11,414 matches
-
asediu al orașului Odessa, sau au fost uciși, de trupele germane de curățire a terenului. Același istoric sublinia că, la momentul preluării administrației Transnistriei de către România, pe acest teritoriu se găseau 135.000 de evrei. Un episod important al problemei evreiești în Transnistria în timpul administrației românești îl constituie cazul Odessa. Actul de acuzare al “Tribunalului Poporului”, legat de acest incident, merita prezentat în detaliu, chiar dacă el a fost furnizat de către sovietici. El are, ca punct de plecare, ordinul de represalii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vor fi executați 200 de comuniști; pentru fiecare soldat mort, câte 100 comuniști; execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b. Toți comuniștii din Odessa vor fi luați ca ostateci, de asemenea câte un membru din fiecare familie evreiască. Li se vor aduce la cunoștință represaliile ordonate ca urmare a actului terorist săvârșit și li se vor pune în vedere, lor și familiilor lor, că la un al doilea act asemănător, vor fi toți executați. c. Măsurile luate vor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
români și asupra ravagiilor făcute de germani, înaintea părăsirii Transnistriei și Odessei, în aprilie 1944. Doar, în final, există o referință la “atrocități”. Comisia de cercetare nu a menționat nicăieri că majoritatea victimelor atrocităților comise de români era de origine evreiască. Raportul nota faptul că 200.000 de cetățeni au fost uciși în Transnistria, însă nu era clar dacă acest număr includea prizonierii de război, evreii deportați și victimele de alt tip. Totuși, documentul a calificat drept “criminali de război” anumiți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine reală a deportărilor care au avut loc în Transnistria. În afară de evreii autohtoni, au sosit în Transnistria, pentru motive de siguranță, un număr de peste 115
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste Bug, așa cum avem încheiată convenția cu germanii”. Jean Ancel, în lucrarea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
românească postcomunistă a evitat răspunsuri tranșante la întrebările de mai sus, cu excepția “acordului sovieto-român” din 1940, unde lucrurile sunt ușor de verificat. De mare actualitate rămân totuși dezbaterile referitoare la implicarea României în genocidul care s-a îndreptat asupra populației evreiești între anii 1941-1944. Nu putem ignora cele două curente extreme care sunt ușor de reperat. Eventuala recunoaștere a unei implicări masive din partea statului roman în acest fenomen implică cu siguranță repercusiuni politice și economice. O altă temă de discuție
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu ajutoriu (CC2.1581: 475) c. proroceasca grăire (CC2.1581: 493) (32) a. ale lui reale fapte (FD.1592-604: 570r) b. al meu răvaș (DÎ.1600: XXXV) (33) a. cu a lui Dumnedzău agiutoriu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Capitolul 1. Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea. Un nou regim politic / 19 Capitolul 2. Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională / 79 Capitolul 3 Tentația separatismului și primele provocări politice / 141 Capitolul 4. Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) / 167 Capitolul 5. Consolidarea unui nou regim politic / 205 CONCLUZII / 233 BIBLIOGRAFIE / 237 INDEX / 247 Prefață Lucrarea România la răscruce. Anul 1866 analizează contextul intern și internațional în care se realizează două din obiectivele esențiale ale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic, sunt tratate judicios de Liviu Brătescu, în două capitole ale cărții: Tentația separatismului și primele provocări politice și Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866). Stabilitatea politică nevenind de la sine, doar prin îndepărtarea lui Al. I. Cuza, lunile ce au urmat aducerii lui Carol de Hohenzollern pe tronul Principatelor Române au evidențiat, cât se poate de clar, dificultățile interne ce trebuiau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dintre problemele delicate pe care noul regim politic de la București trebuia să o rezolve într-un timp cât mai scurt posibil era aceea care ținea de reglementarea drepturilor și libertăților etnicilor evrei aflați în România. Cunoscută sub denumirea de "problema evreiască", gestionarea relației dintre români și evrei avea, la 1866, deja o lungă istorie în spate ce cuprindea, din păcate, prea puține încercări de a acorda o șansă unor oameni cărora statul român le cerea fidelitate și posibilitatea de a beneficia
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cele câteva manifestări de solidaritate binecunoscute între participanții la revoluția de la 1848 indiferent de etnia căreia îi aparțineau. Agitația ce cuprinsese România după îndepărtarea lui Cuza nu permitea așezarea liniștită la masa discuțiilor pentru a găsi optime soluții pentru "problema evreiască". Deloc surprinzător, ținând cont de luările de poziție anterioare convocării Adunării Constituante, dezbaterile din cursul lunii mai vor arăta că, în ciuda discursurilor și a dorinței celor mai mulți lideri politici de la București de a fi primiți în marea familie a monarhiilor europene
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și a dorinței celor mai mulți lideri politici de la București de a fi primiți în marea familie a monarhiilor europene, nu erau totuși pregătiți să producă o schimbare definitivă, totală în privința construcției relațiilor dintre majoritari și etnicii evrei. În felul acesta "problema evreiască" rămânea pe mai departe nerezolvată. Mult mai abilă se dovedea elita politică românească în a profita de contextul internațional neclar și de neînțelegerile din cadrul diplomației europene cu privire la mai multe probleme pentru a obține cu destule eforturi, inclusiv din partea lui Carol
