5,623 matches
-
valul de represiuni împotriva tineretului, care a urmat Revoluției din Ungaria din 1956. A fost incriminat pentru faptul că purta cruciuliță la gât și că făcea pictură modernistă, nonfigurativă. După exmatriculare, a lucrat un an ca sondor la Întreprinderea de Foraje București, după care i s-a permis să se reînmatriculeze la Facultatea de Geologie a Universității din București, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1963, obținând diploma de inginer geolog. După absolvirea facultății, a lucrat 3 ani ca
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
de la Uzina de utilaj petrolier din Ploiești, aflat odată în Argentina, în chiar pustiul Patagoniei: „Patagonia există, domnule - îmi preciza el - nu doar în zicale; am fost acolo. În mai multe locuri de pe glob am fost, cu instalațiile noastre de foraj, dar ca acolo, în Patagonia, nicăieri n-am simțit mai dulce și mai chinuitor chemarea ierbii verzi de acasă. Bătea un vânt cu peste două sute de kilometri pe oră. Argentinienilor le-a picat o sondă; ziceau că era făcută de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
lățime). Gradul de stabilitate și siguranță a terenului n-a putut fi stabilit, tocmai datorită faptului că nu există o certitudine asupra extinderii minelor în subteran. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Din 1970 până în 1974 ocupă postul de cercetător științific principal grad III la Institutul de Proiectări și Cercetări de Utilaj Petrolifer (IPCUP) - București. În 1973, printre alte articole de specialitate publicate în decursul anilor, îi apare cartea "Motoare hidraulice de foraj cu turație lentă", considerată de referință în domeniu. În cursul activității desfășurate la IPCUP, a participat la realizarea unor calcule de rezistență, transpuse în programe rulate pe calculatorul IBM 360, pentru prima platformă de foraj marin românească. Tot în această
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
apare cartea "Motoare hidraulice de foraj cu turație lentă", considerată de referință în domeniu. În cursul activității desfășurate la IPCUP, a participat la realizarea unor calcule de rezistență, transpuse în programe rulate pe calculatorul IBM 360, pentru prima platformă de foraj marin românească. Tot în această perioadă a înregistrat la OSIM, împreună cu inginerul Vasile Anastasiu, invenția „Dispozitiv de foraj cu circulație locală la talpă”. Între anii 1974 și 1976 lucrează la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului ca analist principal II
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
la IPCUP, a participat la realizarea unor calcule de rezistență, transpuse în programe rulate pe calculatorul IBM 360, pentru prima platformă de foraj marin românească. Tot în această perioadă a înregistrat la OSIM, împreună cu inginerul Vasile Anastasiu, invenția „Dispozitiv de foraj cu circulație locală la talpă”. Între anii 1974 și 1976 lucrează la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului ca analist principal II. Aici coordonează echipa care a realizat „Sistemul Informatic al Activității de Foraj” din Minister, precum și produsul-program de „Optimizare
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
inginerul Vasile Anastasiu, invenția „Dispozitiv de foraj cu circulație locală la talpă”. Între anii 1974 și 1976 lucrează la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului ca analist principal II. Aici coordonează echipa care a realizat „Sistemul Informatic al Activității de Foraj” din Minister, precum și produsul-program de „Optimizare a regimului hidraulic al sondelor în foraj”, produs-program preluat de Institutul de Cercetări și Proiectări de la Câmpina (filiala Ploiești) al Ministerului Petrolului și care a fost utilizat ani de zile pentru proiectarea de sonde
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
anii 1974 și 1976 lucrează la Centrul de Calcul al Ministerului Petrolului ca analist principal II. Aici coordonează echipa care a realizat „Sistemul Informatic al Activității de Foraj” din Minister, precum și produsul-program de „Optimizare a regimului hidraulic al sondelor în foraj”, produs-program preluat de Institutul de Cercetări și Proiectări de la Câmpina (filiala Ploiești) al Ministerului Petrolului și care a fost utilizat ani de zile pentru proiectarea de sonde în foraj din România. Din 1976 până în 1992 lucrează la Institutul Central pentru
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
Minister, precum și produsul-program de „Optimizare a regimului hidraulic al sondelor în foraj”, produs-program preluat de Institutul de Cercetări și Proiectări de la Câmpina (filiala Ploiești) al Ministerului Petrolului și care a fost utilizat ani de zile pentru proiectarea de sonde în foraj din România. Din 1976 până în 1992 lucrează la Institutul Central pentru Conducere și Informatică (ICI) din București ca analist principal grad II (1976-1979), cercetător științific principal grad I (1979-1992) și șef de atelier (1985-1992). Între anii 1982 și 1985, a
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
și a feritei. Sulfatul de bariu (BaSO) este din punct de vedere tehnic cea mai importantă combinație a bariului. Spre deosebire de ceilalți compuși, datorită solubilității scăzute, nu este toxic. Este folosit în principal în producția petrolului pentru creșterea densității noroiului de foraj. http://en.wikipedia.org/wiki/Isotopes of barium
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
tărziu s-a alăturat voluntar Batalionului evreiesc din armata britanică în Primul Război Mondial A fost unul din întemeietorii Histadrutului, Confederația Generală a Muncitorilor evrei din Palestina (Eretz Israel). In anii 1930 a fost unul din fondatorii companiei „Mekorot” de foraj și difuzare ale apei și a stat în fruntea ei până în anul 1951, de asemenea a îndeplinit misiuni din partea Agenției Evreiești în Germania în primii ani ai regimului nazist în scopul transferării unor bunuri aparținând evreilor în Palestina. Eshkol a
