10,086 matches
-
Conțești, Bragadiru și Gogoșari de Giurgiu. L-am luat de la un francez care mi l-a arendat mie. Îl arendase unui alt francez și nu era mulțumit cu cât îi dădea. Eu i-am mai dat 200 de kilograme la hectar, îi plătesc și impozitul. Pentru el a fost convenabil. Le dau oamenilor 800 de kilograme de cereale boabe. Am dat la început pământul în arendă. Apoi, mi-am făcut o moară de uruială și de mălai. Tata zice: “Bă, tu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Cu dobândă la împrumuturi în euro de 13-14%, cu 22-28% la lei, ce investiții să mai facă fermierii noștri? Când a ieșit în 2009 ministrul Ilie Sîrbu și a promis că le dă țăranilor 4 milioane de lei pentru un hectar, ca ajutor, când azotul costa 9500.000, ureea ajungea la 15 milioane tona, cu tot cu TVA, plus transport. Auzind că se vor da 4 milioane la hectar, dealerii au blocat tot fiindcă sunt mână în mână cu Guvernul, cu producătorii de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Sîrbu și a promis că le dă țăranilor 4 milioane de lei pentru un hectar, ca ajutor, când azotul costa 9500.000, ureea ajungea la 15 milioane tona, cu tot cu TVA, plus transport. Auzind că se vor da 4 milioane la hectar, dealerii au blocat tot fiindcă sunt mână în mână cu Guvernul, cu producătorii de îngrășăminte. Cum să facem agricultură în acest mod? Avem cecurile date, avem casele puse gaj, avem linii de credit, ce să mai facem? Cât mai costă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
2-3 kilograme de tărâțe. Le dau siloz. Mi-am luat mașina superșmecheră pentru agricultură: Fendt de 650 CP, cu 6 roți motrice. Costă 250.000 de euro. Am un Jaguar Case în acest scop pentru siloz. Am semănat 185 de hectare de lucernă, iar în primăvară, mai pun 150-200 de hectare. O balotez separat sau la semifân. 200-300 de hectare semăn anual cu porumb de siloz. Am 4 buncăre de stocare care au în total 2200 de tone. Am 2 tractoare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mașina superșmecheră pentru agricultură: Fendt de 650 CP, cu 6 roți motrice. Costă 250.000 de euro. Am un Jaguar Case în acest scop pentru siloz. Am semănat 185 de hectare de lucernă, iar în primăvară, mai pun 150-200 de hectare. O balotez separat sau la semifân. 200-300 de hectare semăn anual cu porumb de siloz. Am 4 buncăre de stocare care au în total 2200 de tone. Am 2 tractoare Case Magnum, de 285 CP. Am un Staer de 200
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
6 roți motrice. Costă 250.000 de euro. Am un Jaguar Case în acest scop pentru siloz. Am semănat 185 de hectare de lucernă, iar în primăvară, mai pun 150-200 de hectare. O balotez separat sau la semifân. 200-300 de hectare semăn anual cu porumb de siloz. Am 4 buncăre de stocare care au în total 2200 de tone. Am 2 tractoare Case Magnum, de 285 CP. Am un Staer de 200 CP, cu o cositoare de 6 metri. Pot să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Nu știu cât costă. Nici n-am întrebat. Merg cu ea uneori, mă mai plimb prin comună...” Victor Chivu nu mai poate face revoluții... Din cauza secetei din 2012, a trimis la abator peste 1200 de vaci. “Ce să fac? Am scos la hectar 1372 de kilograme de porumb boabe. S-a făcut porumbul 12.000 de lei. Tot atât iau pe litrul de lapte. De ce să le mai țin? Am să mai păstrez vreo 200 în final...” Noul boier de România rămâne singur
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
A.Urechia, care nu a mai reușit să o mențină în ateția publicului. Prin 1885, Școala Normală „Vasile Lupu” de la Treisfetite a început să simtă lipsa de spațiu. Atunci, V.A.Urechia a donat școlii Grădina Pester, împreună cu 60 de hectare teren, trei case, livadă, vie, pădure și trei fântâni. De pe un teren din apropierea școlii - cum am mai spus a decolat în 1911 Aurel Vlaicu, pentru a face istoricul zbor cu ocazia Jubileului Universității ieșene și a inaugurării clădirilor din curtea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și la îndemâna oricui. Dar știe cineva câte pietre roșietice cu vinișoare albăstrii și necolțuroase, de mărimea oului sunt în incinta spitalului Fundeni? În mod sigur mai sunt câțiva care știu. N-a rămas, literalmente, nici un centimetru pătrat din cele câteva hectare necercetat. Regnul animal? Desigur. Dar aici am fost foarte selectiv. Pentru că doream să-mi fac și prieteni. Am reușit să creez un grup destul de elitist, format din trei cățeluși și patru pisici. Grup închis, exclusivist. Mi-a fost destul de greu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