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat la 11 februarie 1866. Problema
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat la 11 februarie 1866. Problema evreiască, pentru că la ea ne referim, avea să străbată o bună parte din istoria modernă a României, devenind nu doar un obiect al disputelor dintre diferitele grupări politice interne, ci și o modalitate prin care puterile importante ale Europei își vor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politicilor curente. Explicația pentru ceea ce se întâmplă după 1848, devenit un an reper și pentru schimbarea de ton înregistrată ulterior din partea unei bune părți a elitei politice românești față de alteritatea existentă în Principatele Române, dar mai ales față de reprezentanții etniei evreiești, o putem obține dacă avem în vedere existența unui capitalism aflat la începuturile sale, anumite greșeli strategice comise de actorii politici majori și nu în ultimul rând o importantă diferență între convingerile intime ale acestora și exprimarea lor verbală 544
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o anumită incapacitate a celor din urmă de a face față concurenței, deficiență mascată prin prezentarea competitorilor drept dușmani iremediabili ai națiunii române. Libertatea acordată de actele de cancelarie din secolelele XVIII-XIX, concretizată în îngăduința oferită de domnitorii români comunităților evreiești de a-și practica obiceiurile lor culturale și de a-și trăi viața religioasă după propriile precepte 546, nu avea să se mai regăsească în anii următori 547. Secolul al XIX-lea aducea în spațiul românesc, în mod surprinzător am
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea economică a statelor pe care le conduceau, domnitori precum Mihail Sturdza, dar și Al.D. Ghica nu ezitau să intervină în favoarea breslelor evreiești în momentul în care acestea formulau diferite solicitări către ei557. Anul 1848 debuta în mod nefericit cu un prim incident izbucnit între evrei și autoritățile din Principatele Române, urmat de un gest devenit treptat unul obișnuit, și anume acela al
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
timpul Revoluției de la 1848 în care o parte a elitei politice românești manifesta pentru prima dată intenția de a reglementa statutul evreilor din Principate, erau adevărate surprize. Dincolo de entuziasmul existent în rândul marii majorități a participanților, înregistrăm și din partea comunității evreiești câteva gesturi publice, semnificative credem, de susținere a revoluției române și care obligau factorii decizionali de la București să se poziționeze într-un anume fel față de solicitările cunoscute ale compatrioților lor. Iunie 1848 reprezenta nu doar începutul revoluției în Muntenia, ci
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
amintit trimitea o scrisoare către redactorul ziarului Pruncul Român în care anunța faptul că oferea 400 de lei el și copii săi pentru cauza românească 562. În cadrul aceleeași susțineri publice se înscria și apelul semnat de B.J. Popper către populația evreiască din capitală pentru sprijinirea revoluției. Intervenția sa conținea termeni precum libertate, egalitate, frăție, ceea ce arăta în mod clar însușirea limbajului revoluționar. Grăbindu-se puțin, petiționarul amintit lăuda deja eroismul românilor și mai ales considerația pe care aceștia ar fi acordat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și dând oarecum curs mesajului transmis de Popper, se adresa în cursul lunii august "fraților israeliți" îndemnându-i să se alăture celorlalți membri ai gărzii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
căutate prea mult timp pentru că ele sunt foarte vizibile. Creșterea rolului economic al evreilor în societatea românească se producea aproape simultan cu dezvoltarea mișcării naționale românești din secolul al XIX-lea existând astfel un climat favorabil apariției unei adevărate "probleme evreiești". Constituirea evreilor în grupuri distincte mai ales în anumite orașe din nordul Moldovei nu ajuta nici ea la o percepție pozitivă asupra lor, iar participarea individuală a unor personalități precum Davicion Bally, pictorii Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dorințele Partidei Naționale" care vorbea deschis despre "emanciparea treptată a israeliților moldoveni". Precauția luată era ușor de remarcat, dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere în națiunea română a evreilor: "obiectivul trebuie sa fie fuzia israeliților și prefacerea lor în stare de cetățeni folositori statului"573. Nu peste mult timp, liderii politici români participanți la dezbaterile din timpul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
timpul Adunărilor ad-hoc ale Moldovei și Țării Românesti, întrunite după Congresul de pace de la Paris din 1856, prezentau o dovadă clară asupra tipului de stat pe care doreau să-l construiască la nordul Dunării, și anume unul în care minoritatea evreiască nici măcar nu exista. O abordare de acest tip avea să genereze reacția de protest a comunității israelite, din Iași la 1856, care lua forma unei petiții către Congresul din același an, axată în primul rând pe solicitarea de abrogare a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din același an, axată în primul rând pe solicitarea de abrogare a anexei X din Regulamentul Organic, prin care se stipula că numai creștinii de rit ortodox se vor putea bucura de drepturi politice 574. Neluarea în discuție a "problemei evreiești" îi determina pe reprezentanții comunității să se adreseze cu petiții marilor puteri, dar și coreligionarilor din Europa Occidentală 575 fără ca aceasta să ducă la rezolvarea în vreun fel a problemei; ba mai mult chiar, dacă avem în vedere reacțiile ulterioare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]