4,787 matches
-
regional, prezintă variante fonetice, în general nerecomandate în utilizarea standard.38 Hai(de) este utilizat prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul fonico-acustic oral)39. Dintre lucrările mai vechi, TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
212) sau pune în evidență acordul Ca să îmi înțelegi gîndul, hai să admitem că soliștii vocali au... (H.-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Hai(de) poate marca o obiecție prin intermediul formulei colocviale hai să fim serioși sau a formulei familiare haida-de: Eronat, presa mi-a pus mie în cârcă problema stadioanelor, dar hai să fim serioși: nu o să poată nici o federație din lume să facă stadioane... ("Libertatea", 20.II.2006) Fragmentul e onestitatea supremă a discursului.... Haida-de! Ce-are a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare, în afara funcției lor prototipice, și alte funcții derivate contextual din aceasta). (b) Textele recente înregistrează o schimbare de registru în utilizarea indicilor alocutivi examinați, evidențiind prezența interjecțiilor alocutive, specifice comunicării familiare, și în registrul standard al exprimării, atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. (c) Formațiunile investigate asigură continuitatea funcțională, păstrând toate valorile deja înregistrate în limba mai veche (consemnate în dicționare și identificate în texte literare aparținând perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
argumentative) pe care le dezvoltă, contextual, formațiunea în discuție. Multe dintre situațiile prezentate sunt polisemantice. 20 Conferințe, discursuri parlamentare, academice, caracterizate prin maximă formalitate. 21 Pentru tratarea problemei pragmatizării, cf. Dostie 2004: 21 și urm. 22 Spre deosebire de haide, interjecție primară, familiară, a cărei valoare directivă este mult mai puternică. 23 Cf. DA: 39 "Formulă exclamativă prin care se atrage atenția asupra celor ce urmează a se spune. Uite ce-i treaba! Mai am o fetișoară nemăritată. BĂNUȚ, T.P., 159. Uite ce
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)" (Zafiu 2005) 50 Ibidem. 51 În cazul talk-show-ului, de exemplu, specie mass-media care practică un discurs semiinstituțional (vezi Ilie 2001), utilizând adesea un limbaj familiar, bazat, în cazul românei, pe tipul muntenesc de comportament lingvistic, locul întrebării este luat cel mai adesea de forme declarative de mobilizare verbală. Implicarea locutorului atenuează, în parte, brutalitatea intervenției. T: Haideți, c-am început cu sfârșitul; deja discutăm despre
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mediatic" contemporan (cu efect direct asupra comunicării cotidiene și, implicit, cu repercusiuni asupra structurii sistemului lingvistic) caracterizat, în planul resurselor ilocuționare, de fenomenul de grefare a indicilor lingvistici ai comunicării "globalizante", practicate de canalele mediatice, pe mecanismele moștenite ale limbajului familiar ce pătrunde în zone rezervate registrului oficial al exprimării lingvistice (în special în stilul presei autohtone scrise sau vorbite), cu funcții pragmatice și stilistice specifice. Cf. Zafiu (2001 și 2002) și Manu Magda (2005). --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
numai 7 sunt nemarcate stilistic (brânciș, cruciș, curmeziș, grăpiș, pieptiș, târâș, târâș-grăpiș), 6 (orbiș, pândiș, pitiș, pituliș, rotiș, șoldiș) fiind populare, 5 (boldiș, bulziș, cordiș, păliș, rătutiș) - regionale, 4 (clipiș, cotiș, hoțiș, zburiș) - rare, 2 (chiondorâș și morțiș) - populare și familiare, unu (lăturiș) - învechit, unu (chiorâș) - familiar. 2.3.2. Situația adverbelor în -iș (-îș) în corpus 2.3.2.1. Frecvența și productivitatea adverbelor în -iș (-îș) Situația adverbelor în -iș (-îș) în corpus verifică descrierea din DOOM2. Dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cruciș, curmeziș, grăpiș, pieptiș, târâș, târâș-grăpiș), 6 (orbiș, pândiș, pitiș, pituliș, rotiș, șoldiș) fiind populare, 5 (boldiș, bulziș, cordiș, păliș, rătutiș) - regionale, 4 (clipiș, cotiș, hoțiș, zburiș) - rare, 2 (chiondorâș și morțiș) - populare și familiare, unu (lăturiș) - învechit, unu (chiorâș) - familiar. 2.3.2. Situația adverbelor în -iș (-îș) în corpus 2.3.2.1. Frecvența și productivitatea adverbelor în -iș (-îș) Situația adverbelor în -iș (-îș) în corpus verifică descrierea din DOOM2. Dintre cele 26 de adverbe în -iș (-îș
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
2.1. Frecvența și productivitatea adverbelor în -iș (-îș) Situația adverbelor în -iș (-îș) în corpus verifică descrierea din DOOM2. Dintre cele 26 de adverbe în -iș (-îș), numai 10 se regăsesc în textele consultate; acestea sunt, majoritatea, nemarcate sau familiare: chiondorâș (4 ocurențe în textele literare; o ocurență în presă); chiorâș (17, presă); cruciș (8, literatură; 6, presă); curmeziș (1, presă); grăpiș (2, presă); lăturiș (2, literatură); morțiș (5, literatură; 97, presă); pieptiș (3, literatură; 2, presă; 2, științe; 1
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și în curmeziș, se pregătește temeinic să devină o oază pentru plagiatori și impostori (22, 30.IX- 6.X.2003). 2.2.2.2. Repartizarea stilistică a adverbelor în -iș (-îș) După cum indică și DOOM2, aceste cuvinte sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac, în general, incompatibile cu limbajul științific (și juridic). Puținele adverbe nemarcate sau familiare în -iș (-îș) atestate în corpusul lucrării se găsesc în textele literare și jurnalistice, fiind folosite mai ales în româna vorbită (deși
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
