4,992 matches
-
absolut incredibilă, zice. Să te târguiești folosindu-ți ca monedă de schimb propria nuntă. — Știu. Asta înseamnă că ești de acord? Am câștigat. O citesc pe chipul ei. S-a hotărât deja. — Uite ce vreau să-i spui. Scot din geantă o hârtie. Asta e ce are nevoie să audă Luke. Trebuie să-i spui că îl iubești, să-i spui cât de dor ți-a fost de el când era mic, cum te-ai gândit că îi e probabil mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai 2007, în Seattle. Perfect. Voi pleca la Conferință, voi prezenta un proiect, și apoi voi rămâne în partea aceea a lumii pentru măcar șase luni. Din Seattle, voi merge la prietena mea Laura, în Texas, unde voi lăsa o geantă cu hainele de conferință (nu de mare folos, mă gândeam, în jungla amazonică!), apoi voi porni spre Sud. Mi-am făcut un traseu provizoriu: Belize - Honduras - Guatemala - Costa Rica - Nicaragua - Ecuador - Peru - Bolivia - Chile - Argentina - Brazilia - Venezuiela - înapoi în Texas să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de conferință (nu de mare folos, mă gândeam, în jungla amazonică!), apoi voi porni spre Sud. Mi-am făcut un traseu provizoriu: Belize - Honduras - Guatemala - Costa Rica - Nicaragua - Ecuador - Peru - Bolivia - Chile - Argentina - Brazilia - Venezuiela - înapoi în Texas să-mi iau geanta și să stau la povești cu Laura, și în final, înapoi în UK”. Un proiect foarte ambițios, gândit cu mult entuziasm, dar care, în mod firesc, nu a putut fi urmat în întregime. Distanța de la vis la realitate se dovedește
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la Conferința Americană de Ortodonție din Mai 2007, în Seattle, voi prezenta un proiect, după care voi rămâne în acea parte a lumii pentru un timp nedefinit. Din Seattle, voi merge la prietena mea Laura, în Texas, unde voi lăsa geanta cu hainele de conferință (nu de mare folos, mă gândesc, în jungla amazoniană), apoi voi porni către Sud. Studiez avid istoria Americii de Sud și încropesc un traseu provizoriu: Belize Honduras Guatemala Costa Rica Nicaragua Ecuador Peru Bolivia Chile Argentina Brazilia Venezuela Texas
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
conferință (nu de mare folos, mă gândesc, în jungla amazoniană), apoi voi porni către Sud. Studiez avid istoria Americii de Sud și încropesc un traseu provizoriu: Belize Honduras Guatemala Costa Rica Nicaragua Ecuador Peru Bolivia Chile Argentina Brazilia Venezuela Texas să-mi iau geanta și să stau la povești cu Laura și, în final, înapoi în Marea Britanie. În cele din urmă, traseul nu a ieșit chiar așa am descoperit că pentru a cunoaște cu adevărat o țară este important să petreci mai mult timp
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
vreodată în Quito (deoarece este la aproape 3000 m înălțime, în Quito este foarte frig mare parte din timp și mai ales noaptea) și îmi răspunde fericită că da, cu mulți ani în urmă. Îmi scot geaca de ploaie din geantă și i-o împrumut, rugând-o ca peste două zile când se va întoarce să se oprească la casa lui Guillermo să mi-o aducă. Aprobă entuziasmat, îi explic că plănuiesc să plec după trei zile, o întreb dacă a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
am stropit puțin dintr-un lighean). Merge în dormitor și după un timp reapare costumat într-o togă albă, lungă și o coroniță din pene pe cap. Luăm trei hamace (pentru mine, Don Julio și ajutorul lui), eu îmi iau geanta în care am sacul de dormit, o sticlă cu apă, niște gumă de mestecat, șervețele și lampa de cap și pornim spre casa ceremonială. Ajungem, un foc mare este deja aprins de către ajutorul lui Don Julio care a venit ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
