4,726 matches
-
casă.“ „Da’ de unde știi că-i afară?“ - a zis Îngrijorat. „Cum de ești așa de sigură?“ „Uite, am să-ți spun“ - am zis - „am primit veste, Ed. Știam c-o să veniți amîndoi.“ „Veste?“ - a zis și-a-nceput să se frămînte. „Cine ți-a dat de veste? A trecut cineva pe-aici? Cum de s-a aflat?“ - a zis. „Nu, nu te frămînta, Ed“ - am zis. „Într-adevăr, a trecut cineva pe aici și mi-a dat de veste că veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zis - „am primit veste, Ed. Știam c-o să veniți amîndoi.“ „Veste?“ - a zis și-a-nceput să se frămînte. „Cine ți-a dat de veste? A trecut cineva pe-aici? Cum de s-a aflat?“ - a zis. „Nu, nu te frămînta, Ed“ - am zis. „Într-adevăr, a trecut cineva pe aici și mi-a dat de veste că veniți, tu și Lawrence, dar n-ai de ce te teme pe lumea asta. Pe lumea cealaltă e cu totul altceva, firește“ - am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că pe când era primar de București, și-a dat singur câteva case, fiind conștient că orice lucru este bun și sigur, când și-l face omul cu mâna lui, că a făcut ce a vrut cu Constituția, pe care a frământat-o și-a înghesuit-o la colț, mai ceva decât dacă-i cădea în mână la ceas de seară Simona Senzual, ș.a.m.d. Trec deja pe lista uitării și că de exemplu, Roberta Ananstase a furat pe față și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar și prin galeriile de șoareci globalismul. Dacă la nivel macro, globalismul înseamnă fără doar și poate, ștergerea identității naționale, la nivel de individ, fenomenul se manifestă prin ștergerea și disoluția eu-lui până spre anulare. Unii poate că-și vor frământa mintea, să afle măcar pentru liniștea proprie, la ce ar putea folosi o masă omogenă de conștiințe, fără repere, fără trecut sau viitor național, sau mai bine zis cui i-ar folosi asta? Răspunsul e pe cât de înfricoșător, pe atât
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cică inspirat de domnul nostru ministru, persoanele devin foarte concrete și ajungi să te identifici rapid cu ele. Ciudat, parcă te concediază pe tine. E trist, nu-i așa, începutul acestei scrieri de azi, dar observ eu că totuși te frământă, nu un gând, ci o întrebare, din nevoia firească de concretizare. Despre care ministru este vorba? Totuși scuzați-mă, aici voi păstra secretul, fiindcă numai așa totul devine mai interesant. Unii presupun că ministrul cu pricina ar fi ministrul de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sub pătură, șoptind: noi doi, Piti, numai noi doi, nu-i așa?. Am coborât la Televiziune și ne-am scufundat la metrou. Coadă imensă la cartele. Hm, cred că întârzii la Inspectorat. Dacă ăsta nou, de geografie, e expeditiv? Mă frământ. Ajung. Plătesc două călătorii. Nu mai stau să iau restul. Se aude trenul venind. Casierița urlă după mine: ia-ți, bă, restul! Dacă nu ți-l dădeam, ziceai că vreau să te prostesc. Ai naibii proști, nici măcar adunarea n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o gâlmă pe nas mă îndrumă: pune-te la coadă, băiatule! Peretele din dreapta e duce cabinetul de Alunițe, cel din stânga e pentru cabinetul de Negi. În coloana din stânga sunt înșirați cam o sută cincizeci de oameni. Mă cuprinde disperarea. Mă frământ, tropăi, în cele din urmă dezertez. Mă scurg de-a lungul acelorași alei dintre blocuri. Noroc că la venire presărasem conținutul unei pungi de fidea, altfel m-aș fi pierdut în Berceni și aș fi ratat prima tranșă de câștiguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
alături de dumneavoastră! Fără sacrificiul vostru țara nu ar putea progresa. (așa e! așa e!). După care începe să scandeze: În-vă-ță-mânt! În-vă-ță-mânt! La început sună ridicol și îmi zic că, în sfârșit, i s-a înfundat. Dar nu! Valurile didactice se frământă în sine, apoi se descarcă în același răcnet disperat: În-vă-ță-mânt! Satisfăcut, parlamentarul aplaudă în fața microfonului, după care coboară sprinten scările de lemn și se aruncă în limuzina Nubira care îl aștepta în spatele tribunei. Seara am deschis televizorul. Sindicatele anunțau mitingul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vedere organizațional; scoicile sunt bune pentru potență - nu, scoicile ajută doar în crizele de reumatism. Alături de mine se hlizeau și câteva bibliotecare fără chef de treabă. Ea însă lua totul în serios, nu admitea să dea înapoi un pas, se frământa ca o cocă, aberațiile