X.2003). 2.2.2.2. Repartizarea stilistică a adverbelor în -iș (-îș) După cum indică și DOOM2, aceste cuvinte sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac, în general, incompatibile cu limbajul științific (și juridic). Puținele adverbe nemarcate sau familiare în -iș (-îș) atestate în corpusul lucrării se găsesc în textele literare și jurnalistice, fiind folosite mai ales în româna vorbită (deși corpusul, prin limitarea lui, nu probează acest fapt). 3. ASPECTE PRIVIND EXPRESIILE LEXICALE ADVERBIALE DE MOD ÎN LIMBA
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în limbajul presei și în limba vorbită, dar și în textele literare, unde se întâlnesc derivate expresiv-accidentale sau analogic-predictibile precum: securicește, scrofește, mierește, bișnițărește; festival-icește, putin-icește; elodiamente, emoționalmente, popularmente. Adverbele în -iș (-îș) au o frecvență redusă, sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac incompatibile cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe el citindu-le. într-o zi Gruber intră ca o furtună în casa lui Beldiceanu și, abia răsuflând, scoate un jurnal franțuzesc și ne citește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
atribuie o mare parte dintre suiciduri acțiunii unui anumit impuls specific pe care rațiunea nu îl poate învinge. În cazul lui Chatterton, cum am văzut, au existat apariții premonitorii care au anticipat existența acestei tendințe. Ideea de suicid îi fusese familiară de la bun început. Există dovezi reale că înainte să se avanseze foarte mult în luna august, 1770, Chatterton se afla de fapt în condiția maniacală specifică pe care medicii o recunosc ca fiind posibil de indus în circumstanțe în care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este 19% (Rlib, nr. cit.: 7, col. 1). 2.1.5. Pronumeralul n (din limbajul matematic și din celelalte limbaje specializate care utilizează elemente ale acestuia) se extinde în limbajul familiar. Sensul actualizat este cel originar: "mai mulți, în număr nedeterminat"; de ex., relația 1-n (unu-la-mai-mulți), relația n-n (mai-multe-la-mai-multe) (A. Răvar, A. Popescu, Informatică: 6); secvența celor n numere (M. Nancu, Informatică: 17). Cu această valoare, n este folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Semnificația pe care un o actualizează în context este adesea subliniată, redundant, prin juxtapunerea unor numerale apropiate valoric (vezi ex. supra) sau prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat, utilizat cu sens cantitativ în limba veche (ib.), încă apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Aștepți, așa, zece minute ["vreo zece minute"] [Am câștigat] douăzeci de mii [de lei], așa ["aproximativ"] (CORV: 230 și în CLRA) Curioasă din fire, mi-a pus o mie de întrebări ["aproape o mie, nenumărate"]. Unele dintre structurile populare sau familiare sunt preluate în presă: să se răcorească preț de câteva minute (Antena 3, Știri, 24.06.2008) etc. Intonația interogativă poate sugera ideea de imprecizie, de nesiguranță, în exprimarea orală (și în cea scrisă care valorifică procedee ale oralității): Opt
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu un profit net de 313,11 milioane lei (93,82 milioane euro), în creștere de 4,3 ori (Rlib, 2008, nr. 5572: 8, col. 1). 4.2. Pronumeralul n (vezi supra 2.1.5) s-a extins, în exprimarea familiară, și în compuse substitute ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența articolului hotărât sau în absența articulării, grupul nominal poate primi, contextual, o interpretare distributivă (2.3.1.1.f). 5.8. Unele structuri populare și familiare se extind în limbajul presei și în alte varietăți ale limbii (2.10). Există, de asemenea, o influență a limbajelor specializate asupra presei și, în mai mică măsură, asupra limbii vorbite sau a celei familiare (2.1.5., 4.1-4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
8. Unele structuri populare și familiare se extind în limbajul presei și în alte varietăți ale limbii (2.10). Există, de asemenea, o influență a limbajelor specializate asupra presei și, în mai mică măsură, asupra limbii vorbite sau a celei familiare (2.1.5., 4.1-4.2). 5.9. Mărcile de aproximație sau de imprecizie și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele: Constituția - Parlamentul României, Constituția
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte mică, 2,07% față de 3,01%. Prin compararea procentelor din cele două statistici, la care se adaugă observația că, pentru foarte multe dintre verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse în raport, dar și limbajul utilizat în prezentarea acestora trebuie adaptate la contextul de utilizare. Vom prezenta secțiunile unui raport de cercetare în formatul familiar specialiștilor din domeniul științelor educației, specific și realizării lucrărilor de licență și de disertație, cu trimiteri la alternative de prezentare în contexte non-academice. 5.1. Definirea problemei Alegerea problemei ce urmează a fi studiată constituie cea mai dificilă dintre etapele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
că prin înlăturarea unei poziții negative a trupului se elimină și atitudinea negativă pe care ea o implică, ceea ce ne oferă o șansă în plus de a ajunge la o soluție pozitivă. în concluzie, în relațiile de fiecare zi (situații familiare etc. ) semnalele non-verbale pot fi abordate cel mai bine folosindu-ne de tehnici verbale; în schimb, în situațiile de afaceri, cea mai bună strategie este să acționăm non-verbal. ALTE REGULI DE ASCULTARE ÎN SITUAȚIILE DE AFACERI în lumea afacerilor, obiectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]