rog să mă trezească înainte de ora patru în caz că adorm. Închid ochii încercând să mă relaxez și să uit ce s-a întâmplat. Deschid ochii și aud vocea șoptită a lui Chris: „Ingrid, este patru fără zece”. Mă ridic, îmi culeg geanta, mă uit la corpurile întinse în jurul camerei și ies tiptil în lumina timidă a dimineții. Dăm peste Uros care nu are somn. Chris îl îmbrățișează în semn de la revedere și pornim către mal. Chris îmi șoptește că este ceva care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe burta lui. L-a recunoscut drept un boa constrictor și, încercând să nu se panicheze, a început să se gândească cum să scape nevătămat. Și-a adus aminte ca șerpii fug de fum, a scos încet niște țigări din geantă de sub cap ( Jorge nu fuma dar țigările făceau parte din ritualurile șamanice la momentul respectiv) și a aprins o țigară cu mișcări sacadate. După care, a început să sufle fumul foarte ușor în direcția șarpelui. Șarpele s-a ridicat și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
marfa. Am mers aproximativ 2-3 km și ne-am oprit într-o piață mare. Am cumpărat marfă, niște pantofi ,,de lac”, lucioși, de-mi făceam mustața în ei (în acea perioadă purtam mustață pentru a semăna cu ei). Am umplut geanta și am plecat spre gară. Ce să mai vizitezi? Abia îmi trăgeam sufletul. - Hai, frate, mai repede, îl auzeam de la 15 - 20 m. înaintea mea, pe fratele căruia îi era frică să nu mă piardă. - Stai, frate, că nu mai
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nu am reușit să-i mai duc în consignații că i-am și vândut de acasă la prieteni, rude, cunoscuți. Am ajuns la Istanbul, cu autocarul; am ajuns în bazar cu tot grupul și fiecare a început să-și încarce gențile. Eu stăteam și mă uitam neștiind ce se întâmplă. Două, trei persoane discutau cu vânzătorii, iar ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cunoscuți. Am ajuns la Istanbul, cu autocarul; am ajuns în bazar cu tot grupul și fiecare a început să-și încarce gențile. Eu stăteam și mă uitam neștiind ce se întâmplă. Două, trei persoane discutau cu vânzătorii, iar ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta?Cu mâna! Am început să pun în geantă blugi de toate mărimile. Când s-a încărcat geanta, m-am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
grupul și fiecare a început să-și încarce gențile. Eu stăteam și mă uitam neștiind ce se întâmplă. Două, trei persoane discutau cu vânzătorii, iar ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta?Cu mâna! Am început să pun în geantă blugi de toate mărimile. Când s-a încărcat geanta, m-am așezat la rând ca să spun câte perechi am și să le plătesc. Dar
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
gențile. Eu stăteam și mă uitam neștiind ce se întâmplă. Două, trei persoane discutau cu vânzătorii, iar ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta?Cu mâna! Am început să pun în geantă blugi de toate mărimile. Când s-a încărcat geanta, m-am așezat la rând ca să spun câte perechi am și să le plătesc. Dar nu am mai avut timp, pentru că cineva a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
se întâmplă. Două, trei persoane discutau cu vânzătorii, iar ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta?Cu mâna! Am început să pun în geantă blugi de toate mărimile. Când s-a încărcat geanta, m-am așezat la rând ca să spun câte perechi am și să le plătesc. Dar nu am mai avut timp, pentru că cineva a strigat:Haideți că pleacă autocarul! Atunci am lăsat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ceilalți încărcau gențile. Una dintre surori îmi zice: - Ce faci, frate, pune mâna și umple geanta că scăpăm autocarul! - Păi, cum să umplu geanta?Cu mâna! Am început să pun în geantă blugi de toate mărimile. Când s-a încărcat geanta, m-am așezat la rând ca să spun câte perechi am și să le plătesc. Dar nu am mai avut timp, pentru că cineva a strigat:Haideți că pleacă autocarul! Atunci am lăsat banii, mai puțin contravaloarea uneia sau două perechi și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
