7,943 matches
-
teoriile folosite), acestea din urmă permit explicarea similarităților și diferențelor dintre fenomenele organizaționale. Departe de a le minimaliza importanța, metodele cantitative trec pe plan secund în analiza culturii închisorilor. Ele presupun creditarea naivă a unor opinii exprimate cel mai adesea forțat și mincinos. Căci atît cadrele, cît și deținuții se feresc să-și exprime părerile, pentru a evita consecințele neplăcute. Într-o cultură a secretomaniei și a duplicității, în care aproape toți se toarnă unii pe alții superiorilor și sînt la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deciziei privind arestul, cauțiunea, eliberarea condiționată sau supravegherea la toate punctele de contact; 4. supraaglomerarea presupune un ritm încetinit al schimbării și o bază limitată a procesului de reformă"32. Controlul asupra spațiului implicit și controlarea unei culturi. Prin supraaglomerarea forțată, societatea liberă este obligată să scoată din buzunar sume din ce în ce mai mari, care sînt investite (atunci cînd nu sînt deturnate în foloase proprii) pentru întărirea sistemului punitiv existent, pentru crearea de mecanisme de securitate sporite și nicidecum pentru schimbarea lor. Înțelegerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pierdere a lui, strategiile de trecere mai rapidă. El nu îndeplinește funcția de adjuvant al banilor, nici măcar pentru supraveghetor. Timpul petrecut în închisoare nu servește drept cadru de manifestare a vreunei activități utile, de aceea este un timp al inacțiunii forțate. Inacțiunea este epuizantă și, mai presus de orice, plictisitoare. Acest sentiment de neplăcere sau plictiseală este expresia vizibilă a unei anxietăți colective. Atît personalul, cît și arestații îi măsoară trecerea, așteptînd ca scurgerea lui să se producă mai rapid. Forma
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat, băiat de cartier, trotilat, a se da rotund, a zemui, venit cu pluta, fiul ploii, e groasă, măcăne etc. Oficialitățile continuă și astăzi să considere limbajul deținuților artificial, forțat, împestrițat, ca un microb în corpul limbii române. În realitate, el reprezintă un caz tipic de spontaneitate. Aparținîndu-le interzișilor, el desemnează și acele obiecte, lucruri și situații interzise. De pildă, cele legate de sexualitate subiect tabu pentru autorități, dar bogat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
propice în pușcărie, deoarece prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele mai mărunte gesturi, nefiindu-le menționate interdicția și pedepsele alocate, sînt tunși în formele cele mai umilitoare, desfigurîndu-li-se înfățișarea într-o batjocură fățișă, sînt îmbrînciți, loviți, înjurați, înjosiți prin diferite procedee, obligați să tacă sau să adopte un respect forțat, să ia diverse poziții umilitoare (să se tîrască pe burtă, să stea drepți sau crăcănați la percheziții, să fie controlați și în fund, chipurile, pentru a verifica dacă nu au ascuns acolo droguri), să cerșească, prin rugăminți politicoase și insistente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este cunoscut de către cadre, dar este și stimulat. "Înjosirile sînt motivate oficial pe alte temeiuri, cum ar fi rațiunile sanitare (legate de curățenia latrinelor prin rotație), responsabilitatea pentru viață (legată de hrănirea forțată), pregătirea pentru viața din afară (legată de regulile privind ținuta corporală și vestimentară), "siguranța" (legată de regulamentele restrictive din închisori)... Diferitele temeiuri pentru înjosirea eului sînt, foarte des, simple raționalizări, determinate de eforturile de administrare a activității cotidiene a unui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sensibile care ar putea contura o altă față a pușcăriei. Dacă vizitele unor personalități (din ministere, presă, ONG-uri, facultăți, institute de cercetare etc.) se perpetuează, acestea se bucură de o grijă specială, primind la plecare mici atenții, unele cadre forțat prietenoase oferindu-se să le conceapă rapoartele despre vizite sau furnizîndu-le subiecte interesante, dar deloc periculoase pentru siguranța instituției. Cei interesați să viziteze penitenciarele sînt de multe ori împiedicați, cererile lor fiind refuzate sau aprobate cu mare întîrziere 105, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și care le recompune, le însuflețește și le redă comunității cu mai multă forță. Asta îi dă o mare autoritate morală. Eroii apar în momente de criză, manifestată sub diverse forme: blocaje instituționale, respingerea pe nedrept a unor drepturi, discreditarea forțată a unor colegi, dezordinea din sistem, amenințarea presei etc. Apar într-o criză de legitimitate sau de identitate, cînd regulile au fost încălcate sau modificate abuziv, strivind demnitatea colegilor, cînd răspunsurile autorităților nu sînt clare. Apariția lor se face pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și evită contactele cu cei situați în fruntea ierarhiei profesionale, tocmai pentru a nu-și evidenția bagajul profesional scăzut. Activitățile cotidiene mărunte, dar nu mai puțin stresante le reduc apetitul pentru lectură și pentru pregătirea profesională. Aceasta are loc oarecum forțat, prin conferințele la care sînt obligați să participe cu referate. Stilul rafinat se manifestă mai ales în relațiile cu oficialitățile venite în vizită, ei fiind scoși la înaintare ca să dea o confirmare profesională sistemului de privilegii. Cei mai mulți dintre ei se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
indiferent de sensul lor. Principala valoare personală este pragmatismul, preocuparea față de propriile cîștiguri, grija față de bunurile dobîndite. Dorința de cîștig nu îi apropie pe oamenii din pușcării de filozofia americană, de tip protestant, a utilitarismului, ci mai degrabă desele exproprieri forțate și utilizarea lor ca sclavi, în munci umilitoare și gratuite, îi determină să pună preț mai mare pe puținele bunuri care pot fi dobîndite. Chiar și cadrele trec această valoare pe primul lor, angajarea lor în penitenciar fiind motivată preponderent
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în celulele lor au loc dese scene de gelozie, plînsete, înșelări, dar și acte de tandrețe, relațiile durînd uneori și după eliberare 227 . "Mizeria sexuală impusă, experiența sexuală la vedere, spectacolele sexuale și violurile toate aceste "dezordini sexuale" sînt întreținute forțat de administrație. Neautorizarea relațiilor sexuale este un semn al puterii discreționare a acestei instituții."228 Pentru descărcarea tensiunilor și pentru epuizarea excesului de energie fizică și mintală (evident mai mare la tineri), deținuții sînt scoși zilnic la plimbare și stimulați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sustrăgînd în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
el ajunge să le prelungească detenția prin tot felul de mecanisme interne care-i rup de lumea reală, întorcîndu-le pașii înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care le-au introdus. Cazul Ortansei Brezeanu este semnificativ, fiind protejata tuturor autorităților penale din ultimele decenii, de la Alexandru Drăghici la Rodica Stănoiu (ea e menționată de Radu Ciuceanu printre cei mai importanți torționari români). Scoaterea la muncă în mod forțat a tuturor deținuților a dus la moartea multor bolnavi și bătrîni, numai la Canal murind între 1949 și 1954 peste 60.000 de arestați. Presiunile internaționale au obligat autoritățile comuniste să grațieze toți deținuții politici, activitate încheiată în vara anului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
val de simpatie a Occidentului, dat de opoziția lui față de invadarea Cehoslovaciei de către URSS în august 1968, s-a aprobat un an mai tîrziu o lege (23/1969) mai blîndă de executare a pedepselor, s-au desființat coloniile de muncă forțată, au fost înlăturați unii din vechii angajați fideli stalinismului, s-au angajat mai mulți oameni cu studii superioare, cei cu studii medii sau fără studii fiind excluși de la conducerea închisorilor. Pe lîngă penitenciare s-au înființat fabrici și întreprinderi care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recrutat permanent oameni cu putere de decizie, în scopul creării unei stări de nemulțumire a populației față de regimul lui Ceaușescu. Aceștia au înăsprit regimul de detenție, au ridicat baraje multiple de sîrmă ghimpată în jurul închisorilor, urîțindu-le aspectul exterior în mod forțat, au ridicat noi ziduri, noi grilaje, au dezvoltat un sistem de turnătorie între deținuți și au instituit un