6,437 matches
-
împarte în 2 grupuri de câte 4 biți - nibbles transmise succesivă și 3 linii de comandă. Modulele mai noi pot avea și interfață serială SPI pentru reducerea suplimentară a numărului de pini de comandă. Modulele pot avea și iluminare de fundal, realizată cu LED-uri. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 118 Prețul acestor dispozitive este mai mare decât al celor simple cu segmente, dar prezintă un avantaj incontestabil pot fi conectate direct la orice
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
elevii din clasă (cea mai bună modalitate de organizare constă în așezarea băncilor în formă de semicerc). * Pentru utilizarea eficientă a resturilor auditive în cazul elevilor hipoacuzici trebuie să evit vibrațiile și zgomotul excesiv. Pe cât posibil, trebuie eliminate zgomotele de fundal. Sunetele sunt preluate și amplificate de aparatul auditiv, interferează cu mesajul verbal pe care vreau să-l transmit, iar acesta devine greu de recepționat. * Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. * Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și Isus Cristos se găseau pe coline sau munți. Vârful muntelui a fost privit ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa‑ re despre felul de viață al grecilor. Acestea au apărut pentru prima dată (aprox. 600 î.Cr.) în stilul ilustrării negre pe fundalul roșu, natural, al vasului. Din anul 530 î.Cr., pictorii au început să abordeze o altă tehnică, așa‑numita teh‑ oraș, familie, corporație etc., Cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. 7 Totemul‑animal, plantă sau, obiect - considerat de unele triburi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
i. Câmpianu, Arta, vol I, tr. a.Macovei, Ed. Litera, București 2010, 52. 10 CF. E. GomBriCh, o. c., 111. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 58 nică a ilustrării în roșu, adică tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă, relativ rară, care era utilizată în scopuri funerare. Începând cu secolul al IV‑lea î.Cr, sculptori ca Scapas și Lysippus au adoptat o portretis‑ tică cu adevărat individualizată, plină de intensitate emoțională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de fundal. Persona‑ jele sale exprimă o gamă largă de emoții subtil diferențiate, drame care redau grație și noblețe ca de exemplu cum întâlnim în imaginea care ne‑o prezintă pe sfânta Ana zâmbindu‑i blând Fecioarei Maria fiica ei, care‑i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare faimă în special în seco‑ lul al XVIII‑lea când i s‑a atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. O CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Lumină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu di‑ mensiunea umană. Această lucrare este poate cea mai reprezentativă: perso‑ najele fiind aproape de mărime naturală. Pictorul a creat un retablu pictat și sculptat fără nici un peisaj păstrând fundalul auriu. Cristos și Maria înveș‑ mântată în albastru domină tabloul iar figura Mariei Magdalena aflată la dreapta îmbină realismul cu sugerarea subtilă a sentimentelor. 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și moralist Ieroen van Aken (cca. 1450‑ 1516). Profund
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a graficelor lui Hokusai și Hiroshidge, creând la rândul său imagini a căror precizie și claritate tind spre o evidentă esențializare a expresiei (gestul lui Debussy de a recurge la una dintre graficele lui Hokusai - Vague (Val) - pentru a asigura fundalul la coperta primei ediții de la Marea confirmă profunda admirație ce o nutrea față de miracolul artei japoneze). Retras din mijlocul conflictelor și a reacțiilor controversate, declanșate odată cu premiera operei Pelléas et Mélisande (30 aprilie 1902), Debussy își regăsește echilibrul într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În asemenea circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
câte puțin) se distinge prin noutatea spațiului armonic, cu pasajele sale în tonuri și tratările cromatice, care preced un scurt moment de acalmie. Figurația trilului lent, ce desfășoară o pedală ostinato pe dominanta de sol#, va îndeplini ulterior rolul de fundal sonor pentru expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive aparținând structurii macro formale, care corespund în mod coerent
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni să reproiecteze afirmația în scara pentatonică originară. Pe fundalul unei pedale sonore de , coda (măsurile 53 - 59) va descrie o ascensiune cromatică de acorduri majore, însoțită concomitent de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