și ironia mea o provocau. Mult mai târziu, aveam să-mi dau seama că nu avea pic de simț al umorului. Ca să poți râde relaxat, nu la comandă, trebuie să știi să pierzi, să deguști eșecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În majoritate arme și podoabe, găsite de dumneavoastră În tumulul de la Valea Oilor. Vreau să spun că Întrebarea pe care ne-o puneam noi atunci (de ce armele și de ce podoabele sunt totdeauna cele care dăinuie după moartea soldatului) m-a frământat În continuare ca și cea pe care numai eu mă Încăpățânam să o pun (cum se numeau acele obiecte atunci și de ce ele poartă azi alte nume?). Acum, când vă scriu, sunt În partea a doua a stagiului meu militar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ghișeul autogării, unul remarcă Întârzierea care se produce pentru că n-am fost lăsați să ne urcăm mai devreme În autobuz. Iritat, U. V. Costel Îi explică: — Dacă te țin un sfert de oră În căldura asta, când te iau la frământat Încolo, la deal, pe la Străjel, te iei de vomitat și-mi faci o mie de mizerii prin mașină. Că așa-i omu’: se ia de mâncat mere, se ia de mâncat pere și eu, În loc să-mi fac ziua liberă, stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spirit ludic, aglutinând sacrul cu profanul, apelând la ironie și la autoironie, sunt parafrazate sau parodiate mituri ale culturii universale sau ale celei autohtone. Rescriind, de pildă, Geneza - pe care o definește: ... Geneza fiind / abso/ LUTUL / pe care l-a frământat / între degete / DUMNEZEU... -, poetul imaginează un adamism rusesc, cu întâiul om, adresându-se lui Dumnezeu, după facerea Evei, care cere și i se răspunde: - Doamne Părinte Atoatecreator, / mai ia mi, / mai rupe-mi câteva coaste, / de asemenea modelându le... Chî
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
le transfigurează în vis, coborând din înălțimi astrale (Poetul trece printre grădini pustii / Și poartă în privire constelații / El vede trenuri de melancolii / Făcând popasuri inutile-n stații), Viorel Dinescu se întâlnește - cu sau fără voie - cu mulți dintre cei frământați de patima scrisului, însă, dintre toți, privind la nivelul întregului, cei de al căror scris este marcat, chiar dacă e sau nu vorba de afinități, sunt Dante Alighieri, Mihai Eminescu, Ion Barbu, Nichita Stănescu. O trăsătură definitorie a stilului poeziei lui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și un îndemn adresat cititorului de a se apleca el însuși, meditativ, asupra aspectelor care i-au atras atenția poetului, făcându-l să reflecteze în legătură cu ele. De altfel, caracterul reflexiv al poeziilor atestă, așa cum am afirmat de la început, un spirit frământat de formele mai mult sau mai puțin mărețe ale lumii, cărora le consacră atenție și efort, dându-le posibilitatea intrării, grație scrisului, într-o altă dimensiune, păstrând memoria clipei și lăsând în urmă doar umbra unui gol. Valentin Talpalaru: Poemele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în rândul bărbaților “care văd idei”. Dar “calvarul închipuirii” atinge apogeul în portretul Manuelei din Femeia în fața oglinzii. Ființă prin excelenta idolatră, ea este ce s-ar putea numi prin analogie, tipul femeii statice “de prisos”). Evident ca ceea ce o frământa pe noua introspectă este cultul “amorului care consumă în el singur toată substanța” . Încă din incipitul operei sentimentul de incertitudine este evidențiat prin cel de înșelare. Lumina nu își respectă strălucirea firească a unei ore de dimineață și astfel deschide
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
răspicat să-l anunțe pe profesor în raportul de gardă pentru că la ora 8, imediat după raport, voi fi și eu la domnia sa. Tânăra doctoriță s-a scuzat că-mi spune mie, dar peste noapte nu e bine să se frământe prea mult viitoarea mamă. Corect! Așa am plecat spre casă, dându-mi întâlnire cu N.C. pentru a doua zi la ora 8 a.m. în fața maternității - Începuse cutremurul. - Dimineața eram acolo. Dl. profesor era într-un cabinet cu încă doi colegi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nou de scris, dar eu am tot amânat, scuzându-mă cu fel de fel de pretexte care, de fapt, nu sunt valabile nici în fața mea, darămite în fața celor care știu totul. Realitatea mai are însă și un alt aspect: tot frământ de mai mult timp ce și cum, despre ce și în ce formă să vă povestesc, de data asta nu numai despre mine, ci și despre alții, întâmplări și fenomene care merită atenția fiecăruia dintre noi și cu care ne
