomas A., 1998, „Elite Change After Communism: Eastern Germany, the Czech Republic, and Slovakia”, East European Politics and Societies, vol. 12, nr. 2, pp. 265-299. Beetham, David; Pétrie, Julian, 1983, „Elitism”, în Michael Mann (ed.), The Mac-Millan Student Encyclopedia of Sociology, The MacMillan Press
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Jacques, 2000, „L’Europe de l’Est en transition: circulation ou reproduction des élites?”, Revue Européenne des Sciences Sociales, tomul XXXVIII, nr. 118, pp. 135-149. Coenen-Huther, Jacques, Tocqueville, 1997, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris. Czudnowski, Moshe M.; Eulau, Heinz, 1976, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York. Dagnaud, Monique; Mehl, Dominique, 1985, „Décideurs et sous-élite: distance et connivence”, Sociologie du travail, vol. XVII, nr. 2, pp. 122-136. Dahl, Robert A., 1958, „A Critique of the Ruling Elite Model”, American
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Heinz, 1976, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York. Dagnaud, Monique; Mehl, Dominique, 1985, „Décideurs et sous-élite: distance et connivence”, Sociologie du travail, vol. XVII, nr. 2, pp. 122-136. Dahl, Robert A., 1958, „A Critique of the Ruling Elite Model”, American Political Science Review, vol. 52, nr. 2, pp. 463-469, reluat în John Scott (ed.), The Sociology of Elites, vol 1, The Study of Elites, cap. 5, Edward Elgar Publishing Ltd., Aldershot, 1990, pp. 61-67. Dahl, Robert A., 1961
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Gottfried, 1989, Max Weber und Vilfredo Pareto. Dialog und Konfrontation, J.C.B. Mohr (Paul Siebeck), Tübingen. Endruweit, Günter, 1998, Beiträge zur Soziologie, vol. 2, Allgemeine Soziologie, Christian-Albrechts-Universität zu Kiel, Soziologische Arbeitsberichte, nr. 25, cap. V, Eliten, pp. 245-269. Eulau, Heinz, 1976, „Elite Analysis and Democratic Theory”, în M.M. Czudnowski, H. Eulau, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York, pp. 7-28. Field, G. Lowell; Higley, John, Elitism, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1980. Field, G. Lowell; Higley, John; Burton, Michael, 1990
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
J.C.B. Mohr (Paul Siebeck), Tübingen. Endruweit, Günter, 1998, Beiträge zur Soziologie, vol. 2, Allgemeine Soziologie, Christian-Albrechts-Universität zu Kiel, Soziologische Arbeitsberichte, nr. 25, cap. V, Eliten, pp. 245-269. Eulau, Heinz, 1976, „Elite Analysis and Democratic Theory”, în M.M. Czudnowski, H. Eulau, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York, pp. 7-28. Field, G. Lowell; Higley, John, Elitism, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1980. Field, G. Lowell; Higley, John; Burton, Michael, 1990, „A New Elite Framework for Political Sociology”, Revue Européenne des
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Democratic Theory”, în M.M. Czudnowski, H. Eulau, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York, pp. 7-28. Field, G. Lowell; Higley, John, Elitism, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1980. Field, G. Lowell; Higley, John; Burton, Michael, 1990, „A New Elite Framework for Political Sociology”, Revue Européenne des Sciences Sociales, vol. XXVIII, nr. 88, pp. 149-182. Fougeyrollas, Pierre, 1950, „Bureaucratie et technocratie”, Arguments, nr. 17. Friedberg, Erhard, 1993, Le Pouvoir et la règle. Dynamique de l’action organisée, Seuil, Paris. Gerstenmaier
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
des Sciences Sociales, vol. XXVIII, nr. 88, pp. 149-182. Fougeyrollas, Pierre, 1950, „Bureaucratie et technocratie”, Arguments, nr. 17. Friedberg, Erhard, 1993, Le Pouvoir et la règle. Dynamique de l’action organisée, Seuil, Paris. Gerstenmaier, Eugen, 1958, „Sinn und Schicksal der Elite in der Gemeinschaft”, Bulletin des Presse und Informationsamtes der Bundesregierung, nr. 168, pp. 1691-1692, pp. 1699-1701. Giddens, Anthony, 1990, „Elites in the British Class Structure”, în John Scott (ed.), The Sociology of Elites, vol. 1, The Study of Elites, Edward
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Russia - Old Wine in a New Bottle? The Circulation and Reproduction of Russian Elites. 1983-1993”, Theory and Society, vol. 24, pp. 639-668. Hunter, Floyd, 1953, Community Power Structure, University of North Carolina Press, Chapel Hill. Jaeggi, Urs, 1967, Die gesellschaftliche Elite: eine Studie zum Problem der sozialen Macht, ediția a doua, P. Haupt, Berna și Stuttgart. Janne, Henri, „Un modèle théorique du phénomène révolutionnaire?”, Annales, Economies, Sociétés, Civilisations, vol. 15, nr. 6, pp. 1138-1154. Janne, Henri, 1968, Le Système social. Essai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Modern Society, Random House, New York. Kolabinska, Marie, 1912, La Circulation des élites en France: étude historique depuis la fin du XIe siècle jusqu’à la Grande Révolution, Imprimeries Réunies, Lausanne. Kryshtanovskaya, Olga; White, Stephen, 1996, „From Soviet Nomenklatura to Russian Elite”, Europe-Asia Studies (formerly Soviet Studies), vol. 48, nr. 5, pp. 711-733. Lasch, Christopher, 1996, La révolte des élites et la trahison de la démocratie, trad. fr., Climats, Paris (ediția I: 1995). Lasswell, Harold D., 1948, Power and Personality, W.W. Norton
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
on the Sociology of Culture, Routledge and Kegan Paul, Londra, pp. 171-246. Mannheim, Karl, 1956a, Idéologie et utopie, trad. fr., Marcel Rivière, Paris (prima ediție în limba engleză: 1936). Marsden, P.V.; Laumann, E.O., 1977, „Collective Action in a Community Elite: Exchange, Influences Processes and Issue Resolution”, în R.J. Liebert, A. Imersheim (ed.), Power, Paradigms and Community Research, Sage, Londra, pp. 199-250. Martindale, Don, 1981, The Nature and Types of Sociological Theory, ediția a doua, Harper and Row, New York. Marx, Karl
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]