peisaj trist și înghețat). De asemenea, reiterarea motivului ostinato într-o configurație ritmico-melodică invariabilă determină conturarea cu pregnanță a intervenției sale. Plasarea sa frecventă în același registru mediu, exceptând ultima ipostază ce avansează spre registrul acut, conduce la crearea unui fundal sonor cu o calitate timbrală distinctă. Important de analizat în vederea redării interpretative este modalitatea diferită de marcare dinamică a aceleiași formule ostinato exprimată în cele două măsuri introductive. Astfel, în prima dintre acestea se observă cum desenul fluctuațiilor dinamice conduce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunt armonizate în tăcere într-o atmosferă confuză și apăsătoare, o stare de amorțire a simțurilor, departe de acea plăcută abandonare a Sunetelor și parfumurilor lui Baudelaire. Deloc întâmplătoare este alegerea unei figuri motivice cu sens descendent, care să asigure fundalul sonor al apatiei, permanent dominate de obsesia „căderii”. Tempo-ul Modéré - extrêmement égal et léger ar trebui să se încadreze între limitele indicației metronomice de , în scopul realizării unei interpretări adecvate caracterului muzicii, în spiritul imaginilor supuse evocării. La același
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
anumite structuri motivice ale materialului tematic își modifică funcția îndeplinită inițial. În consecință, repetiția insistentă a celulei melodice arpegiate, extrasă din acompaniamentul temei introductive, conduce la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare de expectativă, al cărei aspect neutru și eterogen prevestește apariția unui moment important
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță, a cărui impresie sonoră va fi amplificată în mod semnificativ prin explorarea timbrală a frecventelor schimbări de registre. Revenirea secțiunii de început (măsura 38) va aduce succesiv restabilirea aceluiași cadru tonal de și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge la ortografierea enarmonică (cazul terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o configurație completă, afirmând un motiv concis, limitat la spațiul restrâns a două măsuri, pe fundalul pedalei de cvintă mărită și a unui presupus acord de menținut în planul median al discursului și confirmat, în exclusivitate, de prezența terței mari și a tonalității anunțate anterior. Debussy evită în mod intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Secvențată de pe fa# și cu preponderență dublată la interval de terță mică (sau intervalul enarmonic), linia melodică a aceluiași motiv cu note repetate doucement marqué (marcat cu blândețe) plasată în prim-planul registrului acut, determină retragerea ostinato-ului într-un fundal sonor al discursului. Efectul amplu al pedalei de rezonanță, asociat celui de surdină, va facilita realizarea acelei impresii de învăluire sonoră și cufundare în apele tulburi ale mediului acvatic. Astfel, rezultatul sonor al unei asemenea utilizări va întreține ideea de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez peu à peu), următorul episod al acestei secțiuni va „fredona” un nou ecou al materialului tematic introductiv (măsura 4 - planul superior) pe fundalul revenirii aceleiași frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare se produce o modulație la cu treapta a IV-a urcată, iar secvențarea melodico-ritmică operată la nivelul liniei melodice superioare determină ulterior evoluția spre . În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și Isus Cristos se găseau pe coline sau munți. Vârful muntelui a fost privit ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa‑ re despre felul de viață al grecilor. Acestea au apărut pentru prima dată (aprox. 600 î.Cr.) în stilul ilustrării negre pe fundalul roșu, natural, al vasului. Din anul 530 î.Cr., pictorii au început să abordeze o altă tehnică, așa‑numita teh‑ oraș, familie, corporație etc., Cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. 7 Totemul‑animal, plantă sau, obiect - considerat de unele triburi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
i. Câmpianu, Arta, vol I, tr. a.Macovei, Ed. Litera, București 2010, 52. 10 CF. E. GomBriCh, o. c., 111. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 58 nică a ilustrării în roșu, adică tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă, relativ rară, care era utilizată în scopuri funerare. Începând cu secolul al IV‑lea î.Cr, sculptori ca Scapas și Lysippus au adoptat o portretis‑ tică cu adevărat individualizată, plină de intensitate emoțională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]