5,270 matches
-
al V-lea-I î.e.n., și din secolele al IX-lea-al X-lea. Un alt monument, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1816) din satul Tohani. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, cruci de piatră aflate în satul Gura Vadului: crucea de pomenire de lângă fântâna din fața magazinului de stat (secolul al XVIII-lea); crucea de pomenire de lângă podul peste Tohăneanca (1696) și o cruce memorială (1792) aflată la 1,5 km vest
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
arheologice: așezarea din secolele al IV-lea-al V-lea de la „Biserica Veche” din Valea Cucului; și așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea de la „Ferma Plavia” din satul Străoști. Un al treilea, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră (1826) din curtea bisericii din Plavia.
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
din satul Jugureni; și casele Gheorghe Stan (începutul secolului al XIX-lea), Petre Crăciun (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Eleonora Petcu (începutul secolului al XX-lea), ultimele trei din Marginea Pădurii. Al șaptelea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1783-1786) aflată la „Fântâna Mărului” în satul Jugureni. În anul 2014, comuna Jugureni era cea mai săracă din județul Prahova.
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
același sat. Obeliscul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) din Vânători-Neamț, ridicat la 1884, este clasificat ca monument de for public, iar muzeul „Casa Mihai Sadoveanu” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamțului este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Noi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezara din Epoca Bronzului (cultura Tei) descoperită în „Valea Ciuciurului” (în zona satului Mehedința). Celălalt, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1812) aflată lângă biserica din satul Rahova.
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
la Siliște” în satul Poseștii-Pământeni, loc unde s-au descoperit o așezare din secolele al IX-lea-al X-lea și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul de la Gușterița în anul 1940. Monumentul este cunoscut pentru acustica sa impresionantă, aici fiind organizate concerte (vezi și ICon Arts - mai jos), înregistrări audio și spectacole sincretice. Lăcașul mai găzduiește spectacole de teatru și expoziții
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
biserica „Sfântul Andrei”, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
ai Academiei Române. În comuna Starchiojd se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”-Gârbească (1780) și (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Starchiojd. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de pomenire din piatră din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” din același sat, cruce datând din 1698-1699. În rest, alte douăzeci și trei de obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
1931), Toma Frigea (sfârșitul secolului al XVIII-lea), toate din satul Starchiojd, și casele Dumitru Biță (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Victoria Nedelcu (începutul secolului al XX-lea) din satul Valea Anei. Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de pomenire din piatră din satul Starchiojd, una din 1781 aflată în fața bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, și alta din 1797 aflată pe proprietatea lui Roger Stănescu la intrarea în sat în dreptul drumului spre Valea Anei.
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Gura Vitioarei (satul de reședință, Bughea de Jos) și Teișani (satul Bughea de Sus). Două obiective din comuna Teișani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente memoriale sau funerare și ambele aflându-se în satul Olteni: casa Ștefan Gheorghiu (secolul al XIX-lea) și o cruce de pomenire din piatră datând din 1804 și aflată în centrul satului.
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Joița Ținteanu (1894-1898), Maria Turcu, Maria Brebeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Virginia Stăncioiu (1902), Nicolae Bucătaru, Gheorghe Mocanu (1920) și Tinca Brebeanu (1930). Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de piatră: una datând din secolul al XVIII-lea, aflată pe Ulița Stoienilor în curtea lui Stoian T. Gheorghe; și alta din 1853 aflată pe terenul lui Drăghicescu Ioan din cartierul Lambeștii de Jos.
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
satul Vadu Săpat) cu așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei. În cimitirul comunei se află un ansamblu funerar memorial, dedicat șvabilor deportați în URSS în 1945 de către administrația sovietică din acea perioadă. Un număr de 46 de cruci păstrează memoria șvabilor care au murit în aceste condiții.
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
dupa reforma administrativă din anul 1968 să aparțină comunei Băcia. În punctul "Palota", situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții române care atestă prezența unei așezări rurale, tot de aici provine și o "stela funerară". Pe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari români republicani.
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
intrare, a fost cioplită și ornamentată de sculptorul remetean Dezső Czikó. În comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută. În cimitir, un monument funerar relatează: „Aici odihnește bătrânul Dénes Péter, care în viața lui a făurit 8 cruci, în memoria rudelor sale. A tăit 67 de ani și a murit în anul 1887. Odihnească-se în pace”. Nu se știe însă care sunt aceste
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Magdalena și Florea Untu. Aceștia din urmă au vândut-o în anii comunismului (1976), Familiei Pogorevici ; și casa Vianu (începutul secolului al XX-lea), ultimele două în stradă Ștefan cel Mare. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente memoriale sau funerare: monumentul eroilor din Primul Război Mondial din localitatea componentă Unirea, ridicat în 1934; un monument similar ridicat în piața centrală a orașului în 1921; cimitirul evreiesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aflat în stradă Ștefan cel Mare; și monumentul
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Ilia, reprezintă o fază mai veche a arhitecturii renascentiste din Transilvania, conținând mai putine influențe ale stilului baroc. În Ilia s-a dezvoltat un meșteșug azi dispărut, acela de a face luntrii, poduri plutitoare. Dovadă în acest sens este piatră funerară din cimitirul bisericii ortodoxe Ilia pe care scrie “...George Iacob-mare meșter în corăbii “(1600). Biserică ortodoxă din Ilia a fost construită în 1792, după cum arată pisania bisericii “cu cheltuiala orașului lucrător. În sat mai exista o veche biserică catolică și
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
comuna Albeștii de Argeș se află (1735-1795), monument istoric de arhitectură de interes național aflată în satul Florieni. Tot de interes național este și crucea de piatră din fața casei Stanciu Doru Octavian (nr. 264) din Albeștii Pământeni, monument memorial sau funerar datând din 1694. Comuna este recunoscută în județ pentru culturile extinse de căpșuni.
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
ea a revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, satele Albota de Jos și Albota de Sus au fost comasate, formând satul Albota. În comuna Albota se află o cruce de piatră datând din 1704, considerată monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflată în curtea bisericii din fostul sat Moșteni. În rest, un singur alt monument din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură: biserica „Adormirea
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din 1731, ambele aflate în satul Urlueni. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserca „Sfântul Nicolae” (1812) din satul Podișoru
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând din 1584.
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
satele Balabani și Boteni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală. În comuna Boteni se află crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat la de satul Boteni și datând de la 1656. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este casa Gheorghe Duțescu (începutul secolului al XX-lea
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul, clasificat ca monument de for public, este monumentul „Energia” (1970) de lângă barajul Vidraru. Celălalt, clasificat ca monument memorial
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul, clasificat ca monument de for public, este monumentul „Energia” (1970) de lângă barajul Vidraru. Celălalt, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa Gheorghe Stephănescu (1873), aflată în satul Căpățânenii Ungureni, la numărul 164.
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]