6,312 matches
-
de marile lui merite intrinsece, programul UNESCO este lipsit de relevanță în problema comunității globale pentru că diagnosticul său privind obstacolele din calea unei astfel de comunități este total greșit. Problema comunității globale este una morală și politică, nu intelectuală și estetică. Comunitatea globală este o comunitate de judecăți morale și acțiuni politice, nu înzestrări intelectuale și aprecieri estetice. Să presupunem că educația și cultura americane și cele ruse ar putea fi aduse la același nivel de excelență sau complet amalgamate, astfel încât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
artificiale (drumuri și alei, construcții decorative și utilitare, mobilier ș.a.) în vederea îndeplinirii anumitor funcțiuni ale acestor spații verzi (după A.F. Iliescu, 2003). Formarea arhitecților peisagiști presupune cunoașterea aspectelor de cultură artistică, cu referire la: Istoria arhitecturii, Istoria artelor vizuale, Estetica, precum și o temeinică pregătire pentru conceperea și reprezentarea elementelor care compun peisajul (Geometrie descriptivă, Perspective, Desen și compoziție), dar și studiul disciplinelor de bază (Teoria arhitecturii peisajului, Istoria artei grădinilor, Proiectarea peisajelor, Construirea, îngrijirea și restaurarea peisajelor etc.). La acestea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cea mai apropiată de domiciliu (la 10-15 minute distanță), sau la sfârșitul săptămânii, în spațiile verzi extraurbane. Alte forme de recreare sunt: vizionarea de spectacole, practicarea de diferite jocuri și sporturi, sau diferite activități precum grădinăritul, apicultura, etc. Funcția decorativă (estetică, de impact peisager). Spațiile verzi imprimă unui teritoriu o valoare decorativă, exprimată prin satisfacția pe care o are omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, floricolă sau erbacee, care prin diferitele ei componente dau impresia de frumusețe. J.O. Simonds (1967) definește
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei zone verzi sau a unui spațiu verde este de cele mai multe ori o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și determină o plimbare mai lentă, suscitând interes pentru planul solului, pentru detaliile de compoziție. Asfaltul și betonul permit o circulație mai rapidă și mai confortabilă, în timpul căreia aspectele vizuale de ansamblu primează asupra detaliilor. Îmbrăcămințile aleilor pot contribui la estetica și atractivitatea anumitor zone în cadrul parcurilor. Spațiile largi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică au un colorit destul de mohorât, de aceea pentru atenuarea acestei impresii, se recurge la intercalarea de pavaje decorative, desene geometrice sau libere din marmură sau bazalt șlefuit
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Înțeleg prin aceasta un singur lucru, Însă un lucru imens: sentimentul pe care ni-l inspiră Diferitul” (Segalen, 1986, p. 63). Astfel, Exotismul devine În același timp un principiu de viață și un principiu artistic, acesta din urmă constituind „o Estetică a Diferitului”. Nu este deloc vorba de a anexa natura la propriul eu, așa cum au făcut romanticii, ci de a instaura o relație veritabilă cu un popor, cu o cultură, pentru a experimenta acest sentiment al Diferitului. Nu este vorba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cazul de față) pe care le consideră minunate. De altfel, acesta este pentru Segalen un motiv În plus să meargă Înspre ele. În această privință, Segalen va fi urmat de mulți artiști, pentru că pictorii occidentali se vor inspira din estetica culturilor din Africa sau Oceania pentru a-și reînnoi propriile concepții artistice formale. Astăzi, la Întrebarea esențială a lui Segalen (trebuie să rămânem oare surzi la „armoniile Diferitului”?), artiștii din lumea Întreagă răspund printr-o dinamică a creației interculturale. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sincretism contribuie la clarificarea diferențelor față de antilitate, care, În calitatea sa de „provincie a americanității”, nu dezvăluie nimic din originalitatea culturii popoarelor din Martinica, Guadelupa sau Haiti, care au cunoscut creolizarea. Pornind de la aceste principii, creolitatea se anunță ca o estetică liberă, deschisă și „autentică”. Discuție critică Această abordare a Întâmpinat numeroase critici. Ne vom mulțumiaici să le indicăm pe cele mai sintetice și să spunem care sunt bazele lor. În primul rând, trebuie remarcat faptul că aceste critici vin din partea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
