7,518 matches
-
Necesitatea de a fundamenta o distribuire justă și eficientă a resurselor în lupta împotriva sărăciei explică în mare măsură complexitatea dezvoltărilor metodologice din cercetarea dedicată acestui domeniu. Studiul realizat la Oradea, care a urmărit aceste deziderate, a cerut o abordare flexibilă, dependentă de context, a măsurării inegalității și sărăciei. Opțiunile metodologice ale autorilor studiului, atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și în privința modalităților de calcul ale diferiților indicatori ai sărăciei și inegalității s-au dovedit, cel puțin la o primă vedere, valide. Pornind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la stima de sine). 9. Ne recunoaștem unul altuia calitățile unice și deosebite, care sunt contribuția fiecăruia la succesul organizației (se referă la stima de sine și apartenență). 10. Suntem o echipă interesată permanent de optimizarea serviciilor printr-o atitudine flexibilă, dinamică și proactivă (se referă la autoactualizare și apartenență). După proiectarea viitorului și construirea unei imagini complexe, comună tuturor membrilor organizației, a fost organizat un al treilea focus grup (Design) pentru a realiza planurile specifice necesare ca propozițiile provocative să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc. adjective pozitive, afirmative, aprobatoare: novatoare, echilibrată, utilă, activă, înțeleaptă, primitoare, productivă, dinamică, flexibilă, transparentă, receptivă etc. Cele două grupuri aveau în componență manageri, asistenți sociali, psihologi etc. și s-au constituit ca două grupuri experimentale: Tabelul 5. Structura grupurilor experimentale în funcție de apartenența membrilor Apartenența Grupul 1 Grupul 2 Numărul total 30 30 Din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se diferențiază de cea a microgrupurilor umane și de psihosociologie în general. Legătura cu psihopatologia și, mai ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu comportamentul social al persoanei, cu adaptarea sa la împrejurări variate, cu autocontrolul și creativitatea. Termenul generic de „persoană” apare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipurilor „categorii de” ale tulburărilor de personalitate Sistemul lui Cloninger et al., evidențiabil prin TCI, este destul de mult utilizat în prezent în studiul tulburărilor de personalitate, din mai multe motive. În primul rând, e un sistem dimensional care permite o flexibilă articulare cu personalitatea normală. Spre deosebire de alte sisteme dimensionale, cum ar fi FFM sau circumplexul interpersonal, el oferă și o caracterizare generală a tulburărilor de personalitate distinctă, până la un punct, de cea tipologică. Referirea la temperament ca și componentă biologică a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu NEO-PI-R. S-a ridicat și problema că mare parte din constanța stilului caracterial e corelată cu constanța ambianței, a nișei ecologice umane, care poate fi preselectată de subiect și autoîntreținută de el. Dar se consideră că persoana normală e flexibilă și în diverse circumstanțe - pe termen scurt, mediu și lung - își poate reorganiza stilul de manifestare, în raport cu situația, cerințele, statutul și rolul social. De exemplu, o tânără cu trăsături introvertite poate deveni extrovertită la facultate, prin noi prieteni și departe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
convingerea acestuia că reprezintă un sprijin temporar și un îndrumător pentru pacient, nu un protector care îi preia responsabilitățile. Tratamentul propriu-zis are două componente: terapiile individuale și cultivarea aptitudinilor. Primele se desfășoară în ședințe săptămânale de 50-60 minute, fiind însă flexibile ca structură în funcție de disponibilitatea pacientului. Acesta este obligat să țină un jurnal cotidian cu conținutul subiectelor abordate și poate apela oricând telefonic terapeutul - se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
chiar bazată pe umor - de a degreva de semnificații negative și autoculpabilizante discursul pacientului. Ambele variante amintite impun însă o alianță terapeutică foarte elaborată în cadrul căreia pacientul să fie convins de reala compasiune a terapeutului. Tehnicile dialectic-comportamentale integrează un program flexibil al întâlnirilor, al subiectelor abordate și al accesibilității la diferiții psihoterapeuți implicați. Se consideră că schimbările pozitive sunt favorizate de atmosfera deschisă - dar sigură - astfel întreținută. Programul terapeutic odată structurat integrează observarea activă a celor prezentate de pacient într-o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lung sunt: 1) să fie acceptabile - managerii sunt Înclinați să continue obiective care se potrivesc preferințelor lor. Ei pot să ignore sau chiar să blocheze realizarea obiectivelor care Îi jignesc (de exemplu, promovarea unui produs alimentar nenutritiv); 2) să fie flexibile - obiectivele sunt adaptate la schimbările imprevizibile ale concurenței și prognozei cu privire la mediu. În același timp, ar putea fi atinsă Încrederea salariaților, deoarece ajustarea obiectivelor flexibile le poate afecta slujbele; 3) să fie cuantificabile - Lordul Kelvin spunea: „Dacă nu puteți măsura
