4,229 matches
-
corecta scrierile în arabă și pe care îi ajuta la traducerea Bibliei. În 1863, când Buțrūs al-Bustănī a înființat Școala Națională, a fost invitat să predea acolo gramatica și să participe la revizuirea și corectarea primei părți din marele dicționar enciclopedic semnat de acesta. Mai târziu, este profesor la Școala Patriarhala și la instituția care va deveni apoi Universitatea Americană din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe dintre lucrările
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
al lui Nero și palatul împăratului Titus. Papa Iulius al II-lea a trimis arhitectului Giuliano da Sangallo care împreună cu Michelangelo care au identificat sculptura ca fiind identică cu cea descrisă de autorul roman Plinius cel Bătrân în lucrarea sa enciclopedică "Naturalis Historia". Plinius cel Bătrân a scris unele comentarii pline de laudă despre opera pe care o văzuse în palatul împăratului Titus, în jurul anului 70 e.n.: Când a fost descoperită, grupului statuar îi lipseau unele părți componente precum: brațele drepte
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
traducătoare de literatură (inclusiv cărțile lui Rachel Bilington și J.M Coetzee). A tradus literatură anglosaxonă (de ex. Sinclair Lewis), a fost autorul operelor de literatură clasică și contemporană. Universal e cunoscut ca autor al operelor fundamentale de lexicografie și enciclopedice. Membru PPR (1946-1948), PZPR(1948-1981). A făcut parte din Asociația Literaților Polonezi (1949-1983) și Asociația Scriitorilor Polonezi (1989-2007). A locuit în Varșovia, pe strada Koszykowa nr. 1. A murit după o lungă luptă cu cancerul. A fost îngropat la 15
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
la popularizarea poemelor "Tanka" și "Haiku" în lirica spațiului românesc. În anul 1975 este publicată lucrarea "Haiku : lirică niponă", care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi. În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
89.122.40.35/șarm/cărți/Mitul/. Înainte de 1989, Titus Filipaș scrie și i se acceptă articole de popularizare/divulgare științifică în revistele Contemporanul, Ramuri, Magazinul, Știința și tehnică. În 1987 apare cartea Materie și tehnologie la Editură Științifică și Enciclopedica din București. În 1989, din nou la editură Scrisul românesc din Craiova, apare cartea Călătorind prin Univers, iar în noiembrie 1989 este tipărit, la Editură științifică și Enciclopedica din București, primul exemplar al cărții Dincolo de curcubeul stelar, ce nu va
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
tehnică. În 1987 apare cartea Materie și tehnologie la Editură Științifică și Enciclopedica din București. În 1989, din nou la editură Scrisul românesc din Craiova, apare cartea Călătorind prin Univers, iar în noiembrie 1989 este tipărit, la Editură științifică și Enciclopedica din București, primul exemplar al cărții Dincolo de curcubeul stelar, ce nu va apărea pe piată decât în 1991. După decembrie 1989, scrie numai pentru sertar, din lipsă de sponsori pentru cărțile sale. Revistele unde mai publicase îi refuză articolele, numele
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979) și îngrijind și prefațând ediții variate din operele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1954; 1957), Nicolae Filimon (1964), Dimitrie Bolintineanu (1965; 1972), Mihai Eminescu (1970; 1973; 1974; 1978; 1980; 1981), Tudor Arghezi (1977), Dumitru Popovici (1972), Mihu
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
la Geneva, în 1680 și cel al lui Antoine Furetière, scos la Haga, în 1690, pentru că nu i s-a permis să fie publicat în Franța. Acestea nu exclud cuvintele proscrise de Academie. Cel al lui Furetière are chiar caracter enciclopedic. În ciuda unei relative sărăciri, limba prelucrată de Academie prezintă avantajul de a fi foarte clară, cu cuvinte al căror sens și registru de limbă sunt bine precizate, cu fraze relativ scurte și simple, este o limbă fixată și devenită ușor
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
te fouiller" fr. mod. "Rends-le-moi sans que je te fouille" „Dă-mi-l înapoi fără să te scotocesc eu”. În domeniul lexicului, standardizarea este dominată de puriști în secolul al XVII-lea, dar nu și în epoca Luminilor, când spiritul enciclopedic impune mulți termeni de specialitate. Se înmulțesc împrumuturile din engleză, ca o consecință a „anglomaniei”, provocate de admirația intelectualilor francezi pentru instituțiile politice din Anglia. Ediția a V-a a Dicționarului Academiei (1798) cuprinde circa 60 de împrumuturi noi din
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
Profesorul , FRS (24 august 1912 - 2 august 1977) a fost un entomolog britanic. S-a remarcat printr-o cunoaștere enciclopedică a insectelor și a fost pasionat în mod excesiv de gândaci. A publicat 309 de lucrări științifice, multe dintre acestea tratând morfologia și taxonomie insectelor. A fondat și editat "Journal of Insect Physiology". El a introdus o etapă suplimentară în metamorfoza
Howard Everest Hinton () [Corola-website/Science/333231_a_334560]
-