coordonări necesare pentru ca noi să putem asculta un banal CD. ν Asupra acestei esențe colective se cuvine să ne aplecăm. Ea presupune o conivență care trece dincolo de convențiile tehnologice, financiare, etnice, simbolice sau organizaționale, pentru a culmina În Împărtășirea unei estetici. Acest miracol, adesea reînnoit, al accesuluimasiv la plăcerea artistică este un fenomen unic, care trebuie aprofundat În specificitatea sa de fapt social și reprezentațional. Acesta este principalul motiv pentru care muzica suscită În așa măsură atenția specialiștilor În științe sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și tratate după principii egalitare, ba chiar considerate echivalente, tind să devină obiectul unei atenții selective și să fie reținute cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
uneori În mod părtinitor, ca un amator, iar alteori În mod adaptat, pragmatic, abil, fiind În același timp creativ, Întreprinzător, inovator. Caracterul activ al utilizării RS poate fi clarificat și prin exemplul transformării mentalităților sub influența producțiilor artistice și prin estetică (Filloux et alii, coordonator, 2002). Reprezentările devin În acest caz instrumente pentru actorii Înșiși, atunci când vor să modifice discriminările la care sunt supuși, să schimbe contextul interacțiunilor simbolice dintre membrii unei societăți, să facă să evolueze mentalitățile și, eventual, politicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altfel, Muzeul Nomadic este conceput ca un templu uriaș, unde imaginile din film sunt aranjate pe parcursul unui culoar lung, ca într-o biserică-hală, și unde cel care străbate culoarul va găsi la capăt desăvârșirea - firește, nu desăvârșirea interioară, ci aceea estetică, adică splendoarea. Pentru desăvârșirea interioară mai este cale lungă, se presupune: dar aceasta este deja o altă poveste. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Balon Luiza VASILIU De fiecare dată când am chef să merg la Paris și, din varii și triste rațiuni, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
încă puternic, și conține comentarii asupra unor noțiuni ca: viața urbană, frumusețea, libertatea, consumerismul și folosirea spațiului public. RIPO vine de la verbul englezesc „to repossess“ (a reintra în posesie; a stăpâni), care reflectă mesajul promovat de artist: de a folosi estetica pentru a re-obține controlul asupra vieții personale; de a exersa existența în afara unei culturi de consum furnizată constant. SINBOY este un artist de origine britanico-spaniolă, cunoscut deja publicului din București. Lucrările lui, realizate cu spray-uri sau cu vopseluri, făcute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
unei succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite să aprecieze originaliatea discursului prin noutatea pe care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și adecvarea manierelor ei de manifestare, precum și capacitatea autorului discursului de a înțelege această manifestare și nivelul convingerii lui de a o accepta. V. normă. BOCHENSKI 1974. IO AXIOLOGIE. Studiul filozofic al valorilor, în special în domeniile eticii, religiei și esteticii, a fost structurat într-o disciplină distinctă denumită axiologie. A. J. Greimas a propus însă folosirea acestui termen în semiotică pentru a numi modul de existență paradigmatică a valorilor, în opoziție cu ideologia, care are în vedere maniera de aranjare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
compunere a unei opere literare. Poetul nu trebuie să fie preocupat de redarea adevărului istoric; el are drept misiune crearea unui univers care să pară credibil, deoarece verosimilul garantează transcenderea particularului și atingerea universalului. În dramaturgia clasică franceză, a cărei estetică este centrată pe receptare, verosimilul constituie, alături de bunăcuviință și de regula celor trei unități (de acțiune, de timp și de loc), unul dintre stîlpii de susținere ai piesei de teatru. Sînt verosimile acțiunile, personajele, reprezentările care, în ochii publicului, par
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acțiune, de timp și de loc), unul dintre stîlpii de susținere ai piesei de teatru. Sînt verosimile acțiunile, personajele, reprezentările care, în ochii publicului, par adevărate. Pornind de la principiul că se poate întîmpla ca adevărul să nu fie verosimil, această estetică urmărește crearea efectelor și iluziei de adevăr, cu scopul de a convinge. În știința limbii, termenul verosimil caracterizează un mod de raportare a enunțului la realitate, fiind atît un produs, cît și un fundament al discursului. Verosimilul ține de opinie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