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
realizarea obiectivelor care Îi jignesc (de exemplu, promovarea unui produs alimentar nenutritiv); 2) să fie flexibile - obiectivele sunt adaptate la schimbările imprevizibile ale concurenței și prognozei cu privire la mediu. În același timp, ar putea fi atinsă Încrederea salariaților, deoarece ajustarea obiectivelor flexibile le poate afecta slujbele; 3) să fie cuantificabile - Lordul Kelvin spunea: „Dacă nu puteți măsura, rezultatele voastre sunt nesatisfăcătoare”. Vom evita formulări de tipul „Îmbunătățiri substanțiale” și vom accepta, de exemplu, obiectivul „creșterea beneficiului unei investiții pe linia produselor realizate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imediat. Firma Benetton a aplicat o strategie identică. Principalele probleme ale distribuției produselor textile provin din dificultatea predicției evoluției gusturilor consumatorilor, ceea ce antrenează supracosturi legate de anticipări eronate. Ținând seama de aceasta, Benetton și-a reorganizat lanțul, creând o zonă flexibilă Între fabricație și vânzări. Astfel, Înainte de a putea reacționa rapid la cererea pieței având În magazine culoarea cerută, firma, În loc să anticipeze, realizează articolele În coloristica pe care piața o cere. Pentru ca sistemul să poată reuși, este obligatorie integrarea distribuției și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ras se vinde la limita pragului de rentabilitate, În timp ce rezervele sunt extrem de profitabile. 3. Reducerea costurilor se asigură prin controlul costurilor, eliminarea posturilor și activităților inutile, creșterea productivității prin modernizarea echipamentelor de producție și amânarea investițiilor; trebuie fundamentată pe structura flexibilă a costurilor. 4. Vânzarea activelor (Heany, 1985, p. 4) se folosește atunci când lichidarea este problema critică și poate fi asigurată prin vânzarea unor echipamente (brevete, mașini, pământ, subunități profitabile) sau prin restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile, vânzarea sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
impune nu doar analiza În perspectivă, ci și reproiectarea imediată a strategiilor competitive pentru valorificarea oportunităților curente (Glueck, 1985, p. 4). Analiza portofoliului prezintă următoarele dezavantaje: dificultatea de a defini segmente de piață, standardizarea opțiunilor strategice (care trebuie să fie flexibile, În funcție de situația schimbătoare a mediului concurențial) și prezentarea evaluărilor subiective ca rigori științifice. Avantajele analizei de portofoliu contribuie la utilizarea sa frecventă În stadiul formulării strategiei, În sensul că: • Încurajează managerii să evalueze individual afacerile componente și să aloce resursele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
facilitează transferurile de putere politică și economică. Strategiile relaționale trebuie să vizeze tehnologiile multiple și interconectate ale celui de-al treilea val: computere, faxuri, imprimante, camere video, televizoare, ziare, fotografii, comunicații prin satelit. „Media-fuziunea” reflectă nevoile economiei „post-producție-de-masă”, ale fabricației flexibile și specializării multifuncționale. Proconsumatorul devine din ce În ce mai cooptat În cadrul lanțului valoric, contribuind direct la etapele de inovare, tehnologizare, producție și desfacere a produselor. Cooperativele și asociațiile consumatorilor presează marile companii (de exemplu, IBM) pentru respectarea propriilor criterii de valoare, dar nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
producție. Japonia anilor ’70 oferea o lume industrială total diferită. Practicile industriale nu se bazau nici pe producția de masă, nici pe diviziunea tayloristă a muncii. Managerii Întreprinderilor se refereau la noțiuni ca producția JIT, economia de varietate și structuri flexibile. Principiul acestei organizări „japoneze” era simplu: asamblând subansambluri concepute și fabricate de furnizori specializați, obținem produse de calitate superioară. Acest lucru duce și la o creștere a rentabilității economice, fără a mai fi necesară producerea unor cantități foarte mari. Tipologia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