Lascu, -"Dicționarul scriitorilor din Vale," Editura Matinal/Cameleonul, Petroșani, 1999, p. 77-85; Florea Firan, - "Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, vol. II, (M-Z)," Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
și descrie păzirea poruncilor cu privire la anul sabatic că o probă de credință. În narațiunea biblică sunt puține mențiuni ale observării acestor comandamente. paginile 103-104, art.Șabat, an sabatic. Sylvie Anne Goldberg,Véronique Gillet, Arnaud Sérandour și Gabriel Raphaël Veyret "Dicționar enciclopedic de iudaism",Laffont 1996, tradus din franceză, coord. ediției române Viviane Prager, Editura Hasefer, București, 2001
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
A fost muzeograf la Muzeul de Artă din București, secția ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomației la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003). În perioada 1968 — 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București, titular al cursului de istoria civilizației europene, apoi, între 1988 — 1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc. Academicianul Dinu C. Giurescu este coordonatorul volumului "Istoria României în date" apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum și al volumului "România și comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ștefănescu și Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internațional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus
Academicianul Dinu C. Giurescu împlinește 90 de ani by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102811_a_104103]
-
era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea amenințată, cu atât mai mult cu cât voievodul era confruntat cu opoziția unor grupări boierești sprijinite de Polonia'' amintește istoricul Florin Constantiniu în volumul ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura ''Univers enciclopedic'', București, 2002). Înțelegând că aceste împrejurări făceau greu realizabile o alianță creștină generală sau una mai restrânsă românească împotriva turcilor, Mihai Viteazul a luat inițiativa înlăturării lui Andrei Bathory, a trecut munții și a înfrânt oastea acestuia în bătălia de la
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]
-
adevărul. Esențialul pentru el, era să fii împăcat tu cu tine însuți. Era omul catedralelor. Îi plăcea să muncească împreună cu alții și alături de el totul era părea limpede, simplu, senin”. Ionel Jianu, Constantin Brâncuși : Viața și opera, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983
Cum arăta o zi din viața lui Constantin Brâncuși - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102224_a_103516]
-
babiloniană, hitită, conținând traduceri în limba română ale textelor semițiilor antici și ale hitiților, și despre manuscrisele de la Marea Moartă și la data serbării Paștilor. Din cauza calității sale de preot, în anii regimului comunist cărțile publicate de Editura Științifică și Enciclopedică în seria Bibliotheca Orientalis nu menționau numele autorului pe copertă, ci numai, cu discreție, în interiorul volumelor. Această situație s-a corectat după căderea regimului comunist în 1989. Athanase Negoiță a colaborat, între altele în acea vreme cu medicul și orientalistul
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
ELIADE. Preocupat încă din tinerețe de studiul variatelor forme ale religiei, Mircea Eliade a fost atras de religiile Indiei antice, apoi de șamanism, de semnificația mitului primitiv, de morfologia sacrului și de istoria credințelor religioase, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române'', Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003. Opera sa științifică și religioasă (studii, lucrări, eseuri, rezultate în urma cercetărilor sale asupra religiilor) este recunoscută pe plan mondial ca una dintre cele mai importante contribuții contemporane în cadrul istoriei și morfologiei religiilor, fiind indispensabilă oricărei analize temeinice
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Ionuț Purica; La Secțiunea Științe Istorice și Arheologice, Premiul „Grigore Gafencu”, Portul tradițional de sărbătoare din județul Neamț, Editura C.M. Imago, 2015, de Elena Florescu, Florentina Buzenschi; Premiul „Aurelian Sacerdoțeanu”, Ioan Hudiță, istoric, om politic și autor de jurnal, Editura Enciclopedică, 2015, de Ion Solcanu; Premiul „Andrei Oțetea”, România și „alianțele germane” 1879-1914, Editura Junimea, 2015, de Gheorghe Cliveti; Premiul „Dimitrie Cantemir”, Comisia Centrală de la Focșani, 10 mai 1859 - 12 februarie 1862, Editura Pallas, 2015, de Jipa Rotaru, Horia Dumitrescu. În cadrul
Premii la Academia Oameniilor de Știință din România by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104567_a_105859]
-
Diana, Didactica Publishing House, Editura Integral, Editura Humanitas/Humanitas Junior, Editura Litera Mică, Maya's Amazing Bookland, Editura Meteor Press, Editura Nemi, Editura NICULESCU, Editura Pandora M,Editura Paralela 45, Editura Polirom/Polirom Junior Editura Prut, Editura RAO, Editura Univers Enciclopedic Junior și Editura Vellant.
Ofertă bogată de literatură română la Bookfest 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105516_a_106808]