din partea dânșilor, pentru care le mulțumesc încă o dată, am intrat în posesia CD-urilor miercuri seară. Deci, era un semn că pot merge și da mai departe ceea ce eu am aflat și m-a impresionat. Mi-am pus la fundul genții trei cărți “Tragedia veacurilor”, format mare, pe care le aveam de la fr. Turturică, CD-urile, iar deasupra am pus lucrurile mele necesare pentru călătorie. Am mai luat și 25 de CD-uri cu “Evenimente finale”, pe care le aveam primite
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în deplin acord cu Biblia. A râs și mi-a dat dreptate. La întoarcere, pe drum, soțul meu m-a întrebat unde am avut cărțile puse, că el nu le-a văzut. I-am spus că le-am avut în geanta cu bagajul meu. Ajunsă acasă, am mulțumit Domnului că a fost cu mine și m-a ajutat și de data aceasta să arunc câteva semințe de adevăr. El să ude ogorul unde au căzut și să facă să rodească, spre
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de la Divizion S. B.: Mai este un episod foarte important pe care vreau să-l discutăm. Au venit "musafirii" la un moment dat, după Revelion, la Divizion. Vreo 60 de bărbați de diferite vârste, care aveau în mâini sacoșe și genți de mână în care aveau strictul necesar. De la poartă până la locul de cazare ce le-a fost pregătit la etajul doi al Divizionului au fost escortați de militari înarmați. Cine erau ei? M. M.: Naiba știe. S. B.: Erau ofițeri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pantofiori de lac și băieței simpatici, roșii în obraji de atâta alergătură. Uși de sticlă care se deschid automat; automate care îți dau informația necesară; scări rulante; și-n mijlocul sălii de așteptare un grup „statuar” reprezentând un cufăr, o geantă, o umbrelă și o cutie rotundă pentru pălării - simbolul călătorului. Seara i-am servit pe cei la care stăm - dona Maria și soțul ei, un peruan mic de statură, cu pălincă și cașcaval afumat, iar ei ne-au dat un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
i-am spus că am terminat facultatea și acum sunt asistent universitar, m-a privit atentă și mi-a spus cu duioșie: "Ai grijă, că ești cam slăbuț. Un asistent universitar trebuie să aibă oleacă de burtică și neapărat o geantă mare". În anii care au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a spus cu duioșie: "Ai grijă, că ești cam slăbuț. Un asistent universitar trebuie să aibă oleacă de burtică și neapărat o geantă mare". În anii care au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei nou membru devenisem era păstorită de profesorul P.J., un bărbat înalt, impozant, inteligent, pe atunci în vârstă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
apă". Ospătarul s-a conformat, dar n-a înțeles că dorea nu un pahar cu apă, ci un pahar de apă. I-a adus în final un pahar "de apă", cam de 200 centilitri, distinsa poetă și-a scos din geanta-i încăpătoare o sticlă de votcă, și-a umplut paharul, l-a dat pe gât și apoi m-a anunțat că putem începe conferința de presă. Trebuie să recunosc faptul că s-a descurcat excelent, a spus lucruri foarte interesante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
inclusiv de la firma "ochiul și timpanul", diplomat etc.: să arate cât de cât bine, să fie corect îmbrăcat, să vorbească 2-3 limbi străine, să-și cunoască meseria... "Delegatul" nu îndeplinea nici una din aceste condiții. În plus, târâia după el o geantă mare, urâtă, de plastic, despre care n-aveam habar la ce-i folosește. După discuția la ambasadă, înainte de a pleca la întâlnirea cu amicul importator, a deschis "diplomatul" și a extras din el câteva cravate dintr-o pânză ordinară, colorate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din Peru, s-a găsit un alt partener interesat să importe Dacii și cei de la Uzina din Pitești s-au gândit să le vândă pe cele abandonate în vamă. Zis și făcut. Au trimis la Lima un tehnician cu o geantă plină cu plăcuțe noi cu seriile motoarelor și șasiurilor, schimbând anul fabricației. Ghinionul a fost că "delegatul" a fost surprins de autorități în "flagrant" și toată isprava a trecut cu text și fotografii în mass media! Între țările de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]