alte multe locuri din țara mea. Le văzusem cu ani în urmă, pe vremea când mai puteam călători. Pârâiașe străjuite de copaci stufoși, porțiuni de iarbă ver- de și sănătoasă, alternând cu terenuri cultivate, pâlcuri de feluriți arbori bine crescuți, hectare multe de păduri neatinse de gura topo- rului sau de dinții drujbei. Peisaje încântătoare... Poate un picior de plai... un alt picior de plai, dintr-o altă lume, care încă mai ocrotește gura de rai de pe pământ. În scurtă vreme
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
odinioară am fost și ziarist pe probleme agrare, dar și pe altele, că eram bun la... toate. - În funcție de sezon, adică de mărimea și de intensitatea lu- crărilor, între 15 și 20 de oameni - precizează Thierry. - La ce suprafață? - La trei hectare. - Nu sunt puțini? - Vizitând serele, vă veți convinge singuri. Intrăm în prima seră. Rămân mirat. Ceea ce văd eu aici nu seamănă deloc cu ceea ce văzusem, cu ceva ani în urma, la Dan- cu, la Codlea, la Ciurea sau prin alte locuri
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
bucuroși de oaspeți de departe, veniți să vadă ce isprăvi fac ei. Ne informează cu tot ce ne interesează, neuitând să precizeze: - Noi nu avem secrete profesionale. Profit și îmbrac din nou haina gazetarului: - Ce suprafață de sere aveți? - Două hectare și jumătate. - Și ce producție obțineți anual? - 950 de tone. Cu câtă aritmetica mai știu eu, încerc un calcul, sigur aproxi- mativ, și obțin cifra de 40 de kilograme pe un metru pătrat. Pentru a mă verifica, o comunic. Cei
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
suprafață lacustră de peste 2621 km 2 (deci 1.1% din suprafața totală a țării), a arealelor de atracție turistică pe care le crează cele 4295 de rîuri (cu o lungime totală de 110.000 km) și cele 6.337.054 hectare cît reprezintă suprafața fondului forestier, etc.. Deci estimarea acestor elemente de atracție turistică În totalul avuției naționale este relativă și parțială. Remarcăm apoi situația peșterilor, a acestor muzee subterane, care pe teritoriul României se găsesc Într-un număr de peste 11000
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale Carpaților Meridionali. Cu cît suprafețele celor două elemente sunt mai mari, respectiv cele ocupate cu păduri și cu pășuni, cu atît cresc și posibilitățile de practicare a turismului. În Carpații Meridionali suprafața ocupată de pădure este de peste 873.587 hectare. Pe județe primul loc este ocupat de VÎlcea (150.490 ha) urmat de CarașSeverin(116720 ha), Argeș (113.713 ha) apoi Brașov (99.830 ha), Hunedoara (99.760 ha),Gorj (86.475 ha), Sibiu (72.856 ha), Mehedinți (64.348
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
singura care avea permisiunea de a forma electoratul, o abundență de "prinți" și "regi". Prințul Sturza, care se visa un fel de "conte de Marenches" al spionajului românesc, nu s-a plimbat degeaba cu elicopterele lui Măgureanu: castele, sute de hectare și 80 % din suprafața împădurită a județului Neamț i-au fost prompt retrocedate cu mult înainte ca domnul Iorgulescu să încerce și el o schemă financiară (eșuată, din perspectiva interesului public) cu Castelul Bran. Au început apoi să țină prima
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