culture populaire au Moyen Âge et sous la Renaissance, 1965 (trad. rom. François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, Editura Univers, București, 1974); Voprosy literatury i estetiki, Hudogestvennija literatura, Moskva, 1975 (trad. rom. Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982). Publicații postume: Esthétique et théorie du roman, Gallimard, Paris, 1978 (trad. rom. Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982); Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984; Pour une philosophie de l'acte, L'Âge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Renaștere, Editura Univers, București, 1974); Voprosy literatury i estetiki, Hudogestvennija literatura, Moskva, 1975 (trad. rom. Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982). Publicații postume: Esthétique et théorie du roman, Gallimard, Paris, 1978 (trad. rom. Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982); Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984; Pour une philosophie de l'acte, L'Âge d'Homme, Paris, 2003. Mieke BAL (n. 1946), profesoară de teoria literaturii la Universitatea din Amsterdam și director fondator al Școlii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
English Grammar, Taylor and Francis Ltd, 1933; Analytic Syntax, Munksgaard, Copenhagen, 1937. Immanuel KANT (1724-1804), filozof german, profesor la Königsberg, a cărui operă a influențat filozofia clasică germană, fenomenologia și filozofia postmodernă. Ideile sale au avut ecouri în hermenutică, în estetica literară, dar și în studiile culturale și în analiza discursului. Lucrări de referință: Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte, physikalisch erwogen, 1754; Kritik der reinen Vernunft, 1781 (trad. rom. Critica rațiunii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mouton de Gruyter, Berlin, 1985; Using Arabic Synonyms Cambridge University Press, Cambridge, 2005. Hermann PARRET (n. 1938), specialist belgian, profesor la Institut Supérieur de Philosophie à l'Université de Louvain (Leuven, Belgique), unde ține cursuri de filozofia limbajului și de estetică filozofică. Studiile sale vizează pragmatica lingvistică și filozofică, semiotica teoretică și vizuală, epistemologia lingvisticii și semioticii, estetica filozofică și teoria artei. Lucrări de referință: Language and Discourse, Mouton Publishers, col. "Janua Linguarum", Series Minor 119, The Hague, 1971; Het denken
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specialist belgian, profesor la Institut Supérieur de Philosophie à l'Université de Louvain (Leuven, Belgique), unde ține cursuri de filozofia limbajului și de estetică filozofică. Studiile sale vizează pragmatica lingvistică și filozofică, semiotica teoretică și vizuală, epistemologia lingvisticii și semioticii, estetica filozofică și teoria artei. Lucrări de referință: Language and Discourse, Mouton Publishers, col. "Janua Linguarum", Series Minor 119, The Hague, 1971; Het denken van de grens. Vier opstellen over Derrida's grammatologie, Acco, Leuven, 1975; Contexts of Understanding, J. Benjamins
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
umaniste. Recent, au fost identificate cîteva scrieri manuscrise și publicate cu titlul Ferdinand de Saussure, Ecrits de lingustique générale, Editions Gallimard, Paris 2002 (trad. rom. Scrieri de lingvistică generală, Polirom, Iași, 2004). Jean-Marie SCHAEFFER (n. 1952), filozof francez, specilist în estetică și teoria artei. Împreună cu Oswald Ducrot redactează Nouveau Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Le Seuil, Paris, 1995 (trad. rom. Noul Dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996). Alte lucrări: Qu'est-ce qu'un genre littéraire?, Le Seuil
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Julia et al (eds), Langue, discours, société, Seuil, Paris, 1975, pp. 85-121; Linguistique textuelle et études des textes littéraires. À propos de Le Temps d'H. Weinrich, în "Pratiques", 13, 1977, pp. 77-90. Étienne SOURIAU (1892-1979), filozof francez, specialist în estetică. Principalele lucrări: L'Avenir de l'esthétique. Essai sur l'objet d'une science naissante, F. Alcan, col. "Bibliotheque de Philosophie Contemporaine", Paris, 1929; L'Instauration philosophique, PUF, Paris, 1939; Les Différents modes d'existence, PUF, Paris, 1943; La Correspondance
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cumpărat de Slash cu 5.000 de dolari de la un re-seller? N-am idee, nu m-a interesat. La urma urmelor, nici nu contează cum s-a ajuns la rezultat, câtă vreme rezultatul produce o delectare mai mult decât estetică - să îndrăznesc să-i spun catharsis? Îndrăznesc, pentru că mie personal asta îmi aduce... S-a întâmplat să nu știu nimic de Guns’n’Roses până când mi-a explodat sub ochi videoclipul acestei piese. Preocupările, anturajul, atmosfera vremii mă îndepărtaseră cumva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]