sistem sever de control al bagajelor. Decretele de grațiere din 1977 și 1988 au vizat înlăturarea a 5.383, respectiv 736 de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să bat mai tare în tabla acoperișului, de ciudă că nu mă vedea și de frică să nu mă vadă s-o pățesc. El apărea din nou și privea atent coroana pomului: nu înțelegea ce se întâmplă. Eu râdeam, râdeam forțat până când, puțin nervos, bunicul spunea: Blegule, tu ești?! Poate-ți rupi un picior. Apoi intra în casă. Vara, am început să mă ocup de grădina lui. Săream gardul și tiptil, printre tufe de legume și vie, veneam până în fața casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se dezleagă, nu mai zâmbesc reținut, îi pun tot felul de întrebări. Răspunsurile ei sunt scurte afirmații și negații. Vrea, totuși, să mă convingă că în viața ei toate merg bine. Obrazul nu i se destinde deloc, zâmbetul e unul forțat, schițat. Pe aleea principală vine spre noi patrona barului, însoțită de un bărbat. O urmăresc atent cu privirea, Mariana nu-și dă seama, vorbește puțin, pe un ton egal, dar eu nu aud nimic. Patroana e o femeie frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dificil, cu zdruncinături mari. Odată a aterizat cu avionul pe burtă. Era unul nou-nouț, trenul de aterizare se ridica automat. O defecțiune mecanică n-a permis coborârea lui. Au zburat o oră în jurul aerodromului. În cele din urmă au coborât forțat, elicea s-a rupt, o aripă a plesnit, hurducăturile au fost groaznice. Au petrecut câteva zile în infirmerie să le treacă șocul. Echipajul a primit alt avion și jocul de-a zborul continua. În timpul războiului și-a cumpărat un radio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
reprezentând o consecință a dezvoltării științelor particulare la un nivel care permite abordări complexe, stabilirea de legături, interdependențe și interacțiuni între domenii, cu apariția disciplinelor de graniță, oferind, astfel, o imagine integrată a unor aspectelor care sunt analizate uneori artificial, forțat, separat. Interdisciplinaritatea reprezintă un demers care se desfășoară pe mai multe niveluri și care constă, pe de o parte, în selecția și condensarea (sinteza) cunoștințelor existente în perimetrul multidisciplinar, iar pe de altă parte, în formarea de noi cunoștințe, interpretări
Interdisciplinaritate în abordările teoretice şi aplicative din domeniul educaţiei religioase. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1335]
-
în memoria atotștiutorilor din redutabila noastră mass-media că în primii ani de ocupație sovietică au fost nenumărate acte de nemulțumire cu privire la furturile de voturi și la rezultatele electorale. Au fost, în general, manifestări antiguvernamentale, de nesupunere, de revoltă, împotriva colectivizării forțate, de fraternizare și sprijin acordat partizanilor de atunci, calificați in corpore de regimul comunist drept legionari. Perioada post stalinistă, din anii 1955 și 1956, a fost marcată de nenumărate mișcări mai ales ale tineretului, dar și ale altor categorii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pistei alunecoase a importurilor, ceea ce contribuia la adâncirea procesului de pauperizare a țării. Paralel, se declanșase procesul de retrocedare a pământurilor și a pădurilor, acțiune de privatizare a agriculturii, a pădurilor, măsuri ce au generat, sub lozinca "reparării nedreptăților colectivizării forțate" din anii 1950, activități nesăbuite sau voit distructive prin incendierea sau vandalizarea fostelor sedii ale CAP-urilor și IAS-urilor, oferind eventualului turist, dornic să viziteze România, imaginea unei barbarii inutile, vădind un foarte scăzut nivel de civilizație a societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lor, în neamurile lor" (p. 9 din ediția 1990). O trimitere de la paragraful din Geneză la Ieremia, 2, 10 spune: "Treceți în insulele Chitim și priviți."." Evocarea în Vechiul Testament a insulei nu este întâmplătoare și nici afirmațiile istoricilor nu par forțate, întrucât, prin așezarea ei geografică în proximitatea Asiei Mici, zonă în care au apărut, s-au dezvoltat și au dispărut culturi ce au lăsat urme adânci în istoria omenirii, aceste locuri separate de ape, de furiile imediate ale evenimentelor au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]