înțeleagă că, în condițiile în care va câștiga alegerile, "dacă un referendum va da câștig de cauză monarhiei, el promite că își va da demisia". Cum această declarație era făcută înainte de amorsarea scandalului de retrocedare frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure prin intermediul domnului Paul Lambrino, prezumtiv aspirant la tron, presupusul agent al acestei combinații ar merita, totuși, câteva comentarii. Progenitură a unui bastard regal (m-au amuzat copios reproșurile primite de la diverși patrioți cu epoleți, obișnuiți, de regulă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pot cuprinde și sunete suplimentare: rom. hantru, de pildă, a fost inventat și s-a lexicalizat cu semnificația "unitate de măsură care reprezintă echivalentul energetic corespunzător executării cu tractorul a unei arături normale pe o suprafață de teren de un hectar" (DEX), fiind scurtat din h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u (FCLR I, pp. 152-153). Se întâmplă ca forma scurtă să nici nu redea o sintagmă valabilă, corectă și firească din punct de vedere gramatical, ci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de sacrificare și expediere, ș.a. Profesorul Nicolae Cornățeanu ne-a lăsat prima descriere pertinentă despre imensul teritoriu al SUA, cunoscut azi sub denumirea „Cordonul porumbului", care se întinde în statele Iowa, Illinois, Missouri, Minnesota și Nebraska, unde ocupă milioane de hectare în fiecare stat. Aici face o descriere scurtă a cursului impetuosului fluviu Mississippi, a climei, solului, organizării fermelor, lucrărilor de cultură oentru porumb, recoltatul, cu tot ce este esențial pentru a obține producție de la această miraculoasă plantă a lumii noi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fost devastată după anul 1989, în baza dreptului de proprietate de la tata", astfel fiind înțeles acest drept de către noii proprietari. Din Kansas profesorul Cornățeanu a ajuns în Far-west, unde se practica marea agricultură, cu ferme pe zeci de mii de hectare, mecanizare extinsă și probleme de transporp și păstrare a recoltei. După incursiunile descrise, profesorul Cornățeanu și-a luat rămas bun de la Iowa pe data de 1 iulie 1936. De la această dată și-a propus înconjurul teritoriului american, trecând în Nebraska
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
știu despre ce să vorbesc în primul rând. Cred că trebuie să arăt întâi cum sunt aduse vitele. Locul este situat în regiunea porumbului, cea mai mare suprafață a lumii cultivată cu porumb fiind aici. Circa 40 de milioane de hectare se cultivă în această regiune, formată din mai multe state, în frunte cu Illinois și Iowa. Recolta de pe această uriașă suprafață este destinată vitelor. Populația consumă puțin. În aceste state, crescătorii de porci și îngrășătorii de vite cornute, pot să
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
intră imediat în administrarea abatoarelor. Marele abator e situat la marginea orașului, dar face parte din oraș. De fapt aci sunt trei mari proprietari: Swift, Armour și Wilson. Oborul de vite are o suprafață cât o moșie de 200 de hectare, are 40 kilometri de străzi și 480 de cale ferată. În el pot încăpea și pot fi întreținute 75.000 bovine, 125.000 oi, 300.000 porci, 6.000 cai și catâri. Oborul e împărțit în sumedenie de padocuri pentru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un studiu extrem de important a fost făcut de P. Johnson de la facultatea de agronomie din Illionis, timp de 2 ani, în 1599 de ferme, cu și fără tractor. Acest studiu arată că din punct de vedere al producției obținute la hectar, diferențele dintre fermele ce lucrau cu tractoarele și cele ce lucrau cu caii sunt mici și insuficiente pentru a trage o concluzie în favoarea uneia sau celeilalte metode. Venitul brut a fost mai mare în fermele cu tractor, din cauză că s-
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
belt”. Regiunea e împânzită de ferme mari, frumoase, toate situate pe terenul de cultură al fermei. Condițiile pentru agricultură sunt excelente. Clima, solul, șosele, calea ferată și mai ales cererea de produse agricole. Illinois are o suprafață de 14 milioane hectare. Populația totală e de 7.700.000 locuitori. Din aceasta, Chicago, Springfield, Decatur, Peoria, Urbana au 5,5 milioane locuitori. La suprafața agricolă rămâne o populație rurală puțină, dar cu randament și productivitate foarte mari. Tipul de fermă ce predomină
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe mari. Țăranii noștri, rămân cu toată puterea lor de muncă, în urma fermierilor la culesul porumbului. În SUA, un om în 10 ore culege în medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea e destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]