finite. În general, aceste alianțe sunt invizibile pentru piață, firmele rămânând concurente, și se justifică dacă obiectivul avut În vedere este cel de reducere a costurilor. Pentru atingerea acestui obiectiv este suficient să se Încheie contracte de aprovizionare mult mai flexibile. O alianță de cointegrare va fi formată dacă talia critică a proiectului În amonte este superioară taliei activității situate În aval, condiția de talie nefiind suficientă. Colaborarea cu un concurent asupra unei tehnologii sau a unui subansamblu Înseamnă o reducere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și a firmelor viitoare sunt: 1) activitatea economică va continua să se internaționalizeze; 2) piețele pentru bunurile de consum și cele intermediare vor deveni mai sofisticate; 3) ritmul schimbării tehnologice va rămâne accelerat. Pe plan mondial, utilizarea stațiilor de muncă flexibile În locul echipamentelor fixe și specializate permite realizarea seriilor scurte de produse specifice, precum și trecerea rapidă de la un produs la altul. În cazul-limită al uzinei complet informatizate, realizarea În flux continuu de produse diferite ar putea să nu fie cu mult
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
favoriza marile firme diversificate. Noua situație va obliga firmele să-și Întărească rentabilitatea, protejându-și riscurile cu salariații, precum și cu furnizorii și clienții, În măsura În care ele sunt bine integrate În amonte și În aval. Concesiunile furnizorilor vor putea lua forma prețurilor flexibile, iar cele ale salariaților - unei participări sporite la beneficii. În toate cazurile, noile exigențe vor conduce la partajarea puterii În fața riscurilor crescânde. În acest scop, managementul schimbării devine indispensabil. Se pot utiliza patru tipuri de strategii ale schimbării (Gilbert, 1988
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
că În Europa predomină individualismul, În timp ce În Japonia predomină colectivismul. Reactivitatea și transversalitatea sunt concepte noi, veritabile generatoare de performanță. Reactivitatea Înseamnă capacitatea firmei de a acționa rapid față de o schimbare a mediului său. Pentru aceasta, firma trebuie să fie flexibilă, să adopte o structură evolutivă, total descentralizată, și o mare receptivitate la mediul său. Această reactivitate, garanție a reușitei În multe industrii unde domină incertitudinea, implică respectarea următoarelor condiții: • un mecanism de luare rapidă a deciziei; • bună motivare a personalului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
datat Craiova, 1853) și Neamului românesc, prea plecată plângere, care îl așază pe între creatorii speciei la noi. El mânuiește un limbaj violent și sigur, traducând exact intensitatea indignării. Poseda arta dificilă a portretului moral, și mai ales o retorică flexibilă, cu treceri repezi de la ironia subtilă la satiră (M. N. Rusu îl vede drept „Paul-Louis Courier al nostru”). A mai publicat broșurile prounioniste Ce se cuvine să cerem de la Adunarea ad-hoc (Paris, 1856), Privire asupra trecutului și prezentului Principatelor Moldo-Române
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
vocației sale literare (la orele cinci ale fiecărei după-amiezi, ani întregi s-a aflat, la biroul lui, în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
91 5.5.2. Modele de prestigiu 91 5.5.3. Stimululimpuls, stimulul de grup și puterea răspunsului 91 5.5.4. Copiere și difuziune 92 5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior) 92 5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibil 93 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedback 93 5.6.2. Rolul feedbackului proprioceptiv 95 5.6.3. Învățarea corectării distorsiunilor - capacitatea omului de a acționa ca un computer 95 5.6.4. Indiciu multiplu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
învățării, creșterea numărului de probe întărite va mări intensitatea tendinței răspunsului care este întărit. (F) Când două răspunsuri incompatibile sunt în conflict, cel mai puternic va apărea cu prioritate. 5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibiltc "5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibil" Răspândirea viziunii cibernetice a lui Norbert Wiener în anii ’50 ai secolului trecut i-a determinat pe Miller și Dollard să-i asimileze acesteia propria teorie. Coerența remarcabilă a construcției lor a facilitat această fuziune, dând naștere uneia dintre cele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acest fel, întotdeauna urmând lumina, deși niciodată repetând modelul exact al mișcărilor specifice. De fapt, un simplu organism fototropic, precum o euglenă unicelulară, poate răspunde numai în acest fel. Este clar că răspunsurile cibernetice de acest tip sunt mult mai flexibile decât răspunsurile balistice specifice date la indicii speciali de apăsare a butonului și că o analiză S-R nu trebuie să fie limitată la cea din urmă. În alte publicații (Dollard, Miller, 1950, p. 87; Miller, 1951, p. 466), observau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin a te da înapoi și a te mișca tangent, ajută la „rotunjirea” analizei. Sau cel puțin așa credeau Miller și Dollard. Dacă o astfel de analiză detaliată ar fi făcută și testată experimental, am putea avea dovada pentru calitatea flexibilă a comportamentului, orientată către țel, mai degrabă decât să presupunem acest lucru - susțineau ei. S-ar putea justifica, de asemenea, eșecurile în adaptarea imediată la anumite schimbări. Nu există nici un motiv pentru care o astfel de analiză să nu fie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]