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
textul. mai ușoare. Oamenii le-au dus într-o moară și le-au prefăcut în făină. Albă, moale și fină. Câteva mii de saci, o casă plină. Ieri mai eram încă în malaxoare asta-i o mașină mare, care știe frământa aluatul și câțiva meșteri vegheau împreună, să fie pâinea dospită și bună. Au așezat apoi meșterii pâinile în cuptoare, iar noi am crescut și ne-am rumenit frumos!... Vezi câtă muncă închide o pâine? Și de ce se cuvine să fie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
seama cât adevăr conțineau poveștile pe care mi le spunea. Obișnuia să repete că modul cel mai sigur de a scăpa de o ispită e de a-i ceda, însă, de câte ori am încercat să mă lămuresc ce probleme ascunse o frământau, schimba vorba. Se uita la mine cu un aer atât de vulnerabil încît mă obliga să bat în retragere. Și ce lecție mi-a dat! șopti doctorul Luca. A apărut în viața mea din senin și a găsit modul cel
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
înverzit din bolta cerească a izbucnit în hohote neoprite, în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu arome pierdute de Otonel și nimic nu mai poate opri valul uriaș care-și frământă astrul în paradisul cucerit pentru a mia oară. Beznă milenară și îngheț, obișnuit reluată în nenumărate versiuni; aceleași cuvinte, aceleași expresii, aceleași înțelesuri, aceleași istorii vizionate în templul de cleștar al stăpânului lumii. Trupuri arse în fosfor alb bântuiesc mirosul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la nimic! Determină clar implozia care o seca. Aproape inconștientă gemu adânc, îl ținu strâns de umeri... nu mai văzu nimic.. doar lumini, umbre și-o iubire simfonică. El rămase nemișcat, înțelegând-o și eliberă automat jetul puternic care îi frământa starea. Îl primi supusă, amestecându-l cu simțămintele ei, răvășind-o și mai mult. Rămase fără gânduri, totul dispăru ca prin farmec pentru amândoi înecați în suspine și certitudini, fiecare cu iluziile lui. Respirau greoi selectiv, se receptau ca un
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu mai fii.. eu nu te plac.. te iubesc... înțelegi?... hai spune și tu măcar, mă placi ? Știi... te iubesc de mult, de când m-am mutat lângă voi, off dar mai bine tac... poate vei înțelege mai târziu. Laur se frământă, ce poate să-i răspundă? însă ca întotdeauna întârzie, reflectează și izbucnește într-un târziu, - Mai bine ne sărutăm! Ajung vorbele! Ea repetă încet, - Iubitule! Iubitule... îl domină cu intensitate și când totul se prăbușește asupra lor, el o privește
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
bucătăria din orientul mijlociu); șampania era excepțională (Roederer Cristal ’77) și din belșug. Fiecare invitat beneficia de atențiile unei micuțe chelnerițe filipineze, care chicotea și se prefăcea încântată când o mână i se strecura pe sub minijupă sau sânii îi erau frământați grosolan în timp ce încerca să servească mâncarea. Pe chelnerița lui Graham o chema Lucila: din câte-și dădea seama, celorlalte nu li s-a cerut niciodată să spună cum le cheamă. Ședea între Louis și Mark, care părea mai puțin rezervat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se împace alții cu filosofia, să încheie armistiții, să-mi zâmbească disprețuitor, prostule, bucură-te, frate, de ce poți cunoaște, nu mai umbla după ce nu poți, zi-i numen și bună ziua, nu se poate ști ce e, aia e, ce te frămânți atâta? Și totodată să se ocupe alții de trocul avantajos cu lumea de apoi, să-și asigure locuri bune în parcare, treaba lor, să le fie de bine! El o ține pe-a lui: Cine sunt eu? Nevasta lui, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în căptușeala acestei lumi, nici înăuntru nici afară, unde toate figurile știute răzbeau altfel și erau dulci și pline de miez. Profesoara Martinescu regretase în tinerețe faptul că nu putea împărți fructele acestea cu nimeni, dar îmbătrânind nu se mai frământa atât. Inexprimabilul chiar asta e. 5 februarie Iulia privește pe fereastra sălii de repetiție de la Operă. Stoluri mari de grauri urcă și coboară, dau roate și spirale pe lângă râu, apoi se avântă din nou în înălțimi, când zgomotoase, când tăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]