Levi Eșkol () [Corola-website/Science/305276_a_306605]
-
cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lanț muntos, ce ținea din Dobrogea și până în Franța, numit de geologi azi Munții Hercinici. Ulterior, o parte a acestor munți s-au scufundat în oceanul ce-i înconjura. Forajele care se fac pentru descoperirea de petrol și gaze naturale la adâncimi de 1.500-2.000 m, dau de vârfurile foștilor munți. În picioare au mai rămas Munții Dobrogei și Masivul Central Francez, care au fost tociți de eroziune, semănând
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
detectarea - pentru prima oara prin metode pur geofizice - de rezerve de gaz natural la Aricești (1923). Deși afectată de criză economică din 1929-1933, "Société de Prospection Électrique", creată în 1926, lucrează cu profit din 1929, grație aplicării metodelor electrice în forajele petroliere. Frații Schlumberger, împreună cu Henri-Georges Doll (1902-1991), ginerele și colaboratorul cel mai apropiat al lui Conrad Schlumberger, au dezvoltat în anii 1927-1929 tehnici de măsurare a potențialului electric spontan "(self-potential)" de-a lungul forajului, si a rezistivității diferitelor straturi traversate
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
1929, grație aplicării metodelor electrice în forajele petroliere. Frații Schlumberger, împreună cu Henri-Georges Doll (1902-1991), ginerele și colaboratorul cel mai apropiat al lui Conrad Schlumberger, au dezvoltat în anii 1927-1929 tehnici de măsurare a potențialului electric spontan "(self-potential)" de-a lungul forajului, si a rezistivității diferitelor straturi traversate. În felul acesta se pot obține semnale specifice straturilor care conțin petrol. Conrad Schlumberger încetează din viață în 1936, dar răspândirea și perfecționarea metodelor de prospecțiune și "carotaj" electric (în foraje) continuă cu mare
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
de-a lungul forajului, si a rezistivității diferitelor straturi traversate. În felul acesta se pot obține semnale specifice straturilor care conțin petrol. Conrad Schlumberger încetează din viață în 1936, dar răspândirea și perfecționarea metodelor de prospecțiune și "carotaj" electric (în foraje) continuă cu mare rapiditate. În 1940, sediul "Société de Prospection Électrique" se mută la Houston (Texas). După război, chestiunile de prospecțiune la suprafață sunt continuate de "Compagnie Générale de Géophysique", iar cele legate de măsurători în foraje petroliere de "Schlumberger
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
carotaj" electric (în foraje) continuă cu mare rapiditate. În 1940, sediul "Société de Prospection Électrique" se mută la Houston (Texas). După război, chestiunile de prospecțiune la suprafață sunt continuate de "Compagnie Générale de Géophysique", iar cele legate de măsurători în foraje petroliere de "Schlumberger Limited". Descrierea teoretică a procedurilor de prospecțiune electrică și problema interpretării harților de rezistivitate aparentă (o problemă înrudită cu aceea a tomografiei electrice folosită în medicină) prezintă dificultăți matematice considerabile, care au fost și sunt în continuare
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la 229 de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de 12 metri cubi pe oră.Izvoarele rar întâlnite în localitate
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
satul Valea Rea, la nord - cu satele Meteu și Piscani -, la vest - cu satul Răcarii de Jos și, la sud, peste Jiu, cu satele Sfircea și Scăiești. Subsolul Tatomireștilor (platoul estic) are încă bogate zăcăminte de "țiței". Prima sondă de foraj - care și-a făcut apariția în marginea de vest a Tatomireștilor de Jos, dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
de inginer geolog. A studiat apoi la Jackson State University din Minnesota (SUA), obținând diploma de Master în Științe Politice (1993-1995) și la Colegiul Național de Apărare din București (1997). După absolvirea facultății, a lucrat ca geolog la Schela de Foraj Zădăreni (1986-1992) și ca supervizor geolog la Petrom R.A.- însărcinat cu prospecțiunile geologice pentru petrol și gaze în zona de vest a României (în județele Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare) (1992-1993). De asemenea, a fost pentru timp de un an (1992-1993
Dorin Marian () [Corola-website/Science/311532_a_312861]
-
majoritatea operațiunilor și activelor în România și Europa de Sud-est. Principalele activități ale Grupului sunt realizate în domeniul rafinării și marketing/vânzării de produse petroliere, cu interese adiacente în explorare, producție și alte servicii pentru industria petrolieră cum ar fi foraj, construcții, transporturi. În aprilie 2005, Ion Sturza, directorul general al companiei „Rompetrol Moldova”, a fost numit în funcția de vicepreședinte pentru Dezvoltare al Grupului Rompetrol. În aprilie 2006, Ion Sturza este ales ca membru în Consiliului de Administrație al Grupului
Ion Sturza () [Corola-website/Science/302535_a_303864]
-
Three Mile Island. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine. Exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili poate crea și alte probleme mediului. Metodele de exploatarea cărbunelui, îndeosebi exploatarea în cariere de suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice. Rafinăriile de petrol constituie reale amenințări asupra mediului. Transportul cărbunelui necesită locomotive diesel, iar petrolul este transportat de către petroliere, toate acestea arzând combustibili fosili. Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]